Progresul, ianuarie-iunie 1865 (Anul 3, nr. 1-71)

1865-06-10 / nr. 63

No. 63. ROMANIA ANUL III. FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI. IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiel. Ziarul se publică de la 8,6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe au 111 lei, pe patru luni 87 lei. Iaşii, Joi 10 Iunie 1865, postale. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile Inserarea unui rând de 35 litere costă un leu, cursul fiscului. Iaşi! 10 Iunie. Revistă Politică. împăratul Napoleon, devenit din escursiunea de la Algir, au făcut Intrarea sa în Paris la 10 Iunie. îm­părăteasa şi prinţul imperial s’au fost duse până la Fontenebre întru întimpinarea suveranului. Prinţul Napoleon n’au luat nici un fel de parte la manifes­­taţiunile făcute cu ocasiunea întrarei monarchului în Paris. împăratul au ajuns la staţiunea drumului de fer pe la 6 ore de acra. De acolo până la palatul­ Tuileriilor, ’i s’au fâcutu o adevărata ovaţiune. Un public imens, aclamaţiunile cele mai caldurose, stra­dele şi casele decorate cu pavilionuri, şi drapeluri tricolori, cu un cuvânt tot ce imaginaţiunea vioaie a Parisienilor au ştiut a manifesta, nimic n’au lipsitu. Cât pentru starea sănătăţii a împăratului, ne spune Independinţa Belgică, dupre Monitorul frances, câ tota lumea au observat că în exteriorul suveranului, departe de a se fi văzut acea obosealâ de mal dina­inte, acum se ceteau pe faţa lui mulţămirea şi sem­ne vizibile de o sănătate întărită. Nepotul împăratului, prinţul Napoleon, carele acum se află la Meudon, în apropriere de Paris, voind a doua zi să viziteze pe împăratul, au fost împedecat în a sa bună plecare prin o întâmplare nenorocită; pe când, adecă, prinţul esia din câmpurile Eliseice, caii de la trăsura sa, fără veste s’au speriat şi în fu­ga lor, resturnăndu se trăsura, prinţul au fost preci­pitat jos şi au priimit contusiuni destul de grave, înse nici una nu e periculoasa pentru viaţa principelui, în corpul legislativ, discuţiunile asupra budgetului pe anul viitor, continuazâ a presenta un viu interes. Oposițiunea prin iluștrii săi oratori: Thiers, Jules Favre, Carnot, Peletan și alții combat guvernul cu mare vigoare. Deși în resumat această combatere se pare a nu produce nici un résultat, căci în cele din urmă la vot guvernul are tot­dea­una o mare majori­tate, totuşi nu se poate nega un lucru, câ adecă opi­­niunea publică este luminată asupra unor cestiuni, precum e aceea a Mecsicului, a Italiei, a Papii şi altele, în care guvernul, după expunerea ce li se face de oposițiune, de bună samă nu poate avea opiniunea publică în favoarea sa. Corpul legislativ a­ mai priimit, după venirea îm­păratului, un decret prin care şedinţele sale sunt pre­lungite până la 30 iunie. Se crede câ pentru mulţi­mea materiei de tratat, acest termen nu va fi îndestul şi ca sesiunea aceasta va trebui a fi prelungită până pe la 15 iulie. JV­­A_ _ în curînd se va pune în discuţiune importenta cea­­ţiune a instrucţi­unei publice. Deja au început mani­­festaţiuni în astă priivire. Z­iarul Opiniunea Naţională au publicat o Adresă sub­scrisă de 500 de uvinari şi comunicată deputaţilor I. Simon, Havin, Carnot, Planat și Gueroult carii au sub­scris o proposifiune ce vor a o face în Cameră în scopu de a se face un împrumut pentru fondarea de scoli. Pentru fru­­moasele idei emise în acea Adresă, noi vom estrage câteva pasage și le vom présenta lectorilor nostrii, astfeli, precum le gâsim­ în Independinţa Belgică. Tatâ­lă : „Domnilor, Noi avem o trebuinţă de şcoli pentru copiii noştrii; asta este cea mai neapărată din toate necesităţile noastre, şi tot­ de-odatâ cea mai dintâiu din drepturile noastre. S’au decretat la 1791, câ în Fran­cia pentru un număr de 500 locuitori se va face câ­te o scalâ. Legea înse n’au fost nici-odatâ esecutatâ, pentru că