Progresul, iulie-decembrie 1865 (Anul 3, nr. 72-140)

1865-07-01 / nr. 72

No. 72. ROMANIA ANUL III. F­O­IE A PEBLÎCAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI. IN IA­SI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiei. Ziarul se publicâ de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. IŞi, Joi 1 Iulie iec.1. In districtele României, prenumeraţiunea se face la birrourile inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. postale. Iaşii 1 Iulie Din nâuntru. Dupâ ştirile câte am putut priimit până acum, a­supra uraganului de duminica trecutâ, din 20 Iunie, suntem informaţi câ furtuna au fost într’un gradă cu mult mai mare de­cât la Iaşi, în valea Prutu­lui. Pe acolo multe comune au fost râu bântuite, între altele, sunt doue mici sate, numite Medelenii şi Chişorenii, la jumătate ora de la Sculeni pe Prut în josă, şi aproape de satul Cotul lui Ivan. Pe a­­cele doue sate se pare a se fi concentrată toata vi­­olinţa elementului furiosu. Sătenii spun că vântul a­ fost aşa de puternic în­cât au dat jos, la pământ bol, cal, dar mai ales ol pe care apoi le-au rostogo­­lit până în Prut. Spun de asemenea câ peatra au bătut în curs mai mult de trei ore şi că ea a­ fost acoperit pâmântul în grosime aproape de o palmă, apoi câ abea dupâ trei zile au putut a se topi. Noi nu putem să ştim csact nici violinţa furtunei, nici potopul petrii, înse ceea ce putem asigura este câ holdele de popuşolă şi fânaţele, care pe acele loca­lităţi erau în cea mai frumosâ stare, astăzi prezen­­teazâ un aspect desolautu, şi ca cum nici odată n’ar fi fost pe ele un fir macar de vegetaţiune. Apoi judecând după poziţiunea pădurii, care astăzi este încovoeatâ şi strâmbată spre sud est, şi care despo­­eatâ cu totul de verdeaţa frunzeturii sale, apare din îndepărtare sub un colorit roşu ca şi carna, putem conchide câ arătările de mai sus a­le sătenilor nu pot fi de loc essgerate- Revista Politica. Ultimele informaţiuni asupra morbului ohoiara,­ie arată depeşele lui Ost-deutsche-Post, pe aceste ur­­matoare: „Triest, 1 Iulie. Dupâ informaţiuni de la Alec­­sandria, în acest oraşu au murit de cholera 197 per­­soaae, iar în Cairo 136 perecue. Triest, 2 Iulie. De la Alecsandria am priimit in­formaţiuni, după care morbul choleril este în acea oraşă în scădere, cât la 1 Iulie au murit 184 per­­soane. La Cairo unde morbul este în creştere, au fost în aceeaşi ziua 214 caşuri de moarte. Tot acel ziar ne adusâ o veste bunâ şi care arată, într’un modă sigură, despre caracterul pacifică care au început a fi dominante în staturile Europii. El apune, după o foae de la Galatz, că Austria este hotârâtâ a face o mare reducţiune de armatâ. Eatâ acea înştiinţare în traducere fidelâ : „O scrisore o­­lografă a împârâtului cu data de 30 Iunie, adresată câtrâ minist­ de resbel, ordonează o generala re­ducţiune a armatei pe picior de pace, în care sunt cuprinse şi trupele din Italia.“ Aceastâ nuvelâ este însoţitâ de urmâtorea aprecia­­ţiune din partea sus numitului ziar: Dacâ aceasta înştiinţare se va confirma, şi noi n’avem nici un te­­meiu de a nte îndoi de ea, atunci este adevăratâ ru­marea ce circulă asupra crise! ministeriale ca pro­venita, între altele, şi din proiectata reducţiune de armată. Resoluţiunea aceasta imperiala, de sigură, va fi bine priimitâ în totâ Austria, şi va servi de a uşura sarcina budgetului armatei. Cu adoperaţi­­unea unor economii reale, de bunâ samâ, stâ în coincidinţa şi hotârărea ministeriului de resbel pu­blicată prin un edictu, prin care se face cunoscută că în toata armata, funcţiunile de sub-locoteninţi sunt reduse. —împăratul de Austria au încuviinţat o pensiune viagerâ de 1000 fl. pe an pentru văduva celebrului Istorică