Progresul, iulie-decembrie 1865 (Anul 3, nr. 72-140)
1865-07-01 / nr. 72
No. 72. ROMANIA ANUL III. FOIE A PEBLÎCAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI. IN IASI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiei. Ziarul se publicâ de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. IŞi, Joi 1 Iulie iec.1. In districtele României, prenumeraţiunea se face la birrourile inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. postale. Iaşii 1 Iulie Din nâuntru. Dupâ ştirile câte am putut priimit până acum, asupra uraganului de duminica trecutâ, din 20 Iunie, suntem informaţi câ furtuna au fost într’un gradă cu mult mai mare decât la Iaşi, în valea Prutului. Pe acolo multe comune au fost râu bântuite, între altele, sunt doue mici sate, numite Medelenii şi Chişorenii, la jumătate ora de la Sculeni pe Prut în josă, şi aproape de satul Cotul lui Ivan. Pe acele doue sate se pare a se fi concentrată toata violinţa elementului furiosu. Sătenii spun că vântul a fost aşa de puternic încât au dat jos, la pământ bol, cal, dar mai ales ol pe care apoi le-au rostogolit până în Prut. Spun de asemenea câ peatra au bătut în curs mai mult de trei ore şi că ea a fost acoperit pâmântul în grosime aproape de o palmă, apoi câ abea dupâ trei zile au putut a se topi. Noi nu putem să ştim csact nici violinţa furtunei, nici potopul petrii, înse ceea ce putem asigura este câ holdele de popuşolă şi fânaţele, care pe acele localităţi erau în cea mai frumosâ stare, astăzi prezenteazâ un aspect desolautu, şi ca cum nici odată n’ar fi fost pe ele un fir macar de vegetaţiune. Apoi judecând după poziţiunea pădurii, care astăzi este încovoeatâ şi strâmbată spre sud est, şi care despoeatâ cu totul de verdeaţa frunzeturii sale, apare din îndepărtare sub un colorit roşu ca şi carna, putem conchide câ arătările de mai sus ale sătenilor nu pot fi de loc essgerate- Revista Politica. Ultimele informaţiuni asupra morbului ohoiara,ie arată depeşele lui Ost-deutsche-Post, pe aceste urmatoare: „Triest, 1 Iulie. Dupâ informaţiuni de la Alecsandria, în acest oraşu au murit de cholera 197 persoaae, iar în Cairo 136 perecue. Triest, 2 Iulie. De la Alecsandria am priimit informaţiuni, după care morbul choleril este în acea oraşă în scădere, cât la 1 Iulie au murit 184 persoane. La Cairo unde morbul este în creştere, au fost în aceeaşi ziua 214 caşuri de moarte. Tot acel ziar ne adusâ o veste bunâ şi care arată, într’un modă sigură, despre caracterul pacifică care au început a fi dominante în staturile Europii. El apune, după o foae de la Galatz, că Austria este hotârâtâ a face o mare reducţiune de armatâ. Eatâ acea înştiinţare în traducere fidelâ : „O scrisore olografă a împârâtului cu data de 30 Iunie, adresată câtrâ minist de resbel, ordonează o generala reducţiune a armatei pe picior de pace, în care sunt cuprinse şi trupele din Italia.“ Aceastâ nuvelâ este însoţitâ de urmâtorea apreciaţiune din partea sus numitului ziar: Dacâ aceasta înştiinţare se va confirma, şi noi n’avem nici un temeiu de a nte îndoi de ea, atunci este adevăratâ rumarea ce circulă asupra crise! ministeriale ca provenita, între altele, şi din proiectata reducţiune de armată. Resoluţiunea aceasta imperiala, de sigură, va fi bine priimitâ în totâ Austria, şi va servi de a uşura sarcina budgetului armatei. Cu adoperaţiunea unor economii reale, de bunâ samâ, stâ în coincidinţa şi hotârărea ministeriului de resbel publicată prin un edictu, prin care se face cunoscută că în toata armata, funcţiunile de sub-locoteninţi sunt reduse. —împăratul de Austria au încuviinţat o pensiune viagerâ de 1000 fl. pe an pentru văduva celebrului Istorică