nici odată n’au fost bani, şi bani nici-o­­dată nu vor fi pentru şcolile poporului, dacă nu se va lua odată o bună hotărâre de a face împrumutul cel mai sacru, cel mai necesariu şi chiar singur nu­mai necesariu. Când Miniştrii, deputaţi, comisiuni de anchete recunosc câ în Francia lipsesc şcolile şi că noi, sub acest raport, suntem mai pe jos decât cele mai mici staturi din Europa, poate-se, are, a se opri de la acest împrumut­, pe care poporul, dacă ar fi chlemat a’l vota, l’ar vota cu acea convicţiune pro­fundă câ asta este cel mai mare oritagiu pe care el poate a’l lăsa copiilor sei. „Daţi-ne şcoli! Fără şcoli, poporul remâne în în­tuneric, ignoranţa creşte, inteligenţa se întunecă, mi­zeria ucide corpul prin lipsa celor de trebuinţă şi spiritul prin mîchnicîune; nu remăne din om de cătr o maşină; aşa oare se fac lucrători şi cetăţeni? Cu şcolile, avem instrucţiunea; instrucţiunea care înalţă, învie şi măreşte inteligenţa, desvolta sborul artistică şi industrial, raoralisezâ şi anobilează pe cetăţeni, întăreşte pe omen! în calea progresului prin libertate. „Din şcoli va resulta, logicalmintre, scăderea pro­gresivă a budgetului poliţiei şi justiţiei; pentru acea­­sta, noi din toate puterile noastre sprijinim pe oamenii de inimă carii, în Cameră şi în presă, propun şi sus­ţin acest împrumut.“ —Italia acum mai mult decât altă dată este agita­tă în diferite sensuri. Pentru negociaţiunile ce se ur­meazâ între guvernul regelui Victor Emanuel şi între Papa, la Turin s’au făcut neşte demonstraţiuni care pot aduce multe complicaţiunî. După ce s’au ţinut un miting anti Roman, au urmat un altul anti francesa. Asupra propunerii deputatului Broferio, mai tot mi­tingul urmat de un public imens, au mers la monu­mentul unul soldată, numit Mico, carele în secolul­ trecut s’au devotat şi au murit ca un erou pentru a scăpa Turinul de asediarea Francesilor, şi acolo au încununat statua militarului, jurându a urma toţi e­­semplului său pentru a scăpa şi acum de Franccal; de acolo mulţimea s’au dus la casa celebrului poet­ italian Alfiero, şi aci au strigat vivate pentru Gari­baldi şi: „Jos influinţa francesâ.“ Independinţa Bel­gică deplorând aceste escese intempestive, ne arată câ ambasadorul frances s’au emoţionat de aceste es­­plosiuni ostile şi au adresat observaţiuni guvernului italiano. "­­ în Veneţia cu ocasiunea celebrărei, în Florenţa, a aniversării libertăţii Italiane, au avut loc demonstra­ţiuni anti-austriace. Mulţime de proclamaţiuni au fost lipite peste noapte chiar şi pe la unele edificii pub­lice. Au urmat şi conflicte Rengerale între popor şi patrulele poliţiei. S’au făcut şi câteva arestaţiunî. Şi în urmă totul au intrat în ordine, căci proclamaţiu­­nea îndemna pe popor­ să sufere cu răbdare şi să aştepte. Ş­i în Italia de sud, nu departe de Neapel, o bandă de briganzi au prinsi doi Englezi fotografi şi i-au dus cu sine în munţi. Crezând câ au prinsit neşte loreli înstăriţi, briganzii au cerut o sută de mii de franci, şi au lăsat pe unul dintre fotografi să se du­că spre a aduce banii, iar pe celalalt l’au oprită la dînşii. Englezii vieţuitori în Neapol auelind de ace­­sta, era să se ducă cu toţi, înarmaţi cu revolvere, spre a elibera pe compatriotul lor, înse consulul lo­cal l-au împedecat, promiţând demarşele sale oficiale către guvernul italian, şi între aceste să raportat prin telegraf la Londra. Englezii nu înţeleg glume în a­semene trebe; consulul au fost împuternicit de a lu­cra cu energie. Acesta pe de o parte au cerut ajutor de la guvernul italian, iar pe de alta au scris gu­bernator­ul de la Malta care i-au trimis un basti­ment de resbel cu 40 de tunuri care acum stau ţin­tite asupra oraşului Neapol. Guvernul italian au pus 15 mii de militari în mişcare pentru a incunjura a­­cea bandă de briganzi şi a o prinde. Inse căpitanul bandei a­ trimis