Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)

1866-06-25 / nr. 44

No. 44, ANUL IV. FOAIA PUBLICAŢIU­NELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI. ÎN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa hirUt­giei, piarul ae publica, de la 2—3 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbătă 25 Iunie 1866, la districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile poştale. Inserarea unui rând de 35 litere costă un leu, cursul fiseu ul. Iaşii 25 Iunie. DEPEŞĂ TELEGRAFICĂ. Bucureşti 24 Iunie 1866. Camera au votat până acum 17 articole din constituţie, lini­ştea cea mai mare domneşte in Bucureşti. Revistă Politico. Armata italianâ se baricadezâ la Volta. Ea crede câ Austria va merge ofensiv. Foile italiane publică, că Italia va pune toate puterile sale pentru a repera dauna de la Custozza. Armata lui Cialdini s’au maî întărit şi este din nou gata a trece în Veneţia. Ar­mata italiană, învinse la Custozza constă din trei cor­puri (Durando, Cuchiari şi Della­ Rocca). Mai înainte de ce Victor Emanoil au trecut peste riul Mincio, o deputaţiune de veneţiani emigranţi iau dat o adrese, în care se reînoeşte votul de anccsiune de la 1848. Cav. Callegari, care iau înaintat adresa îau tlis urmă­toarele cuvinte: Sire! primiţi astă adrese de la emi­graţii veneţianî, carii doresc ca prin Voi, să'şî vadă patriea loru liberă. Regele respunse : ,,sperăm că va fiu. ■ Jurnalele francese spun, câ Austria au câştigat o mare victorie la Custozza. Jurnalul Debatele spune, că reuşita acestei bătăi au trebuit să mâhnească pe amicii Italiei luănd de unu râu augur prima perdere a amicilor,­­înse norocul merge numai până la unu loc şi pe urma, tocmai în momentul, când credi că l’ai apucat cu toate forţiele şi credi că nu va mai putea scăpa din mâni, tocmai atuncea vedi câ l’ai perdut. El isbeşte pe om din culmea fericiri într’o prăpastie din care nu mai poate eşi nici odată, sau dacă şi ese, înse foarte cu anevoe. In tocmai ase­menea şi Austriacii, să nu se prea mândrească nu­mai pentru că au învins pe Italieni într’o lupta, să nu creadă ca prin asta au câştigat totul, căci Italia, nu se luptă pentru o ambiţiune personala a sa, ce pentru drepturile sale, şi este de sigur, că daca as­­tă-ţ­i întreaga Italie ştie de învingerea suferită, dacă nu mai are puteri la disposiţie, apoi ’şi va pune şi cea mai de pe urmâ aşa suflare de viaţa ce o are, numai şi numai pentru ca să învingă şi să’şî câştige dreptul ei cel răpit de atâtea secole). La France constata şi ea învingerea Italienilor, înse zice câ asta au provenit numai din causa, câ numerul Austriaci­­lor au fost cu mult mai superior de­cât al Italieni­lor; ea zlice că armata sub comanda arhiducelui Al­­brecht ar fi de 280,000 oameni. Mai departe orice : „învingerea Italienilor este de o mare însemnătate, înse ar fi fost de mult mai mica importență, căndu austriacii ar fi suferit asta învingere, căci Italienii învinşi au trebuit sâ se retragâ peste Mincio înapoi, în timp ce austriacii, chiar dacă ar fi fost învinşi, foarte uşor ar fi putut trece peste rnul Adige. Tota La France mai spune, că în curănd şi flota italiană, care acuma trebue se fie în Veneţia sau în Triest­, şi la un loc sigur, vom auzi câ au debărcat armata sa pe uscat, în timp ce o altâ parte tot din flota ita­liană va bloca pe acea austriacă în Pola. Independenţa belgică scrie : câ Garibaldi s’au co­borât la Finster­minz de unde poate să treacâ peste Insbruc şi Salzburg în Ducatul de Austria, amenin­ţând de acolo şi Minhenul. Asemenea referentul mi­litar a gazetei de Magdenburg, care citează pe toate foile prusiene, silice , Italia poate să treacă cu toată puterea sa prin Tirol în Bavaria, şi Prusianilor le va sta liber, a întră mai bine în Bavaria, de­cât a merge în Bohemia, ca ast­fel în Bavaria fiind se dea mâna cu Italienii la Dunărea. Doue fregate italene, ce se afle în m­ulți din por­turile oceanului în Francia, nu se întorce în marea mediteranâ, dară se duc în marea Baltică unde au a se uni cu flota prusiană. Dupâ o corespondență din Kiel, toate căile de resbel a Prusiei aflătoare aicea, sunt gata de pornire, ele aşteapta numai, după cui­ii spun oficierii acelei flote, ordinul, de a merge în ma­rea. Se crede, că vor lua cursul lor în­spre sudi, ca în unire cu flota italiana se opereze asupra pro­­vinţelor