Progresul, iulie-decembrie 1865 (Anul 3, nr. 72-140)

1865-07-22 / nr. 82

ROMANIA. ANUL III. FOAEAPUBUCAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEIDE APEL DIN IAŞI. IN IASSI prenumeraţiunea ce face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiel. Ziarul se publicâ de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Joi 22 Iulie 1865. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşi, 22 Iulie. Revistă Politică. Publicând Independinţa Belgicâ o corespondinţâ de la Viena, noi re­facem reserva noastrâ şi lăsăm responsabilitatea adevărului fadelor asupra ziarului din care am făcut această estragere. „în cursul lune! trecute, s’au scrisă de la Bucu­reşti câtră o fae de Vieia cu Principele Cuza, prin o Nota al Ministeriului trebilor străina, ar fi notifi­cat puterilor garante adopţiunea unui fiu cu numele Alecsandru şi câ ar fi scris, cu însuşi mâna sa, ma­relui vizir pentru a comunica Porţii acest act; câ pe lângă aceste acte de notificaţiune, au fost adaosâ o copie al actului de adopţiune vizata de ministeri­i şi de câtră Mitropolitul, şi câ copilul adoptat este nu­mit principe; în fine câ Poarta, prin un script al ma­relui Vizir şi câ Rusia prin organul consulului seu general, au protestat contra acestui titlul. „Nici la cancelarie, nici la ambasada Rusiei, nu se ştie nimicit de o notificaţiune oficialâ, de acest felin prin urmare, nici de protestaţiunea pe care o ase­­minea ar fi provocat’o, înse, din contra, s’au prii­­mit interesante raporturi asupra intrigilor urzite de câtră partida boiarilor contra principelui Cuza. A­­cestia au în vedere un duplu scop, de care’l urmâ­­rescu pe sub mânâ, sau de a deferă corona Princi­­patelor-Unite la un membru a vre­unei dinastie E­­uropiene, sau mai bine de a se reînturna la vechea divisiune a celor doue principate și la restabilirea u­­nui duplu ospodoratu în profitul unua sau alstuea din numeroșii Știrbei, Ghica, Sturza, Cantacuzin, Bibe- Bcu etc. Aceste intrigi au dat locu la diverse expli­­caţiuni între baronul Procheşi, corniţele Menadorff, lordul Bloomfiel şi Haidar Efendi.“ Acelaşi ziar, într’alta corespondinţâ de la Paris, mai arată şi aceasta nuvela: „Vietul au mersă, şi chiar au fost propagat prin diverse jurnale, câ principele Cuza ar veni la Paris la finitul lunii. Acesta vuet n’are nimica de esactu. Este numai câ D. Baligot de Beyne, capul cabine­tului principelui Cuza, care este aşteptată in capi­tala noastrâ.“ —în privirea principelui de Servia, ziarul de Bru­­chsela, dupâ o corespondinţâ de la Viens, este cu mult mai explicit. „Principele Michael de Servia, zice el, este așteptat dintr’o zi într alta la Viena. El merge la ape spre a’și cânta vânâtatea. El lasâ în Jera pe Princesa, consort* sa, în calitate de Re­gentă. Muma aceștia, comitesa de Hunyady, este deja pe drum pentru Belgrad.“ Rustragem aici o scur­tâ apreciare ce o face In­­dependinţa Belgică asupra Adunării naţionale de la Atena, precum şi a situaţiunii generale a Gregiei. „De abaterile noului Parlament elin, nu sunt de naturâ de a încuragja speranţele unei situaţiuni mai bune. „Dupâ ce au­ perdut o lună întreagâ cu formalită­ţile preliminarie, Camera s’au decis în fine de a se ocupa cu verificaţiunea mandatelor membrilor sei. Se ştie câ elecţiunile din urmă, în mare parte, sunt pâtate de fraudă şi violinţâ, înse oratorii carii au denunciat asfel de ilegalităţi n’au isbutit a face ca sâ fie ascultaţi; aşa toate operaţiunile au fost validate.“ „Junele rege au avut oare­care mâhnire trebuind a se despărţi de pacinica sa reşedinţă de la Corfu, pentru a se reînturna în turbulenţa sa capitală, în ca­re au întrat­ la 9 Iulie.