Progresul, iulie-decembrie 1865 (Anul 3, nr. 72-140)
1865-07-22 / nr. 82
ROMANIA. ANUL III. FOAEAPUBUCAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEIDE APEL DIN IAŞI. IN IASSI prenumeraţiunea ce face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiel. Ziarul se publicâ de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Joi 22 Iulie 1865. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşi, 22 Iulie. Revistă Politică. Publicând Independinţa Belgicâ o corespondinţâ de la Viena, noi refacem reserva noastrâ şi lăsăm responsabilitatea adevărului fadelor asupra ziarului din care am făcut această estragere. „în cursul lune! trecute, s’au scrisă de la Bucureşti câtră o fae de Vieia cu Principele Cuza, prin o Nota al Ministeriului trebilor străina, ar fi notificat puterilor garante adopţiunea unui fiu cu numele Alecsandru şi câ ar fi scris, cu însuşi mâna sa, marelui vizir pentru a comunica Porţii acest act; câ pe lângă aceste acte de notificaţiune, au fost adaosâ o copie al actului de adopţiune vizata de ministerii şi de câtră Mitropolitul, şi câ copilul adoptat este numit principe; în fine câ Poarta, prin un script al marelui Vizir şi câ Rusia prin organul consulului seu general, au protestat contra acestui titlul. „Nici la cancelarie, nici la ambasada Rusiei, nu se ştie nimicit de o notificaţiune oficialâ, de acest felin prin urmare, nici de protestaţiunea pe care o aseminea ar fi provocat’o, înse, din contra, s’au priimit interesante raporturi asupra intrigilor urzite de câtră partida boiarilor contra principelui Cuza. Acestia au în vedere un duplu scop, de care’l urmârescu pe sub mânâ, sau de a deferă corona Principatelor-Unite la un membru a vreunei dinastie Europiene, sau mai bine de a se reînturna la vechea divisiune a celor doue principate și la restabilirea unui duplu ospodoratu în profitul unua sau alstuea din numeroșii Știrbei, Ghica, Sturza, Cantacuzin, Bibe- Bcu etc. Aceste intrigi au dat locu la diverse explicaţiuni între baronul Procheşi, corniţele Menadorff, lordul Bloomfiel şi Haidar Efendi.“ Acelaşi ziar, într’alta corespondinţâ de la Paris, mai arată şi aceasta nuvela: „Vietul au mersă, şi chiar au fost propagat prin diverse jurnale, câ principele Cuza ar veni la Paris la finitul lunii. Acesta vuet n’are nimica de esactu. Este numai câ D. Baligot de Beyne, capul cabinetului principelui Cuza, care este aşteptată in capitala noastrâ.“ —în privirea principelui de Servia, ziarul de Bruchsela, dupâ o corespondinţâ de la Viens, este cu mult mai explicit. „Principele Michael de Servia, zice el, este așteptat dintr’o zi într alta la Viena. El merge la ape spre a’și cânta vânâtatea. El lasâ în Jera pe Princesa, consort* sa, în calitate de Regentă. Muma aceștia, comitesa de Hunyady, este deja pe drum pentru Belgrad.“ Rustragem aici o scurtâ apreciare ce o face Independinţa Belgică asupra Adunării naţionale de la Atena, precum şi a situaţiunii generale a Gregiei. „De abaterile noului Parlament elin, nu sunt de naturâ de a încuragja speranţele unei situaţiuni mai bune. „Dupâ ce au perdut o lună întreagâ cu formalităţile preliminarie, Camera s’au decis în fine de a se ocupa cu verificaţiunea mandatelor membrilor sei. Se ştie câ elecţiunile din urmă, în mare parte, sunt pâtate de fraudă şi violinţâ, înse oratorii carii au denunciat asfel de ilegalităţi n’au isbutit a face ca sâ fie ascultaţi; aşa toate operaţiunile au fost validate.“ „Junele rege au avut oarecare mâhnire trebuind a se despărţi de pacinica sa reşedinţă de la Corfu, pentru a se reînturna în turbulenţa sa capitală, în care au întrat la 9 Iulie.