Progresul, ianuarie-iunie 1865 (Anul 3, nr. 1-71)

1865-01-28 / nr. 11

ii No. 11. ANUL III. POAEAPUBLICA­TIU­NILOR OFICIALE DIN RESORTUL­­ DE APEI. DIN IASI. IN 18881 pronumerafi­a se face la Tipografia Minervei. ulu­i» biristegieî. Diaral se m­an­ea de la 3—6 coaie pe septamana. Abonam­entul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei Iasii, Joi 28 Ianuarie 1885« in districtele Românie!, prenumeratianea se face I» binrouri postale. Inserare» osui rărd de 35 litere costâ un­­ea, cursa! fiseu lui Iaşii 28 Ianuarie. Revistă politica. Se pare câ în populaţiunea Turin­ului, de când cu tractatul Francea-Italia­, sub­sistă o mare nemulţu­mire pentru strămutarea capitalei la Florenţa. în mai multe rânduri, această nemulţumire au fost ma­nifestată din partea numitei populaţiuni. De curând, din nou au avut loc­ o agitaţiune destul de însem­nată, la care, ca tot­deauna, studenţii au luat­ o mare parte. Motivul­ acestei din urmă mișcări, au fost un votă al camerei dată asupra raportului co­­misiuni de anchetă, numită pentru cercetarea desor­­dinelor urmate la Septemvrie trecut. Este știut ca opiniunea publică în culpa pe ministeriul căzut că el­ ar fi provocat acele desordine. Această falsă opi­­niune a publicului au fost încă şi mai mult confir­mată prin acea împregiurare câ, în mai multe rân­duri, persoane de mari poziţiuni sociale s’au presen­tat cu petiţiuni la guvern şi la cameră, cerîndu pu­nerea în acuzaţiune a acelui ministeriu. Acum deci, pe când se aştepta, dacă nu la o punere în acusa­­ţiune, cel­ puţin la un blam, camera au votată sim­plu numai şi curată, trecerea la ordinea zilei. A­­ceasta procedere a camerei, precum zise râmă mai sus­, au motivat o mişcare revoluţionare. Au inter­venită însă garda naţională, au avut loc­ o mică lo­vire în care au fost mai mulţi răniţi ; îa cele din urmă s’au arestatu ca la 20 de indivizi şi cu acea­sta s’au încheieată o încercare nesocotită şi fără nici un scop­. —Independenţa Bulgicâ ne apune câ ar fi sosit la Viena respunsulu Prusiei la nota din Dechemv. tre­cută a comitelui de Mensdorf. Cuprinsul­ notei Au­striaca era în favoarea intereselor Germaniei, a du­celui de Augustenburg şi totă odată şi a ducatelor nordice. Austria vr­ea anume ca cestiunea de suc­cesiune la trona să fie regulată fără întârziere de câtre dieta germană şi în simţul favorabilă pretenţi­­unilor numitului duce; tot­o­dată ea aă protestată încă din­ainte contra vre­unei anecsiuni, precum şi contra ori­cărei combinaţiunî care ar avea de re­­sultată de a face din acele ducate unu statu vasală al Prusiei. Râspunsul­ Prusiei este departe de a satisface cât­ de puţin dorinţelor Austriei. Prusia au evitat cu mare îngrijire de a se pronunţa categorică în cestiunea de fond. —Gravula conflictă constituţională între corona şi camera deputaţilor din Prusia tot încă subsista, de­şi din toate părţile se manifestă multe dorinţe pen­tru a’l vedea odată terminat. Chiar din partea gu­vernului a urmată puţine indicaţiuni din care se ve­de câ ară voi a face un apelă la conciliaţiune, în­să este greu de înţâlesă cum ară putea a ss face acea împăcâcîune cănd nici guvernă nici cameră nu voîescă a’şi face cea mal mică concesiune. Istoricul conflictului în cestiune este în scurtă acestă urmâ­­toriă : la 1860 guvernul aă luat asupra sa de a de­creta reorganisaţiunea armatei; un proiectă de lege şi cererea de creditele necesare aă fostă propuse camerei deputaţilor. Camera, după propunerea co­­misiunei militare aă voit a introduce în lege nişte amandamente esenţiale şi de a retusa creditele ce­rute până la definitiva regulare. Atunci Guvernul şi-aă retrasă proiectul sâă, eară camera aă acordată credite