termurale a Austriei. Florenţa, 26 Iunie. Jurnalele publică în unani­mitate ferma decisiune ce o are Italiea, de a aduce cea mai de pe urma jertfă, pe care ar poseda-o Ita­lia, ca ast­feln­c să continue resbelul pănă la cel mai este un punct spre eliberarea complectă a Veneţiei prin armata Italiei. Prima perdere nu este de cât­ un­ motiv de a publica energia şi durata. Ţara are des­tulă încredere în eroismul armatei şi nu se îndoeşte câtuşi de puţin într’o satisfacere splendidă. Flota este impacienta de a fi pusa în activitate, armata e în buna ordine şi cere de a se întoarce în foc din nou, noue trupe de sub comandamentul lui Cial­dini aşteaptă ordinile cu nerăbdare. Opiniunea pu­blică este liniştită şi decisă. Totu din Florenţa cu data din 26 Iunie, se spune din Guidizzollo urmatoa­­rele asupra luptei de la 24 Iunie. Puterea Austria­­cilor consta din 60,000 oameni; aduseră un mare nu­­mer de artilerie şi toate regimentele lor de cavaleri. Italienii numai atunci au părâsit locurile cele ocu­pate de ei, când Austriacii au primit numeroase în­tăriri. Câtra seară Italienii şi Austriacii s’au retraşit din locurile lor. Divisiunea Gavone au luat posiţia de la Custozza şi o parte din Monte-Torre cu asalt şi aui păstrat aceste posiţiuni până în seara apârândule cu mare curagiu în contra atacurilor inimicului. Tot asemenea divisiunea Cugea s’au făcut stăpânâ peste o parte din Monte-Torre şi Monte-Croce, numai puţin şi divisiunea Sirtore au luat Santa­ Lucia apărăndule pe aceste cu toţii pânâ în seară. Reserva întâiului corp au ajuns pe radicaturele din stanca de la Baleg­­gio, oprindu puterile austriace, dinaintea cărora di­visiunea Cerali au trebuit să se retragă, divisiunea Bicsio şi cavaleria de linie au aparat retragerea cea în ordine. Cavaleria italiana au avut mai multe lupte cu acea austriacă. Perderile Italienilor sunt grele, însă se crede ca şi cele a­le inimicului sunt mult mai mari. Afară de generalul­ Cerale, sunt răniţi încă şi gene­ralii Durando şi Gozzani. Prinţul Amadeus se afla mai bine, asemine şi starea generalului Cerale încâ dâ oare care speranţa. Victor Emanoil depeşind impăratoriului Napoleon despre lupta de la Custozza ,zice între altele: că va merge pânâ într’o septămănâ de a doua oară peste Mincio, unde seau va invinge, sau la cas contrar nu se va mai întoarce îndărâpt. Garibaldi se afla în Tirol, unde a și avut mai multe loviri cu observatorii austriaci. La 21 iunie, dimi­neața au trecut strâmtoarea Bruffione, cu care oca­­siune s’au schimbat mai multe descărcări de paste cu santinele de prin acel loc. Impacienţa Garibal­­dienilor de a se baţi creşte din ce în ce, şi asta pro­vine numai din causa că Garibaldi, pe care ei lu consideră ca pe un neinvincibil şi care, cât priveşte tactica resbelului e bine versat în ia. Gazetei de Triento i­ se scrie din Lodone cu data din 21 iunie, că la 20 Garibaldienii au sosit la Ba­­golino, asemene şi la Camonia şi Tirana s’au observat un mare mu­ve­ment între voluntari. Jurnalul Faterland i­ se scrie din Trieste cu data din 26 iunie, că pe flota italiană ar fi isbucnit o ne­­mulţămire, care nemulţămire, după cât se zice, au prevenit numai din causă că ei n’au luat parte la o­­peraţiunea din 24 iunie. Cât priveşte resbelul de Nord, încă nu s’au făcut luptă decisivă, fără numai mici hârtie între avan-gar­­de unde după cum spun mai toate jurnalele cele mai principale a­le Austriei, în­tot-dea­una au fost învin­gători Austriacii. Precum spune Noua presse liberă din Viena, de multe ori un numer de patru ori mai mare de Prusiani aui fost bătuţi şi respinşi de cătră mână de Austiaci, înse la toate acestea nu putem a le da un creijlemânt, mai cu seamă când videm că Pruşii au ocupat Hanoverul, Sacsoniea şi alte state, asemenea au ocupat mai multe locuri de pe jermul­ nordic al Bohemiei, ba au întrat şi în Bohemia, unde de asemenea au ocupat mai multe oraşe, din care voesc a face o incursiune înăuntrul Bohemiei. Praga, 27 Iunie. Mai mulţi răniţi sosiţi aicea spune, că la Podela se afla o lupta între avan­gar­­de, în care acea prusiană au fost respinse. Toţi pre­­punct, că în curând se va face o mare luptă. Aseme­nea la Mü­nchengrătz este bătae de dimineaţă. Cei întăi şi vulneraţi au sosit la Praga. Pardubitz, 27 iunie. De la 10 oare se află o luptă crâncenă între Neustadt şi Nacod. Se