“ Contra Choleril, Ministrul grecii au emis câtva prefecţi circulară, prin care le prescrie privighiarea şi luarea de măsuri energice. „Dupâ avizul consiliului medicalii, zice acea circulară noi am ordonat ca Dardanelile, Constantinopolul şi toate cotunele cuprinse între acele doue punte, asiatice şi Europiene, să fie considerate ca atinse de choleră, iar toate celelaite pârţi ale Turciei, fârâ a escepta insulile, sâ fie socotite numai ca suspecte.“ —între Austria şi Prusia, tensiunea pentru ducatele de Elba, este ajunsâ la un grad foarte mare. Asta se vede din critica de tot acerbă pe care o făcu foile oficiale contra actelor guvernelor respective. Guvernul Austriei au luat sub protecţiunea sa pe Principele de la Augustenburg şi prin aceasta face multâ piedecâ Prusiei în ajungerea scopurilor sale. O corespondinţâ din Berlin, ne spune Independinţa Belgicâ, câ vorbeşte în termini de tot lămuriţi zicând câ daca Austria va persiste de a acoperi pe principele de Augustenburg au protecţiunea ea, şi se va mai opune la espulsiunea aceştia, atunci Prusia nu va esista mai mult de a exercita dreptul seu, şi va isgoni pe un pretendent care prin energica apărare a drepturilor sale, pune piedici seriose, la definitiva rulare a cestiunei generale. Pentru a face pe Austriea de a fi mai mlădioasă in cestiunea ducatelor, guvernul Prusiei s’au fâcut motorul unei mari mișcări în Germania, vrem sa zicem, aui pus pe tapet încheierea unui tractat de comerciu cu Italia. Aceasta aduce pe Austria în mare strâmtorire căci ea, încă de la 1859 de când cu resbilul Italian, au încetat de a avea orce relaţiune cu guvernul Italiei. Din contra, Prueia de mult deja au recunoscut regatul Italiei astfel precum elu este astăzi constituit. Acum toată Germania este divizată în doue pârţi, fiind partea nordică de politica Prusiei, iar partea sudică a Germaniei, de politica Austriei. Dupâ demarsele ce le’au făcut până acum, partidul Prusian s’au declarat câ e gata de a întră în negociaţiuni pentru încheierea tractatului, iar acel alu Austriei se încearcă a face distincţiune şi acceptă încheierea de tractată, înse nu voieşte a recunoaşte regatul Italiei aşa cum el este acum, în partea Austriei, sunt doue staturi însemnate din confederaţiune, adecă Bavaria şi Sacsonia, şi ambele aceste staturi au de miniştrii pe doi cei mai renumiţi diplomaţi şi politici ai Germaniei, carii sunt D. Beust la Sacsonia şi D. von der Pfordten la Bavaria. Aceştia, sub conducerea suprema a guvernului de Viena, sunt deja intraţi în relaţiuni cu Italia, şi deja şi-au adresat notele lor în simţul politicii Austriace, adecâ de a deosebi cestiunea comercială de acea politică, înse li s’au respuns de guvernul lui Victor-Emanuel că nu li se poate admite teoria lor, şi câ guvernul Italian se refuseazâi absolut, de a intra în orice negociaţiune care n’ar avea de bază recunoaşterea» prealabila a monarchiei Italiane. — Din Francia nimica nou, în lipsa altor evenimente, zice Independinţa Belgică, atenţiunea publică este atrasă prin emisul Abd-El Kader, asupra căruia lumea persistă a crede câ sunt puse multe speranţe în vederea nouei reorganisaţiuni al Algirului, care au ocupat foarte mult pe împăratul de la revenirea sa din acea colonie francesă. — Cetitorii noştril îşi aduca poate aminte de un oficier Rusescu asupra persoanei tânărului Balsch, ataşat la ambasada Rosiana în acea capitală. Aceasta au produs o mare dificultate juridicâ între ambele guverne. Acea cestiune şi-a fi luat acum definitiva sa soluţiune. Eatâ ce zice Independinţa Belgicâ: — Era de a ce şti dacâ pcdiarul rus, culpabil de atentat fâcut în cuprinsul otelului ambasadei Ruseşti, adecâ pe teritoriu Rusesc, trebuia a fi judecat de tribunalele Francese, sau dacâ trebuia a fi estradat justiţiei ţerii sale natale. Asta era o