Progresul, ianuarie-iunie 1865 (Anul 3, nr. 1-71)
1865-01-28 / nr. 11
ii No. 11. ANUL III. POAEAPUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL DE APEI. DIN IASI. IN 18881 pronumerafia se face la Tipografia Minervei. ului» biristegieî. Diaral se manea de la 3—6 coaie pe septamana. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei Iasii, Joi 28 Ianuarie 1885« in districtele Românie!, prenumeratianea se face I» binrouri postale. Inserare» osui rărd de 35 litere costâ unea, cursa! fiseu lui Iaşii 28 Ianuarie. Revistă politica. Se pare câ în populaţiunea Turinului, de când cu tractatul Francea-Italia, subsistă o mare nemulţumire pentru strămutarea capitalei la Florenţa. în mai multe rânduri, această nemulţumire au fost manifestată din partea numitei populaţiuni. De curând, din nou au avut loc o agitaţiune destul de însemnată, la care, ca totdeauna, studenţii au luat o mare parte. Motivul acestei din urmă mișcări, au fost un votă al camerei dată asupra raportului comisiuni de anchetă, numită pentru cercetarea desordinelor urmate la Septemvrie trecut. Este știut ca opiniunea publică în culpa pe ministeriul căzut că el ar fi provocat acele desordine. Această falsă opiniune a publicului au fost încă şi mai mult confirmată prin acea împregiurare câ, în mai multe rânduri, persoane de mari poziţiuni sociale s’au presentat cu petiţiuni la guvern şi la cameră, cerîndu punerea în acuzaţiune a acelui ministeriu. Acum deci, pe când se aştepta, dacă nu la o punere în acusaţiune, cel puţin la un blam, camera au votată simplu numai şi curată, trecerea la ordinea zilei. Aceasta procedere a camerei, precum zise râmă mai sus, au motivat o mişcare revoluţionare. Au intervenită însă garda naţională, au avut loc o mică lovire în care au fost mai mulţi răniţi ; îa cele din urmă s’au arestatu ca la 20 de indivizi şi cu aceasta s’au încheieată o încercare nesocotită şi fără nici un scop. —Independenţa Bulgicâ ne apune câ ar fi sosit la Viena respunsulu Prusiei la nota din Dechemv. trecută a comitelui de Mensdorf. Cuprinsul notei Austriaca era în favoarea intereselor Germaniei, a ducelui de Augustenburg şi totă odată şi a ducatelor nordice. Austria vrea anume ca cestiunea de succesiune la trona să fie regulată fără întârziere de câtre dieta germană şi în simţul favorabilă pretenţiunilor numitului duce; totodată ea aă protestată încă dinainte contra vreunei anecsiuni, precum şi contra oricărei combinaţiunî care ar avea de resultată de a face din acele ducate unu statu vasală al Prusiei. Râspunsul Prusiei este departe de a satisface cât de puţin dorinţelor Austriei. Prusia au evitat cu mare îngrijire de a se pronunţa categorică în cestiunea de fond. —Gravula conflictă constituţională între corona şi camera deputaţilor din Prusia tot încă subsista, deşi din toate părţile se manifestă multe dorinţe pentru a’l vedea odată terminat. Chiar din partea guvernului a urmată puţine indicaţiuni din care se vede câ ară voi a face un apelă la conciliaţiune, însă este greu de înţâlesă cum ară putea a ss face acea împăcâcîune cănd nici guvernă nici cameră nu voîescă a’şi face cea mal mică concesiune. Istoricul conflictului în cestiune este în scurtă acestă urmâtoriă : la 1860 guvernul aă luat asupra sa de a decreta reorganisaţiunea armatei; un proiectă de lege şi cererea de creditele necesare aă fostă propuse camerei deputaţilor. Camera, după propunerea comisiunei militare aă voit a introduce în lege nişte amandamente esenţiale şi de a retusa creditele cerute până la definitiva regulare. Atunci Guvernul şi-aă retrasă proiectul sâă, eară camera aă acordată credite temporale în vederea