magyar Szalay» şi câte 200 fl. pe an la fiecare din doi orfani a lui pentru înlesnirea educaţiunii lor. —în Francia, zice Independinţa Belgica, un decret al împăratului pronuncie disolvarea corpurilor municipale, a cârora re’noire, prin alegere, este fictată pe 22 Iulie. O circulară Minist. de Interne, D. de Lavalette, adresată câtra prefecţi pare a ne arăta câ învăţământul alegerilor din urmă, n’au loat cu totul perdul pentru guvern. D. Ministru recomandă prefecţilor de a lâsa pe alegători să’şi esprime liberă voinţa lor în astâ împrejurare în care numai cestiunele locale sunt sigure în joeu, şi de a nu interveni de cât la cază când s’ar face încercări de a schimbi caracterul alegerii voind a’lu trage pe terenulu politică. în corpul legislativă s’au votat proiectul de lege relativă la convenţiunea fâcutâ între stat, între comuna Parisului şi între societatea de garanţie instituită, pentru esposiţiunea universală de la anul 1867. Guvernul a avut mult de lucru până ’i s’a votat aceastâ cerere, dar în fine ea au fost votată şi încă cu marea majoritate de 212 voi contra 17, iar Catdeutache-Post zice contra 27. Terenul pe care va fi râdicatâ zidirea cu alte atenanse este în cuprindere de 140,000 metrii pâtraţî, iar cheltuielele se vor urca pânâ la 16 milioane franci, din carii comuna de Paris va lua asupra sa 6 milioane. Asupra reformii de operat în Algír, împăratul Napoleon au aşternut părerile sale în un elaborat, din care au dat membrilor consiliului său, câte un esemplar spre a’şi esprima şi aceştia socotinţa lor dupâ care apoi va trebui a fi propus în Senat ca un senatus Consultă pentru a fi discutat şi aprobat regulariu. Pe cât se spune şi se ştie pânâ acum, Algirul va fi împărţit în doue administraţiuni: una civilă şi alta militarâ, şi pentru partea civilâ, în cât se atirga de Arabi, guberniul civil va fi dat lui Abdel Kader ; iar gubernator militariu va remânea tot mareşalul Mac Mahon. — în relaţiunile dintre împăratul Napoleon şi nepotul seu principele Napoleon, nu se ştie nimic de sigur, dacâ, adecâ, au mai urmat vre o apropiere mai intimâ. Asta numai se afirmă că principele continuazâ a’şî nârgini casa sa, a’şi vinde caii şi a’şi desface mai multe lucruri. — La Anglia, compania telegrafului atlantică şi-aă publicat prospectul seu pentru operaţiunea imersiunii telului telegrafică în ocean. Din acela se vede câ aceastâ imansâ lucrare este aproape de a fi terminata şi câ pe la finele lui Iulie va fi pusâ la dispoziţiunea publicului. Tariful unei simple depeşa de 20 cuvinte, care n’are decât cel mult 100 de litere, va fi de 20 livre sterlinge de la Aglia pânâ la orice staţiune din America. Din celelalte staturi continentale ale Europei piaţa va fi de 21 liv. ster. Din Africa, Asia şi India va fi de 25 livre Sterlinge, în Camera lorzilor, birul pentru desfiinţarea prestaţiunii de jurămînt, din partea catolicilor, şi care au fost votat în Camera comunelor, au fost respinsă din partea nobililor lorzi. La aceasta au contribuit mult lordul Derby gAiele, in sprijinul argumentului său , au învocat si acea împrejurare câ familiele amatocrate și catolice din Irlanda n’ar fi cerut aceasta. J — Nuvelele ce vină din America Sudicâ, prezenteazâ un tristă tablouu despre starea acei părţi de pământ, resbelul şi revoluţiunile tulbură mai toate staturile de acolo. La Honduras este insurecţiune ; în republica de San-Salvador a isbucnit o nouă mişcare revoluţionară. In Haiti, resbelul civil pare a se fi concentrat în nordul insulei , unde comandantele trupelor au fost ucis de militarii sei. Situaţiunea în Peru nu e mai buna. O parte a ţerii este ocupata de revoluţionari. La Chili, pretenţiunile