interesantă problemă de dreptul internaţional. Ea a fost resolvatâ în simţul competinţii tribunalelor francese, cârora ambasadorul Rusescu, D. de Budberga, le au părăsit pe prevenitul. — Ziarul Times publica o listâ de reprezentanţii a cârora alegere era cunoscută la 17 Iulie. Aceea cuprinde 421 de persoane, dintre care sunt 263 de partitul liber» şi 158 de acel conservativă. — în procesul celora implicaţi la asasinatul lui Lincoln, cetim în Independinţa Belgicâ aceste următoare : „Cele mai din urmâ nuvele de la New York, confirmă nuvela condemnaţiunii la moartea pronunciatâ de curtea marţială contra complicilor în asasinatul lui Lincoln. Sentinţa pronunciatâ contra celor patru principali acusiţi: Payne, Harrow, Azteroth şi madama Suratt, au fost întărită de preşedintele Johnsohn, şi au trebuit imediat să fie executate. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura district. Iaşii. No. 12284. Conform telegramei D. Ministru Financelor No. 31078, se aduce la cunoştinţa proprietarilor de tutunuri, ţigări şi tabac, ca comisiunea de espertizâ a oraşului Iaşii, fiind instituita, D-lor să grăbească & preda asemene mârfuri depozitului general, pana la 1 August viitoriu, dupre regulile publicate deja. Mărfurile de această categorie destinate pentru esportaţie se vor preda şi ele depozitului general, tot până la finele lunei curente, arătând prin o declaraţie Domnii proprietari destinaţiunea lor şi îndatorindu se a efectua exportarea pânâ în termin de 3 luni. Toţi aci! ce nu se vor conforma acestei regulari, se supun penalităților prevăzute prin art. 23—30 din legea specială de la 5 Dechemvrie, publicata în Monitorul No. 276 din 1864. No. 12260 Pentru aprovizionarea așezemintelor scoalelor secondare din acest orașă, a lemnelor necesare pe întregul an școlar 1865, începător de la 1 Septemvrie viitoriu, regulându se termin la 29 ale curentei luni Iulie, cănd se va ţine licitaţie în Camera acestei Prefecturi, pentru cantitatea de 319 st., se publica acest termin spre ştiinţa concurenţilor de a se prezenta în acea zi în Camera acestei Prefecturii întovărăşiţi de garanţiile necesare. No. 11710. în comuna Mogoşeştii au picat de pripas o capâ la pâr neagră mică de trup, precum sub-Prefectura plasei Stavnic prin raportul No. 1226 încredinţazâ, se publica aflarea păgubaşului şi înfăţoşarea lui la acest oficiu cu dovezile cuvenite spre a o lua. Prefectura district. Bacâu. No. 10170. D. sub Prefect a plasei Trotuşulu, prin referatul No. 391b informează, câ în comuna Bogdâneştii au picat de pripas o vacâ la pârlăvană, coarnele cercurii, se publică terminul legiuit de 3 luni spre obşteasca ştiinţă, câ păgubaşul ce ar fi sâ se înfăţoşeze în lâuntrul acelui termin la sub- Prefectura cu legiuite dovezi spre a o prihni. No. 10175. în comuna Sâcueni, picând de pripasa un cal la păr rorbit ţintat în frunte, se publicâ aflarea proprietarului, care în terminul legiuit sâ se prezinte cu dovezi spre a’lți priimni. No. 10227. Pentru îndestularea D. Gheorghie Boteză, cu banii ce are a lua de la unia din locuitorii comunii Boşotenii, asigurânduse una numai vite şi obiecte, se publica terminul de 40 zile, şi concurenţii ce vor fi doritori, la împlinirea terminului să se prezinte în Camera Sub-Prefecturei Tazlău de glos, unde urmeazâ a se face mezatul. Nu. 10229. Asigurându se de la unua din locuitorii comunei Puatieana, spre îndestularea D. G. Botezu, un numâr vite şi obiecte, se publicâ terminul de 40 zile, şi concurenţii ce vor fi doritori sâ se prezinte la sub-Prefectura Tazlâul de gros, unde are a se face mezatul. Prefectura district. Botoşani. No. 10976, pe temeiul mijlocire! Prefecture! judeţului Iaşi. No. 1420, urmând a se vinde licitativ 177