temporale în vederea unor împregiurâri gra­ve în care era Europa. în sesiunea urmâtore guvernul aă revenit cu ce­­rirele sale de credite, însă fără proiectul de lege re­lativă la reorganisaţiunea militară. Camera aă a­­cordată creditele cerute, dară aă protestată contra reorganisaţiunei care acum era un factă degea îm­plinită fără concursul ei. La 1862 Ministeriul au reînoitut ceririle sale de credite însă abţiindu-se de a presenta proiectulă de lege organică, reclamată de Cameră. La rândulă el, Camera aă fost inflecsibilâ ; ea n’aă acordat ni­­mică ; aceasta aă adusă după sine căderea ministe­­rîului pe care l’aă înlocuit cernițele de Bismarck. De trei ani nici un budgetu n’aă fostă votată regu­lat; orâ organisaţiunea este trecută în stare de factă împlinit. Aceasta este situaţiunea anormală pe care guvernul pretinde a o face ca să fie admisă şi sancţi­onată de camera deputaţilor. —Cu cât partida clericală să agită mai mult pen­tru a reînvia epoca sa de predominaţiune de altă dată, cu atâta pare câ evenimentele se întrețneacă pentru a o lipsi şi de aceea ce ’iaă mal remasu. Resbelul civilă purtat în Mecaico cu atâta de mare furie, au fosţă provocată de clericali, pe carii guver­­nile ce s’au succesă, îngrijiate de preteaţiunele iară cele arogante aă voită al înfrâna şi al mărgini nu­mai în sfera misiune! lor. Fostul preşidinte a re­publice! de Mecsico, Juures isbutîse a face a se a­­dopta pria legislaţiunea ţărei seculari­sarea imenşilor averii bisericeşti în Mecsico, dară n’aă putută a fa­ce a se pune în aplicaţiune acea măsură din cauza complicaţiunel lor aduse de resbelă. Acum la stabilirea noului ordină de lucru, îm­păratul Maximilian în opera sa de organisaţiunea ţarei n’aă scăpată din vedere această însemnată cestiune; elă aă regulat’o tot în sensulă intereselor, naţionala adecă, aă decretat din noă secularisarea ziselor averi. Pentru aceasta aă ordonată a se lua măsurile necesarie pentru punerea în aplicaţiune susă numitei legi. — Dară nu numai clericalii creştini sunt d escluşî de la ocupaţiunea cu partea materială, dară încă şi acel de alte rituri . Independinţa Belgicâ, ne spune câ la Constantinopole se agită multă cestiunea de a secularisa averile moscheilor. Felicităm pe Os­­manliî pentru această landabilâ intenţiune, şi le do­rim bună succesă cu mai puţină oposiţiune din partea înaltului lor cleră. —Federalii din America au mai dobândit un succes asupra confederaţilor ; el au luat de la acestea for­tul Fisher la care aă cooperată şi flota federală. Aprope 100 tunuri şi garnisona ca la 2500 de mi­litari au căzut în mâna învingătorilor. Rumorile despre încheierea pace! se vaânţine cu multă persis­tenţă. Ost-deutshe-post ne spune că congresul de la Rishmond a­ numită deja o comisiune de 15 mem­brii pentru a se întruni cu acea a statelor de nordă compusă din totă atâţa membrii şi a tracta despre condiţiuni la păceî şi a reintrări­lor în uniune. —Starea de asediu din Galiţia începe deja în par­te a fi rădicată. Toate măsurile eestra-ordinare care au fost decretate asupra universitate! de Lemberg în timpul asediului, sunt rădicate acum, de la 28 a­le curentei. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeriul Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiune­ Publice. Circulară câtră Preşedinţi, Toate lucrările judecătoreşti după principiile de drept, urmează a ave de scop urgenta săvârşire a lor, şi Ministeriul doreşte a netezi calea pe care a­­utoritâţiie judecâtoreşti păşind, să poată a’şi îndeplini cu activitate îndatoririle lor. Din lucrări am observat Ministerial, câ în cestiunea de procedură a împărţire! citaţiilor câtră cei chiemaţi în judecată şi a predărei hotărîrilor către