aude o canonadă incontinuă. Prusianii au fost­ respinşi la Scalitz, şi lupta se trage spre Neustadt, unde întră în acţiune cavaleria. .Josefstadt, 27 Iunie. De o oară şi jumătate se află o luptă înfocată între Neustadt şi Nacod. Din valurile cetăţei Josefstadt se vede focul­ tunurilor. Prusiacii au­ fost respinşi. Tot la 27 Iunie seara, al 6-le corpu de armată au venit în luptă. Bataca au ţinut pănă la 4 oare sara . Prusianii au fost respinşi cu mari perderi; morţii şi râniţii lor, au rămaşii pe câmpul de luptă. Praga 27 Iunie. Un numer de răniţi, ca la 150 oameni?! au sosit acolo. Lupta începută pe podul de la Podul spre Nord-Ost de la Münchengrätz au fost ocu­pat de cătră Prusiani, unde au urmatu o luptă fără resultat pănă la 2 ore dimineața. Perderea Austriacilor din acest loc se știe peste 600. Praga 28 Iunie. Prusianii s’au baricadat la Nie­mes. Asediul s’au proclamat în întregul regat Sacson. Dresda s’au baricadat de cătră Prusiani foarte tare, în jurul căriea se afla de la 10 pănă la 20,000 Prusiani. Flotila imperială de pe lacul de Garda au blocat­ buhtul de la Sollo, unde se află flotila italiană. Ancona 27 Iunie. Flota austriacă s’au arătat as­tăzi diminaţă pe mare, înse s’au îndepârtat­ îndată, când au văzlut că flota italiană se prepară de ataca. Cartieriul general de la Verona, 27 Iunie. Volun­tarii Garibaldiani s’au ivit eri dupâ amenà dinaintea Peschierei, atăcând şi învingând în trecerea lor prin Tirolul de sud trupele imperiale cum şi puşcaşii sta­ţionaţi. Mareşalul Benedek cătră Ministrul de Resbel : Car­tieriul general Joseph­ Stadt 27 Iunie sera. Al 6-lea corp­ de armată destinat să ra­rga de la Opocno la Scalitz au fost atacat­ori la 26 Iunie pe la 8 ore de diraineţa de Prusiani, ce se aflau pe înăltimele de la Vissocovosi Wenzelsberg. După o lupta înfocată de 3­­2 ore au succes corpului,al 6-le de a lua cu asalt numitele înălţimi, fâcându-se stăpâni pe toate acele puncte. Câ­trâ ameadi, Prusianii au reînoita resbeluli cu puteri mai mari, înse au fost respinşi prin focul tunurilor­ de la reserva. Festa 26 Iunie. Dieta ungară au fost închisă as­­tâdi printr’un mesagiu imperial. După cetirea mesa­­giului se pare că toţi deputaţii unguri au fost loviţi de asta întrerum­pere în afacerile lor cele mai impor­tante, cât priiveşte ţera şi locuitorii ei, din causâ câ, în sala adunărei dupâ cetirea acestui mesagiu de în­chiderea Dietei domnia cea mai mare linişte, nici un strigăt de ura­ nu s’au auelit; toţi erau mâhniţi des­pre acest act. Deak ’şi esprimă părerea sa de rea, că Dieta este întreruptă tocmai în timpul acţiunei sa­le şi la începutul afacerilor celor mai importante. Spania. (Rescoala din Madrid). Din Paris se scrie cu data din 22 iunie. Generalul Prim s’au dus­ în Duminica trecută cu toţi emigraţii din Paris, şi agiun­­gându la unul din amicii sei ar fi declarat acestuia într’o convorbire ce ar fi avut cu dânsul, că nu va înceta de a face revoluţiuni în Ispania pănă când nu’şi va ajunge scopul seu; el zise, că dacă nu reu­şeşte cu a doua şi a treia va organisa a patra şi a cincea revoluţiune. Trupele resculate erau numai din artilerişti şi se aflau staţionaţi într’o casarmă într’o depărtare de un cuart de ora de la castelul regelui. Joi sara cătră 6 ore au închis porţile acestei casarme oprise ca prisonieri maî mulţi oficieri, ce se aflau de faţa şi împărţi pe ferestre mai multe sute de puşti la poporul ce se aduna acolo. Mareșalul Narvaez se puse la disposiția lui O’Donnel și a doua zii se și ară­tă dinaintea acestei casarme cu mai multe regimente de infanterie. Du­pă mai multă parlamentare fârâ ré­sultat, cătră gioclift au dat ordin pentru deschiderea focului. De ambele părți s’au vărsat mult sânge, chiar și Narvasz au fost râu vulnerat. La 4 ore casarma s’au fost luat cu asalt resculaţii s’au luat prisonieri şi liniștea s’au restaurat­. O’Donnel alergă cu astă scrie la regina, vroindu a o încredința că asta­ ar fi fost ultima rescula militarâ. Paris 24 Iunie. Monitoriul de dimineţa şi Deba­tele, care nu s’ar pute accesa de imparţialitate esa­­gerată pentru Austria, resumă informaţiunile lor în­­tr’un mod destul de defavorabil pentru Prusiani. De altă parte, depeşele cuprinse în Independinţă se par a arăta, contrariu asserţiunilor precedente, cu armia franoverană are puțina șansa de a scăpa de Prusia.

Next