unor împregiurâri grave în care era Europa. în sesiunea urmâtore guvernul aă revenit cu cerirele sale de credite, însă fără proiectul de lege relativă la reorganisaţiunea militară. Camera aă acordată creditele cerute, dară aă protestată contra reorganisaţiunei care acum era un factă degea împlinită fără concursul ei. La 1862 Ministeriul au reînoitut ceririle sale de credite însă abţiindu-se de a presenta proiectulă de lege organică, reclamată de Cameră. La rândulă el, Camera aă fost inflecsibilâ ; ea n’aă acordat nimică ; aceasta aă adusă după sine căderea ministerîului pe care l’aă înlocuit cernițele de Bismarck. De trei ani nici un budgetu n’aă fostă votată regulat; orâ organisaţiunea este trecută în stare de factă împlinit. Aceasta este situaţiunea anormală pe care guvernul pretinde a o face ca să fie admisă şi sancţionată de camera deputaţilor. —Cu cât partida clericală să agită mai mult pentru a reînvia epoca sa de predominaţiune de altă dată, cu atâta pare câ evenimentele se întrețneacă pentru a o lipsi şi de aceea ce ’iaă mal remasu. Resbelul civilă purtat în Mecaico cu atâta de mare furie, au fosţă provocată de clericali, pe carii guvernile ce s’au succesă, îngrijiate de preteaţiunele iară cele arogante aă voită al înfrâna şi al mărgini numai în sfera misiune! lor. Fostul preşidinte a republice! de Mecsico, Juures isbutîse a face a se adopta pria legislaţiunea ţărei secularisarea imenşilor averii bisericeşti în Mecsico, dară n’aă putută a face a se pune în aplicaţiune acea măsură din cauza complicaţiunel lor aduse de resbelă. Acum la stabilirea noului ordină de lucru, împăratul Maximilian în opera sa de organisaţiunea ţarei n’aă scăpată din vedere această însemnată cestiune; elă aă regulat’o tot în sensulă intereselor, naţionala adecă, aă decretat din noă secularisarea ziselor averi. Pentru aceasta aă ordonată a se lua măsurile necesarie pentru punerea în aplicaţiune susă numitei legi. — Dară nu numai clericalii creştini sunt d escluşî de la ocupaţiunea cu partea materială, dară încă şi acel de alte rituri . Independinţa Belgicâ, ne spune câ la Constantinopole se agită multă cestiunea de a secularisa averile moscheilor. Felicităm pe Osmanliî pentru această landabilâ intenţiune, şi le dorim bună succesă cu mai puţină oposiţiune din partea înaltului lor cleră. —Federalii din America au mai dobândit un succes asupra confederaţilor ; el au luat de la acestea fortul Fisher la care aă cooperată şi flota federală. Aprope 100 tunuri şi garnisona ca la 2500 de militari au căzut în mâna învingătorilor. Rumorile despre încheierea pace! se vaânţine cu multă persistenţă. Ost-deutshe-post ne spune că congresul de la Rishmond a numită deja o comisiune de 15 membrii pentru a se întruni cu acea a statelor de nordă compusă din totă atâţa membrii şi a tracta despre condiţiuni la păceî şi a reintrărilor în uniune. —Starea de asediu din Galiţia începe deja în parte a fi rădicată. Toate măsurile eestra-ordinare care au fost decretate asupra universitate! de Lemberg în timpul asediului, sunt rădicate acum, de la 28 ale curentei. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeriul Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiune Publice. Circulară câtră Preşedinţi, Toate lucrările judecătoreşti după principiile de drept, urmează a ave de scop urgenta săvârşire a lor, şi Ministeriul doreşte a netezi calea pe care autoritâţiie judecâtoreşti păşind, să poată a’şi îndeplini cu activitate îndatoririle lor. Din lucrări am observat Ministerial, câ în cestiunea de procedură a împărţire! citaţiilor câtră cei chiemaţi în judecată şi a predărei hotărîrilor către