magyar Szalay» şi câte 200 fl. pe an la fie­care din doi orfani a lui pentru înlesnirea educaţi­­unii lor. —în Francia, zice Independinţa Belgica, un decret al împăratului pronuncie disolvarea corpurilor mu­nicipale, a cârora re’noire, prin alegere, este fictată pe 22 Iulie. O circulară Minist. de Interne, D. de Lavalette, adresată câtra prefecţi pare a ne arăta câ învăţă­mântul alegerilor din urmă, n’au loat cu totul per­dul pentru guvern. D. Ministru recomandă prefec­ţilor de a lâsa pe alegători să’şi esprime liberă vo­inţa lor în astâ împrejurare în care numai cestiu­­nele locale sunt sigure în joeu, şi de a nu interveni de cât la cază când s’ar face încercări de a schim­bi caracterul alegerii voind a’lu trage pe terenulu politică. în corpul legislativă s’au votat proiectul de lege relativă la convenţiunea fâcutâ între stat, între co­muna Parisului şi între societatea de garanţie insti­tuită, pentru esposiţiunea universală de la anul 1867. Guvernul a­ avut mult de lucru până ’i s’a­ votat aceastâ cerere, dar în fine ea au fost votată şi încă cu marea majoritate de 212 vo­i contra 17, iar Cat­deutache-Post zice contra 27. Terenul pe care va fi râdicatâ zidirea cu alte atenanse este în cuprin­dere de 140,000 metrii pâtraţî, iar cheltuielele se vor urca pânâ la 16 milioane franci, din carii comu­na de Paris va lua asupra sa 6 milioane. Asupra reformii de operat în Algír, împăratul Na­poleon au aşternut părerile sale în un elaborat, din care au dat membrilor consiliului său, câte un e­­semplar spre a’şi esprima şi aceştia socotinţa lor du­pâ care apoi va trebui a fi propus în Senat ca un senatus Consultă pentru a fi discutat şi aprobat re­­gulariu. Pe cât se spune şi se ştie pânâ acum, Al­girul va fi împărţit în doue adm­inistraţiuni: una ci­vilă şi alta militarâ, şi pentru partea ci­vi­l­â­, în cât se atir­ga de Arabi, guberniul civil va fi dat lui Abd­el Kader ; iar gubernator militariu va remânea tot mareşalul Mac Mahon. — în relaţiunile dintre împăratul Napoleon şi ne­potul seu principele Napoleon, nu se ştie nimic de sigur, dacâ, adecâ, au mai urmat vre o apropiere mai intimâ. Asta numai se afirmă că principele con­­tinuazâ a’şî n­ârgini casa sa, a’şi vinde caii şi a’şi desface mai multe lucruri. — La Anglia, compania telegrafului atlantică şi-aă publicat prospectul seu pentru operaţiunea imersiunii telului telegrafică în ocean. Din acela se vede câ aceastâ imansâ lucrare este aproape de a fi termina­ta şi câ pe la finele lui Iulie va fi pusâ la dispozi­­ţiunea publicului. Tariful unei simple depeşa de 20 cuvinte, care n’are de­cât cel mult 100 de litere, va fi de 20 livre sterlinge de la Aglia pânâ la ori­ce staţiune din America. Din celelalte staturi conti­nentale a­le Europei piaţa va fi de 21 liv. ster. Din Africa, Asia şi India va fi de 25 livre Sterlinge, în Camera lorzilor, birul pentru desfiinţarea pre­staţiunii de jurămînt, din partea catolicilor, şi care au fost votat în Camera comunelor, au fost respinsă din partea nobililor lorzi. La aceasta au contribuit mult lordul Derby gAiele, in sprijinul argumentului său , au învocat si acea împrejurare câ familiele a­­m­atocrate și catolice din Irlanda n’ar fi cerut a­­ceasta. J — Nuvelele ce vină din America Sudicâ, prezen­­teazâ un tristă tablouu despre starea acei părţi de pământ, resbelul şi revoluţiunile tulbură mai toate sta­turile de acolo. La Honduras este insurecţiune ; în republica de San-Salvador a­ isbucnit o nouă miş­care revoluţionară. In Haiti, resbelul civil pare a se fi concentrat în nordul insulei , unde comandan­­­tele trupelor au fost ucis de militarii sei. Situaţiu­­nea în Peru nu e mai buna. O parte a ţerii este ocupata de revoluţionari. La