spaniolilor nu sunt încă puse la cale, şi aceştia facă preparaţiuni pentru a bloca porturile. La Paragai, resbelul în urma unei triple alianţe în care e şi Bresilul, este susţinut cu multă vigoare. — în sudul uniunii americane, dupâ încetarea resbelului, urmeazâ acum o femeie forte mare. Negrii, foştii sclavi nu voiesc a lucra, pânâ când nu li se vor da drepturi. O trupâ de Negrii ordonată fiind de a merge la Tecsas, au ameninţat câ va ucide pe ofiţeri; vasul în care se aflau, au fost în pericol de a fi incendiat. în cele din urmâ, ei au fost desarmaţî. Prefectura district. Bacou. No. 8797. Urmând a se vinde un cal asigurat de le. Tanase Munteanu, în pretenţia D. Ghorghie Gheorghisvicî, se publica terminul de 40 zile, ca concurenţii ce vor fi sa se prezinte la sub Prefectura Tazlău de sus, unde se va face licitaţiea. No. 8799. De la D. Alecu Constantiniu, s’au asigurat o trăsura de un cal, în pretenţia D. Halm sin Iosipu, se publicâ terminul de 40 zile, ca concurenţii să se prezinte la sub-Prefectura Tazlau de glos. No. 8801. Urmând a se vinde o vaca cu viţelu, asigurată de la D. Costantin Todiraşcă din comuna Nadişa, în pretenţia D. Laizer sin Hilm, se publică terminul de 40 zile, ca concurenţii sâ se prezenteze la sub Perfectul Tazlau de g103. No. 8803. De la unua din locuitorii comunii Scorţenii, împlinindu-se 2 boi şi 2 epe, pentru banii ce datorescu D. Moise Brci, se publică terminul de 40 zile spre ştiinţa concurenţilor, mezatul se face în Camera sub Prefecture Tazlau de silos. No. 8580. Din raportul D. sub Prefect a plasei Bistriţa de sus No. 3263, luând informaţie, ca în comuna Dealul nou, au picat de pripas un cal la păr murgă, alb la bot, cu pete albe dese, şi inferat la piciorul drept, având pe dânsul litera N., se publică terminul legiuit pentru prezentarea păgubaşului, cu dovezile legiuite spre alui priimi. No. 8620. Din raportul D. Sub Prefect plasei Bistriţa de glos No. 4149, luând informaţie că în comuna Răcâtă au picat de pripas un cal la pâr negru, la trup de mijloc, cu pecingina la sprinceana ochiului stângă, cu pată de raftur pe spinare, cu pişcătura la urechea dreapâ, se publică terminul legiuit pentru aflarea păgubaşului, care sâ se presinte cu dovezile legiuite spre a’l priimi. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura district. Iaşii. No. 10.997. Se publicâ ziua de 5 Iulie pentru vânzarea a 8972 ntr. lemne din parchetul No. 3 de pe moşiea Sioeştii plasa Cârligâtura a fest judeţu. No. 10505. Pe moşiea Cârligul, au picat de pripas o capă la trup de mijlocă, la pârsură, coama, coada idem, coada ciopărtaticâ, bâtuta de şea la spinare, precum D. sub Prefect a plasei Copoă prin raportul No. 1206 încredinţazâ, se publicâ aflarea păgubaşului şi înfâţoşarea lui la acest oficiu cu dovezile cuvenite spre a oilua. No. 10507. în comuna Movilenii au picat de pripas o strâjbâ în păr sura, coada şi coama tot aşa, precum D. sub Prefect a plasei Copou prin raportul No. 1197 încredinţazâ, se publicâ aflarea păgubaşului şi înfâţoşarea lui la acest oficiu cu dovezile cuvenite spre a o lua. Prefectura district. Botoşani. No. 12.016. Spre îndestularea D. Grigorie Cristescu, şi a jidovului Haim sin Iţic, cu banii ce reclamă de la Lipovenii a calfii Grigorie şi Antipa, urmând a se vinde licitativ caii şi obiectele orrpâtare: 2 cai, 1 capâ, 1 căruţă de un cal, 1 cotiugâ de 2 cal, 1 sac cu fierâ mărunte şi 2 pârechî fierâ de cai, 2 pârechi hamuri de un cal cu un cerc, 2 tâlcuitoace cu făina popuşoi, 1 ţol de cânepâ, 1 manta de suman, 3 hârleţe, 1 bărdiţâ, 1 tereceu, 3 şine, 1, pocorniţâ, 2 putini de brad, 1 cazma, 1 cădiţă micâ, 7 câmneşî de cit, 4 pârechi