Progresul, iulie-decembrie 1866 (Anul 4, nr. 45-82)

1866-07-02 / nr. 45

No. 45, ANUL IV. FOAIA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI. ÎN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa hiristigiei. piarul se publicâ­ de la 2—3 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbătă , 1866. in districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale.. Inserarea unui rând de 36 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 2 Iulie. DEPEŞĂ TELEGRAFICĂ. Bucureşti 28 Iunie 1866. Peste puţinii negocierile între Înalta Poartă şi Guvernul nostru se vor termina cu bun resultat. Recunoaşterea Domnitorului nostru nu e decât o chestiune de câteva ţiile. Trupele noastre de la Giurgeva au reintrat­ în Bucureşti Veneţia au fost­ cedată Franciei, care au şi o­­cupat’o. Camera au votat 46 articole din Constituţiune, se spera ca ori puni la 27 a curentei toată con­­stituţiunea să fie votată. Revista Politică. Königgrätz, al doilea loc de luptă marş la Nord înse într’un înţeles cu totul contrariu de a­­cela de la Custozza, căci la Custozza Austriacii au învins pe Italieni, carii se aflau într’una numerit cu mult mai mic de acel al Austriacilor; din con­tra înse, la Königgrätz, Austriacii sunt aciea carii au fost bâtuţi, pe când Pruşii au învins luându­­le după cum se spune prin depeşe mai mult de o sută de tunuri, la 14.000 omeni prisonieri, afară de alte efecte de resbel precum muniţiuni, puşti, trăsuri, material de resbel şi altele multe. Pen­tru victoria de la Custozza, jurnalele austriace ră­dicase pănă la ceriu laudele atât pentru armata cât şi Mareşalului Albrecht, şi preziceau de pe atuncea, că şi la Nord se va întâmpla asemenea, înse se vede că sorta resbelului la Nord­ au fost cu totul contrarie, şi asta-i tot acelaşi jurnale, care cântau victoria de la Custozza, plâng învin­gerea de la Königgrätz. Eata ce dice una din foile oficiale a­le Austriei. O catastrofă au­ căzut peste Austria, aşa felit, precum nici un inimic nu poate să­­şi-o imagineze mai trist şi mai reu, învingerea, pe care au su­­ferit’o armata imperialâ de la Nord sub Benedec la 3 iulie, este mai înfricoşată, de cum se poate esplica, într’un articol a ei ţrice: „Sub cele mai triste impresiuni despre ştirile care ne vin astâţii de la armata de nord­, luăm pana, ca în unire cu tota populaţiunea cea cre­­dinciosă şi locală a imperiului să esprimăm triste­­ţa nostrâ asupra perderei, care au lovit­ armata nostră, dând o espresiune durerei, care ne face a crede la o prevestire a evenimentelor, aşa feliu, precum nu le-aţi putut aştepta nici o presupune­re umanâ. *„Şi cu atâta mai înspăimântătorul apasă ace­­stâ durere asupra nostră, cu cât, că în capul a­­cestei armate stetea un barbat, ce avea cea mai deplinâ încredere a poporului și a armatei, căruea Majestatea Sa Imperatorele din causa decisiunei publice și unanime, ’iau data cea mai deplină li­bertate în privinţa conclusiunelor şi a operaţiune­­lor sale. Nici cea mai micâ influenţa nu s’au e­­sercitat asupra comandantelui de armatâ; alegerea puterilor şi a orânduirilor adecă a planului seu, au avut mai de’nainte aprobarea Imperatorului. „Departe de noi fie chiar acuma de a face o decisiune asupra persoanelor determinate, unde nu­mai cele mai generale liniamente aprobă o con­­clusiune asupra celor întâmplate şi unde mârimea perderei ne uimeşte priivirea, deşi, după cum cre­­dem­, s’au luat toate introducţiunile într’un modă satisfăcâtori­i, ca acele persoane, cărora ie cade ca povara o îndatorire specialâ, să i lovim cu pedeapsa meritată, înse acesta o credem­ de datoria no­strâ a o menţiona populaţiunelor şi în cea mai de pe urmă linie comandantelui celui mai supremii, că Majestatea sa, bunul nostru Imperator e încre­dinţat de dorinţa comună ’i a dat cea mai deplină aprobare votului ei. „Noi credem­, că s’au fâcut păsurile cele mai energice care ne lasâ a spera, că acea, ce se mai pote ajunge în privinţa militară şi diplomatică, se va face cât de curând­.