“ Contra Choleril, Ministrul grecii au emis câtva prefecţi circulară, prin care le prescrie privighiarea şi luarea de măsuri energice. „Dupâ avizul consi­liului medicalii, zice acea circulară noi am ordonat ca Dardanelile, Constantinopolul şi toate cotunele cu­prinse între acele doue punte, asiatice şi Europiene, să fie considerate ca atinse de choleră, iar toate cele­laite pârţi a­le Turciei, fârâ a escepta insulile, sâ fie socotite numai ca suspecte.“ —între Austria şi Prusia, tensiunea pentru duca­tele de Elba, este ajunsâ la un grad foarte mare. A­­sta se vede din critica de tot acerbă pe care o făcu foile oficiale contra actelor guvernelor respective. Guvernul Austriei au luat sub protecţiunea sa pe Principele de la Augustenburg şi prin aceasta face multâ piedecâ Prusiei în ajungerea scopurilor sale. O corespondinţâ din Berlin, ne spune Inde­­pendinţa Belgicâ, câ vorbeşte în termini de tot lă­muriţi zicând câ daca Austria va persiste de a aco­peri pe principele de Augustenburg au protecţiunea ea, şi se va mai opune la espulsiunea aceştia, atunci Prusia nu va esista mai mult de a exercita dreptul seu, şi va isgoni pe un pretendent care prin energica apărare a drepturilor sale, pune piedici seriose, la definitiva r­­ulare a cestiunei generale. Pentru a face pe Austriea de a fi mai mlădioasă in cestiunea ducatelor, guvernul Prusiei s’au fâcut­ motorul unei mari mișcări în Germania, vrem sa zi­cem, aui pus pe tapet încheierea unui tractat de co­­m­erciu cu Italia. Aceasta aduce pe Austria în mare strâmtorire căci ea, încă de la 1859 de când cu res­­bilul Italian, au încetat de a avea or­ce relaţiune cu guvernul Italiei. Din contra, Prueia de mult deja au recunoscut regatul Italiei astfel precum elu este astăzi constituit. Acum toată Germania este divizată în doue pârţi, fiind partea nordică de politica Pru­siei, iar partea sudică a Germaniei, de politica Aus­triei. Dupâ demarsele ce le’au făcut până acum, par­tidul Prusian s’au declarat câ e gata de a întră în ne­­gociaţiuni pentru încheierea tractatului, iar acel alu Austriei se încearcă a face distincţiune şi acceptă încheierea de tractată, înse nu voieşte a recunoaşte regatul Italiei aşa cum el este acum, în partea Aus­triei, sun­t doue staturi însemnate din confederaţiune, adecă Bavaria şi Sacsonia, şi ambele aceste staturi au de miniştrii pe doi cei mai renumiţi diplomaţi şi politici ai Germaniei, carii sunt D. Beust la Sacsonia şi D. von der Pfordten la Bavaria. Aceştia, sub conducerea suprema a guvernului de Viena, sunt­ deja intraţi în relaţiuni cu Italia, şi deja şi-au adre­sat notele lor în simţul politicii Austriace, adecâ de a deosebi cestiunea comercială de acea politică, înse li s’au respuns de guvernul lui Victor-Emanuel că nu li se poate admite teoria lor, şi câ guvernul Ita­lian se refuseazâi absolut, de a intra în orice nego­­ciaţiune care n’ar avea de bază recunoaşterea» prea­labila a monarchiei Italiane. — Din Francia nimica nou, în lipsa altor­ eve­nimente, zice Independinţa Belgică, atenţiunea publi­că este atrasă prin emisul Abd-El Kader, asupra că­ruia lumea persistă a crede câ sunt puse multe spe­ranţe în vederea nouei reorganisaţiuni al Algirului, care au ocupat foarte mult pe împăratul de la reve­nirea sa din acea colonie francesă. — Cetitorii noştril îşi aduca poate aminte de un oficier Rusescu asupra persoanei tânărului Balsch, ataşat la ambasada Rosiana în acea capitală. Aceasta au produs o mare dificultate juridicâ între ambele guverne. Acea cestiune şi-a fi luat acum definitiva sa soluţiune. Eatâ ce zice Independinţa Belgicâ: — Era de a ce şti dacâ pcdiarul rus, culpabil de aten­tat fâcut în cuprinsul otelului ambasadei Ruseşti, a­­decâ pe teritoriu Rusesc, trebuia a fi judecat de tri­bunalele Francese, sau dacâ trebuia a fi estradat jus­tiţiei ţerii sale natale. Asta era o interesantă