litiganţî, după ce s’au pronunciat acelea de autorităţile jude­cătoreşti, mai de multe ori se întâmplă a se cerca anevoinţa de a se da în timpul cuviincios citaţiile în priimirea celor chiemaţi, ca sâ nu espire terminală pentru care cei chiemaţi sânt datori a veni în jude­cată, eară hotârîrile de multe ori ajunge a trece mai multe luni, pânâ a se da în priimirea celor osândiţi prin transa. Ca eâ se remedieze oare­cum acest rău­, Ministe­riul a­ crezut de trebuinţă să adopteze o mică ino­­vaţie în cestiunea de procedură expusâ mai sus, a­­decâ, când una din părţile în litigiu, care având do­rinţa pentru grăbirea săvârşirea procesului, ori când este procesul în rând de sorocire în judecată, saă câad Srd­ă dat hotârîre, va voi sâ ia însă şi a da citaţiile s’aă hotârârele privitoare câtră adversa par­te, autorităţile judecătoreşti îndată sâ predea numi­telor părţi acele acte judecătoreşti, şi încă ca acea parte să nu întimpine anevoinţe din opunerea ad­versei părţi, cănd ar voi al da acele citaţii sau ho­tărâri, sâ se dea la mâna numitei părţi şi un man­dat subscris de preşedintele cu invitaţie al veni în ajutor ori ce autoritate administrativă, câtva care s’ar adresa spre asemenea sfârşit, căci este proba­bil ca acea parte având a servi propriul seă inte­res, va pune toate silinţele, ca îndeplinirea proce­dure! şi predarea hotârârelor sâ se facă în timpulă cuviinciosă. Această mâsurâ care ţinteazâ a înlesni atât lu­crârile autorităţilor judecătoreşti, cât şi interesele particulare, luate de Ministeri, se dă în cunoştinţa Dv. D-le Preşedinte, şi vă invită sâ o puneţi îndată în lucrare, cunoscând însă câ este facultativă pen­tru părţile în litigiu, dar nu obligătorie. Având însă în vedere, că această circulară nu es­te întinsă şi în partea de dincolo de Milcov, şi în privire cu dispoziţiunele luate prin transa, sunt în­­lesnitoare şi serviciului public şi particularilor, o recomand şi Dv. spre a o pune în lucrare până la noua lege a procedure! civile, târnăind bine înţâ­­les, câ astă mâsurâ este facultativă pentru părţile în litigiu, dar nu obligatoare , se slatureazâ și un­ model de mandat. No. 2908. MODEL DE MANDAT JUDECATORESCU. Prevăzut în circulara No. N0, PRESEDINTE TRIBUNALULUI... Având în vedere art. 360 lit. g, § 2 și 3 din re­gulamentul Organică, invită pe autoritatea poliție­nească competentă a face să se dea prin ajutorul­ saă alăturata citaţie No...............saă copie de hotă­râre No............lui......................................................... saă oamenilor casei sale, la casă de a nu voi se o priimeascâ de bună voe. Preşedinte Anul luna No. Dicasteriă Sf. Mitropolit. No. 3057. La acest Dicasteriă este înfiinţat pro­ces de secura, între DD. Iancu Fotea din oraşul­ Botoşanii şi soţia sa Eleana născută Apostol, în ca­re cas s’au terminat a lor înfâţoşare în pretoriul a­­cestuî Dicasteriă, dar fiind câ locuinţa pârâtului nu se ştie unde e acuma, de a ’i se înmâna chiemarea precum stă dovadă publicaţia înserată prin Foaea No. 41 din 30 Mart acest an, se publică spre de­şteptarea Ds., ca sâ se prezinte la­ acest Dicasteriă la ex­­spirarea terminului de 40 zile socotit de la data Foaei. Comitetul Permanent al judeţului Iaşii. No. 13. Se publică spre obşteasca ştiinţă, lista necesară spre mobiliarea şi înzestrarea concileriei Comitetului Permanent al judeţului Iaşi­, a cărora confecţionare urmează a se efectua prin antrepriză, persoanele ce vor vroi a se învercina cu o loră pre­­dare, sânt invitate a se prezenta în pretoriul Comi­tetului instalat la Palatul Administrativ, la 10 a vii­toarei luni Fevruarie, pe la oarele 12 din zi spre târguire, și adjiudecarea asupra acelui ce ar oferi

Next