litiganţî, după ce s’au pronunciat acelea de autorităţile judecătoreşti, mai de multe ori se întâmplă a se cerca anevoinţa de a se da în timpul cuviincios citaţiile în priimirea celor chiemaţi, ca sâ nu espire terminală pentru care cei chiemaţi sânt datori a veni în judecată, eară hotârîrile de multe ori ajunge a trece mai multe luni, pânâ a se da în priimirea celor osândiţi prin transa. Ca eâ se remedieze oarecum acest rău, Ministeriul a crezut de trebuinţă să adopteze o mică inovaţie în cestiunea de procedură expusâ mai sus, adecâ, când una din părţile în litigiu, care având dorinţa pentru grăbirea săvârşirea procesului, ori când este procesul în rând de sorocire în judecată, saă câad Srdă dat hotârîre, va voi sâ ia însă şi a da citaţiile s’aă hotârârele privitoare câtră adversa parte, autorităţile judecătoreşti îndată sâ predea numitelor părţi acele acte judecătoreşti, şi încă ca acea parte să nu întimpine anevoinţe din opunerea adversei părţi, cănd ar voi al da acele citaţii sau hotărâri, sâ se dea la mâna numitei părţi şi un mandat subscris de preşedintele cu invitaţie al veni în ajutor ori ce autoritate administrativă, câtva care s’ar adresa spre asemenea sfârşit, căci este probabil ca acea parte având a servi propriul seă interes, va pune toate silinţele, ca îndeplinirea procedure! şi predarea hotârârelor sâ se facă în timpulă cuviinciosă. Această mâsurâ care ţinteazâ a înlesni atât lucrârile autorităţilor judecătoreşti, cât şi interesele particulare, luate de Ministeri, se dă în cunoştinţa Dv. D-le Preşedinte, şi vă invită sâ o puneţi îndată în lucrare, cunoscând însă câ este facultativă pentru părţile în litigiu, dar nu obligătorie. Având însă în vedere, că această circulară nu este întinsă şi în partea de dincolo de Milcov, şi în privire cu dispoziţiunele luate prin transa, sunt înlesnitoare şi serviciului public şi particularilor, o recomand şi Dv. spre a o pune în lucrare până la noua lege a procedure! civile, târnăind bine înţâles, câ astă mâsurâ este facultativă pentru părţile în litigiu, dar nu obligatoare , se slatureazâ și un model de mandat. No. 2908. MODEL DE MANDAT JUDECATORESCU. Prevăzut în circulara No. N0, PRESEDINTE TRIBUNALULUI... Având în vedere art. 360 lit. g, § 2 și 3 din regulamentul Organică, invită pe autoritatea polițienească competentă a face să se dea prin ajutorul saă alăturata citaţie No...............saă copie de hotărâre No............lui......................................................... saă oamenilor casei sale, la casă de a nu voi se o priimeascâ de bună voe. Preşedinte Anul luna No. Dicasteriă Sf. Mitropolit. No. 3057. La acest Dicasteriă este înfiinţat proces de secura, între DD. Iancu Fotea din oraşul Botoşanii şi soţia sa Eleana născută Apostol, în care cas s’au terminat a lor înfâţoşare în pretoriul acestuî Dicasteriă, dar fiind câ locuinţa pârâtului nu se ştie unde e acuma, de a ’i se înmâna chiemarea precum stă dovadă publicaţia înserată prin Foaea No. 41 din 30 Mart acest an, se publică spre deşteptarea Ds., ca sâ se prezinte la acest Dicasteriă la exspirarea terminului de 40 zile socotit de la data Foaei. Comitetul Permanent al judeţului Iaşii. No. 13. Se publică spre obşteasca ştiinţă, lista necesară spre mobiliarea şi înzestrarea concileriei Comitetului Permanent al judeţului Iaşi, a cărora confecţionare urmează a se efectua prin antrepriză, persoanele ce vor vroi a se învercina cu o loră predare, sânt invitate a se prezenta în pretoriul Comitetului instalat la Palatul Administrativ, la 10 a viitoarei luni Fevruarie, pe la oarele 12 din zi spre târguire, și adjiudecarea asupra acelui ce ar oferi