proble­mă de dreptul internaţional. Ea a­ fost resolvatâ în simţul competinţii tribunalelor francese, cârora ambasadorul Rusescu, D. de Budberga, le au părăsit pe prevenitul. — Ziarul Times publica o listâ de reprezentanţii a cârora alegere era cunoscută la 17 Iulie. Aceea cuprinde 421 de persoane, dintre care sunt 263 de partitul liber»­ şi 158 de acel conservativă. — în procesul­ celora implicaţi la asasinatul lui Lincoln, cetim în Independinţa Belgicâ aceste urmă­toare : „Cele mai din urmâ nuvele de la New York, con­firmă nuvela condemnaţiunii la moartea pronunciatâ de curtea marţială contra complicilor în asasinatul­ lui Lincoln. Sentinţa pronunciatâ contra celor patru principali acusiţi: Payne, Harrow, Azteroth şi ma­dama Suratt, au fost întărită de preşedintele John­­sohn, şi au trebuit imediat să fie executate.­ PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura district. Iaşii. No. 12284. Conform telegramei D. Ministru Finan­­celor No. 31078, se aduce la cunoştinţa proprietari­lor de tutunuri, ţigări şi tabac, ca comisiunea de espertizâ a oraşului Iaşii, fiind instituita, D-lor să grăbească & preda asemene mârfuri depozitului ge­neral, pana la 1 August viitoriu, dupre regulile pu­blicate deja. Mărfurile de această categorie destinate pentru esportaţie se vor preda şi ele depozitului general, tot până la finele lunei curente, arătând prin o de­claraţie Domnii proprietari destinaţiunea lor şi înda­­torindu se a efectua exportarea pânâ în termin de 3 luni. Toţi aci! ce nu se vor conforma acestei regulari, se supun penalităților prevăzute prin art. 23—30 din legea specială de la 5 Dechemvrie, publicata în Monitorul No. 276 din 1864. No. 12260 Pentru aprovizionarea așezemintelor­ scoalelor secondare din acest orașă, a lemnelor ne­cesare pe întregul an școlar 1865, începător de la 1 Septemvrie viitoriu, regulându se termin la 29 a­le curentei luni Iulie, cănd se va ţine licitaţie în Ca­mera acestei Prefecturi, pentru cantitatea de 319 st., se publica acest termin spre ştiinţa concurenţilor de a se prezenta în acea zi în Camera acestei Prefec­turii întovărăşiţi de garanţiile necesare. No. 11710. în comuna Mogoşeştii au picat de pripas o capâ la pâr neagră mică de trup, precum sub-Prefectura plasei Stavnic prin raportul No. 1226 încredinţazâ, se publica aflarea păgubaşului şi înfă­­ţoşarea lui la acest oficiu cu dovezile cuvenite spre a o lua. Prefectura district. Bacâu. No. 10170. D. sub Prefect a plasei Trotuşulu, pr­in referatul No. 391b informează, câ în comuna Bogdâneştii au picat de pripas o vacâ la pâr­­lăva­nă, coarnele cercurii, se publică terminul legiuit de 3 luni spre obşteasca ştiinţă, câ păgubaşul ce ar fi sâ se înfăţoşeze în lâuntrul acelui termin la sub- Prefectura cu legiuite dovezi spre a o prih­ni. No. 10175. în comuna Sâcueni, picând de pripasa un cal la păr rorbit ţintat în frunte, se publicâ a­­flarea proprietarului, care în terminul legiuit sâ se prezinte cu dovezi spre a’lți priimni. No. 10227. Pentru îndestularea D. Gheorghie Bo­teză, cu banii ce are a lua de la unia din locuitorii comunii Boşotenii, asigurânduse una numai vite şi obiecte, se publica terminul de 40 zile, şi concuren­ţii ce vor fi doritori, la împlinirea terminului să se prezinte în Camera Sub-Prefecturei Tazlău de glos, unde urmeazâ a se face mezatul. Nu. 10229. Asigurându se de la unua din locuito­rii comunei Puatieana, spre îndestularea D. G. Bo­­tezu, un numâr vite şi obiecte, se publicâ terminul­ de 40 zile, şi concurenţii ce vor fi doritori sâ se prezinte la sub-Prefectura Tazlâul de gros, unde a­­re a se face mezatul. Prefectura district. Botoşani. No. 10976, pe temeiul mijlocire! Prefecture! jude­ţului Iaşi. No. 1420, urmând a se vinde licitativ 177

Next