pe unul dintre al sei la consul spre a-l anuncia cu prisonierul este bine tratat, şi au ară­tat dorinţa câ ar vrea să se înţeleagă cu consulul. Atunci acesta au frcsat un loc unde s’au întâlnit cu căpitanul cu care au întrat în negociaţiunea aceasta: consulul să mijlocească scăparea lui şi a bandei sale pe un vas englezesc la un punt pe care’l­ va frisa el, condiţiune pe care consulul a­ priimit’o. Acum se aşteaptă ca prisonierul să fie întors şi căpitanul cu banda sa scăpat de Englezi. —Despre Spania cetim în Ost-deutsche­ Post urmă­­toarele nuvele: „Jurnalele Spaniole publică mai multe detalie asupra unei conjuraţiuni ce s’au descoperită la Valencia. Scopul conjuraţiunii era detronarea di­nastiei domnitoare şi unirea Portugaliei cu Spania. Cetăţeni 11, milari 8 sunt prinşi ca implicaţi în con­­juraţiune şi daţi judecăţii. Directorul şi redactorul unei foi progresiste sunt arestaţi la Valencia. Gene­ral Căpitanul de Valencia au fost înlocuit prin gene­ralul Makena.“ —De la Constantinopol, ultimele nuvele sunt ace­ste următoare : Guvernatorii de provincie în care sunt aşezate colonii de Circasieni au priimit scrisori vizib­ale, prin care sunt oprite vânzările de sclavi, în Meka şi Medina domneşte o epidemie înfricoşată; în cele doue dintâi­ zile a­le Curban Bairamului au murit, un număr­ de peregrini cu deosebire mare. Şeriful Abdulah-paşa au fugit; gubernatorul general Bedschi-paşa au perdut­ doi copii şi el­ însuşi este cuprins de bala. —Acelaşi ziar arată de la Tiflis cu data de 17 Mai această nuvelă. Un corp­ Rosian, în Asia centrală, pe lângă fortăreaţa Tschimket, care de trei zile de la Tatschkend, au fost bătut şi respins înapoi cu o perdere de 4000 de militari. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Dicasteria Sfintei Mitropolii. No. 1936. Se publică terminul de 16 a curentei, spre deşteptarea D. Gheorghie Ciubotariu, de a ve­ni la acest Dicasteria, spre confrontare cu soţiea sa Mariea, cu adăogire, câ dacă nu se va presenta, se va trata chestiunea numai în fiinţa porţei stăruitoare şi pe temeiul dovezilor din acta de până acum Prefectura district, Tutova. No. 8941. A conta banilor cu care indivizii To­­der Alecsa şi loan Rusu, datoresc D. Panaite Flo­­rea, asigurându-se de la debitoru o capa şi un cal, se publică ca concurenţii ce se vor găsi al cumpă­ra, să se înfăţoşeze la Camera sub­ Prefecturei pla­sei Târgul, în termen de 40 zile socotit de la data Foael, când are a se fini mezatul cu forma cuvenită. No. 8668* A conta banilor ce D. Dimitrie Sirea are a lua de la Costachi Ilie, asigurându-se de la debitorii un bon, se publică aflarea concurenţilor­, ca doritorii ce vor vroi al cumpăra, să se înfăţoşe­ze la Camera sub­ Prefecturei de Pereschiva, după împlinirea terminului de 40 zile socotit de la data Foael, unde are a se fini mezatul cu forma cu­venită. No. 8145 Pe moşiea târgului Bârladu acest ju­­deju s’au pripăşit o vacă starpâ, la pâr neagră cam porumbă, coarnele mici cam râgaşce, inferată la şol­dul stângă denapol cu litera O, se publica aflarea păgubaşului, care în terminul legiuit să se prezinte la Camera Prefecture! cu dovezi de proprietate, spre a ’i se elibera. No. 8146. Pe moşiea târgului Bârlad s’au pripă­şit un cal la pâr robbi breaza, la piciorul stânga denapol însemnat cu ferit necunoscut, se publică afla­rea păgubaşului, care în terminul legiuit să se pre­zinte la această Prefectură cu dovezi de proprietate, spre a ’i se elibera. No. 8751. Pe moşiea comunei Lieştil acest ju­­deţfi, s’au pripăşit o capâ la pâr murgă închisă, ca­­ma din dreapta, dosul albit, fără alte semne, se pu­blică aflarea păgubaşului, care în termin legiuit sft se prezinte la Camera Prefecture! cu dovezi de pro­prietate, spre a ’i se elibera. No. 8912. Pe moşiea comunei Popeni, acest ju­­dețu, s’au pripășit un cal la pâr sur, coama sură.

Next