“ Noua Pressă liberâ spune, câ Mareşalului Be­nedec­­i s’au luat comanda chiar în acea zii, şi tot­o­dată Graful Clama-Gallas, şeful stabului ge­neral a cartieriului, cum şi baronul Henikstein şi Krizmanik, după ordinul­ Imperatorului au fost­ prinşi şi trimişi la Viena, pentru a fi supuşi jus­tiţiei militare. Tot după ordinul Imperatorelui au fost numitâ şi o comisiune. Asemenea mai spune că Ministrul din afară Graful Mensdorff, s’au por­nit la 4 Iulie acompaniat de adjutantele Majestă­­ţei sale Baronul Fejervary, în spre Nord, pentru a da Imperatorelui ştiri positive despre starea ar­matei, şi a vedea ce mai este de făcut cu rămă­şiţele armatei, dacâ s’au adunat la un loc­, dacâ mai pot sâ le concentre încă la Olmitz sau într’un alt loc unde­va. Tot asta t se mai spune, câ cabinetul austriacă s­au adresată direct câtrâ Imperatorele Napoleon, pentru a câpâta de la acesta o intervenție diplo­matică, în urmarea căriea Austria va fi liberâ la mdi, ca astfel in armata de Sud condusâ de Ma­reșalul Albrecht­ sâ o transporte la Nord ca să apere imperiul. Cu asta Napoleon se îndatoreazâ a face pe regele Victor Emanoil să primescă pacea. Par­­is 3 Iulie. Monitoriul­ de seră­vice în buletinul seu de resbelă. Marşul cel răpede al armatei prusiane sub prin­cipele Frideric Cari nu a succes lui Benedec, a’şi ţinea planul seu. Unirea ambelor armate pru­siane se constata ca definitivă. Regele Prusiei şi Grafulă Bismarcu se află presenţi în Iicinil. Cu toate resultatele cele atătu de favorabile ale Prusiei, şi chiar­ dacâ Benedecti este necesitată a se re’ntoarce, trebue sâ constatâmâ, câ posiţia Austriacilor încâ nu este de totu în pericolă. Prusii au ajunsu la acesta câştigă numai prin mari espuneri , pe cănd Austria încâ şi dupâ per­­derea unei lupte poate să conteze pe popula­ţiunea sa. O telegramă a lui Benedecti cătră Imperatore­le din 4 Iulie (jlie. Dupâ o lupta brilantâ de mai multă de cinci oare a întregei armate şi a Sacsonilor, în locul baricadată şi încungiuratâ în parte cu şanţuri de la Königgrätz cu centrul în Lippa a succesu i­­nimicului, a se pune fâră veste în Chlum. Tim­pulu de ploae a ţinută fumulu de prava la pă­mântui, în câtu toată privirea şi luarea aminte a făcut’o neposibilă. De aicea a succesu inimicu­lui a strebate în posiţiun­ile noastre. De odatâ şi fârâ veste amu fostu bombardaţi din faţă şi din dărăptu, la care toate puterile puse nu au putut să facă ca să ne retragem­ în ordine. Retragerea a urmată dintâiu încetu, înse îndată ce inimicula veni şi ne lovi cu toate puterile au urmatu în toată fuga, până cănd totula au trecută peste po­­dula de resbelă de peste Elba la Pardubitz. Per­derea încă nu se cunoaşte, dară este foarte mare. Par­is 28 iunie. Monitorul­ de seară crede că trebue să conchidă ca balanţa atârnă de par­tea armiei Mareşalului Benedek. Se zlice că co­­mandantul D­an-Şef al trupelor austriace ar fi te­­legrafiatu ori la Viena cu aceşti termini. Prinţulil Charles m’au îndemnat a sâ ceru una armistiţiă, eil refuza, bataia continuă, armia imperială în­­nainteailă Aici opiniunea este respândită, cu dreptul saă fără dreptu, că toate combaterile despre care s’au vorbită, nu suntu de câtu începuturi pregatitoare şi cu marea batae se va începe astăzi. Se vor­beşte despre o notă diplomatică trimasă de la Viena guvernamentului francez­, relativă fără în­­doeală la chestiunea italiană şi care ar fi fost­ adusă aicea de cătră Contele de Mulinen, agiunsă positivamente la ambasadă în această dimineţă. Aceea ce este sigură D. de G­ramont şi D. de Mensdorff, au conferat împreună și în aceasta con­­ferare ar fi pusă cele întâi base preliminarie de negociațiune în momentul care resbelul ar putea să fie considerată ca îndeplinită, opera sa cea mai mare. Asemenea se vorbeşte de o notă a guvernă­mântului Bavarez trimisă în Franţia şi probabil­­mente la toate celelalte puteri, privitoare la inva­­siunea garibaldienilor, pe care o consideră nu a unor­ trupe regulate şi constituite dupâ dreptul resbelului. Diplomaţia bavareză înclină din ce în ce mai mult pentru a lua actu de agresiune cu care o ameninţă Italia, care pare a o face responsabilă de sprijinul ce’l da Austriei într’o chestiune cu totul federală. Circuleză vuetele despre abdicaţiunea marelui Duca de Bade; se crede că dacă acesta eventua­litate se va realiza, dieta însăşi va lua proviso­­riu administraţiunea marelui ducat. S’au adeverită câ s’au produsă un timpă de otărăre destul de prelungită în operaţiunele mi­litare ale Italiei ; se atribue viciului întâiului plan de companie ne succesul bătâliei de la Custozza şi unei a doua decepţiuni nu s’ară mai espune care acum aru fi una desastru. Una noă plană s’au format şi se asigură chiar câ s’aru fi luat înştiinţări în Franţia asupra acestor combinaţiuni strategice. S’aru fi utilisata astfelu esperienţa învingătorilor­ din 1859. La Londra modificaţiunea ministeriului fiindu una facto îndeplinită, se vorbește pentru înlocui­rea ambasadorului Angliei, a Lordului Cowley prin Lordul Malmesburg, care a fost personalminte în cele mai bune raporturi cu Imperatorele fran­­cezilor­.

Next