Chili, pretenţiunile spaniolilor nu sunt încă puse la cale, şi aceştia facă preparaţiuni pentru a bloca porturile. La Paragai, resbelul în urma unei triple alianţe în care e şi Bre­­silul, este susţinut cu multă vigoare. — în sudul uniunii americane, dupâ încetarea resbelului, urmeazâ acum o femeie forte mare. Ne­grii, foştii sclavi nu voiesc a lucra, pânâ când nu li se vor da drepturi. O trupâ de Negrii ordonată fiind de a merge la Tecsas, au ameninţat câ va u­­cide pe ofiţeri; vasul în care se aflau, au fost în pe­ricol de a fi incendiat. în cele din urmâ, ei au­ fost desarmaţî. Prefectura district. Bacou. No. 8797. Urmând a se vinde un cal asigurat de le. Tanase Munteanu, în pretenţia D. Gh­orghie Gheorghisvicî, se publica terminul de 40 zile, ca concurenţii ce vor fi sa se prezinte la sub Prefec­tura Tazlău de sus, unde se va face licitaţiea. No. 8799. De la D. Alecu Constantiniu, s’au asigu­rat o trăsura de un cal, în pretenţia D. Halm sin Iosipu, se publicâ terminul de 40 zile, ca concuren­ţii să se prezinte la sub-Prefectura Tazlau de glos. No. 8801. Urmând a se vinde o vaca cu viţelu, asigurată de la D. Costantin Todiraşcă din comuna Nadişa, în pretenţia D. Laizer sin Hilm, se publică terminul de 40 zile, ca concurenţii sâ se prezenteze la sub Perfectul Tazlau de g103. No. 8803. De la unua din locuitorii comunii Scor­­ţenii, împlinindu-se 2 boi şi 2 epe, pentru banii ce datorescu D. Moise Brci, se publică terminul de 40 zile spre ştiinţa concurenţilor, mezatul se face în Camera sub Prefecture­ Tazlau de silos. No. 8580. Din raportul D. sub Prefect a plasei Bistriţa de sus No. 3263, luând informaţie, ca în comuna Dealul nou, au picat de pripas un cal la păr murgă, alb la bot, cu pete albe dese, şi inferat la piciorul drept, având pe dânsul litera N., se pu­blică terminul legiuit pentru prezentarea păgubaşu­lui, cu dovezile legiuite spre alui priimi. No. 8620. Din raportul D. Sub Prefect plasei Bis­triţa de glos No. 4149, luând informaţie că în co­muna Răcât­ă au picat de pripas un cal la pâr ne­gru, la trup de mijloc, cu pecingina la sprinceana ochiului stângă, cu pată de raftur pe spinare, cu piş­cătura la urechea dreapâ, se publică terminul le­giuit pentru aflarea păgubaşului, care sâ se presinte cu dovezile legiuite spre a’l priimi. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura district. Iaşii. No. 10.997. Se publicâ ziua de 5 Iulie pentru vânzarea a 8972 ntr. lemne din parchetul­ No. 3 de pe moşiea Sioeştii plasa Cârligâtura a fest judeţu. No. 10505. Pe moşiea Cârligul, au picat de pri­pas o capă la trup de mijlocă, la pâr­sură, coama, coada idem, coada ciopărtaticâ, bâtuta de şea la spinare, precum D. sub Prefect a plasei Copoă prin raportul No. 1206 încre­dinţazâ, se publicâ aflarea pă­gubaşului şi înfâţoşarea lui la acest oficiu cu dovezile cuvenite spre a o­ilua. No. 10507. în comuna Movilenii au picat de pri­pas o strâj­b­â în păr sura, coada şi coama tot aşa, precum D. sub­ Prefect a plasei Copou prin rapor­tul No. 1197 încredinţazâ, se publicâ aflarea păgu­başului şi înfâţoşarea lui la acest oficiu cu dovezile cuvenite spre a o lua. Prefectura district. Botoşani. No. 12.016. Spre îndestularea D. Grigorie Cristes­­cu, şi a jidovului Haim sin Iţic, cu banii ce reclamă de la Lipovenii a calfii Grigorie şi Antipa, urmând a se vinde licitativ caii şi obiectele orrpâtare: 2 cai, 1 capâ, 1 căruţă de un cal, 1 cotiugâ de 2 cal, 1 sac cu fierâ mă­runte şi 2 pârechî fierâ de cai, 2 pârechi hamuri de un cal cu un cerc, 2 tâlcuitoace cu făina popuşoi, 1 ţol de cânepâ, 1 manta de suman, 3 hârleţe, 1 bărdiţâ, 1 tereceu, 3 şine, 1, pocorniţâ, 2 putini de brad, 1 cazma, 1 cădiţă micâ, 7 câmneşî de cit, 4 pârechi

Next