Progresul, iulie-noiembrie 1867 (Anul 5, nr. 48-90)
1867-07-01 / nr. 48
FOAIA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prenuraeraţiunea se face la Tipografia FI. Goldner, uliţa Hiristigiei. Ziarul se publica de la 112 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbătă 1 Iulie 1867. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile poştale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu cursul fiscului. Iaşii 1 Iulie. Depeşa Telegrafiea, înălţimea Sa, a asistat era la 21 la examenul şcoalelor din Tărgul Frumos. Doamna Elena Cuza care invitase pe înălţimea Sa Domnitorul la dejun la Ruginoasa când va trece la Dorohoia, triimisese pe fratele D-sale D-lui Dimitrie Roseti la Tărgul Frumos pentru a conduce pe Inâlţimea Sa la Ruginoasa. Acolo s au făcut Inâlţimea Sale o priimire splendidă. Dupâ puţin repaus Domnitorul au continuat drumul, şi prin Hârlau şi Monastirea Coşula au ajunsă seara la Botoşani, oraşul au fost iluminat şi populaţiunea au salutat cu entusiasm pe Domnul Românilor. In 20 Iunie pe la carele 11 Maria Sa Domnul au binevoit a visita Universitatea. Maria Sa era însoţit de D. Ministru al instrucţiune şi D. Davila. La acea oara era pe catedră D-la Suciu, professore de dreptul romănu. Măria Sa intrând în sala cursului, professorele, oprindu-se spre a face onoarele cuvenite Mârieî Sale, au fost invitat pe Măria Sa a’şî continua cursul. Deşi oara mal se finise, D. professore au cntinuat pănă ce a terminat obiectul prelecțiunel ce era, Delegatis et fidei commisses. Terminând prelegirea D. Suciu a'd «dresat Mârieî Sale câ oara sa au trecut și câ urmează a semnea prelegirea'de istoriă, dară dacâ consimte Maria* Sa va continua. Atunci Măria Sa adresându-se D. Suciu esprimă deplina sa mulţumire şi eşi din sală. în intervalul prelecţiunilor Maria Sa au fâcut o scurtă visitâ scoale! de picturâ pe care o cunoscea mai de demult. Maria Sa Domnul reveni în sala cursurilor unde D. N. Ionescu ’şi începu prelecţiunea sa de istoria universalâ. D. Ionescu s’a coborît de pe catedra a întimpina pre Mâinea Sa Domnitorul şi îndată au continuat cursul. Materia prelecţiunel era de secuiul Iu! Ludovic XIV în privinţa religiunel şi a literature!. D. Ionescu arată necesităţile imperioase a Franciei de a râmânea catolică, şi cu toate aceste cum politica lu! Enrich IV, Saly, Richelieu în cele religioase atât în întru căt şi în afarâ era favorabila reformei şi animata de spiritul de toleranţiă. Aceasta politicâ au urmat-o şi Ludovic XIV până la revocarea edictului de Nantes, apoi insista asupra consecinţelor fatale a revocarei. Trecând în sfera literilor arată de câtă importanţă este pentru luminile istoricului critici mişcarea ideilor; constată predomnirea Franciei prin litere şi ştiinţe, de cât prin resbele cu toate sacrificiile cele mari; espune în modu critici influinţa ce au avutu cultura literilorü asupra Progresului, în genere şi asupra culturei europiene în particulariu. Vorbindu apoi despre autori insistâ şi dă superioritate lui Molière; aici D. Ionescu face o micâ digressiune, oricândü câ’i pare rea că nu’i permite timpul v a vorbi mal multu de literatură, dar cănd D. Ministru alu Instrucţiune!, ce e presenta va bine voi a da unu profesore special de literatura francesâ, atunci studenţii vor ave cunoştinţî mal întinse de frumósa desvâlire a literature! francese din secululu lui Ludovicu XIV, venindu a vorbi de presatorî presintâ pe Pascal ca părintele probei moderne, aratâ cum acestu puternicu geniu au combâtutu scepticismulu şiinsistâ asupra ideii lui Pascal, că creştinismul e îndestulât pentru însufleţirea progresului morali al omenire!. Mâniea Sa Domnul în totu timpulu prelegere au statu atentiva. Aprópe de finele orei D. Ionescu terminâ oricâfld că nu voeşte a obosi pe pre înâltatulu Domnu, esprimă fericirea ce simte vâclindu pentru rima era unu Domnu asistând la cursa şi interesinu-86 cu atâta bunâ voinţâ de progresul învăţământului. Toţi studenţii imitându ultimile cuvinte a D-lui Ionescu strigără „sâ trăească Mârnea Sa.“ Mârnea Sa adresându cuvântu D-lui Ionescu, a bine voitu a esprima muşemirea sa şi cu deosebire cum au apreciato pe marii poeţi Shakespeare, Molière etc. Mârnea Sa la urmâ visitând biblioteca s’au retrasă mulţemiţii. Pe la orele 7 juni, sosind deputaţiunea compusâ din 10 notabili din Tataraşi, Înălţimea Sa le au spusu că au cercetatu Hrisovulu şi documentele loru, că au fostu simţitoră şi mişcată pentru cele ce au suferitu el pănâ acuma, câ se vor supune de cătrâ Guvern, la aprecierea Camerei viitoare, care va face negreşită îndestulare dreptelor plângeri, dar până atunci aui adaogat înălţimea Sa, pentru ceea ce aveţi sa mai plătiţi pe anul acesta voiu respunde eu din caseta mea particulară unde se cuvine. La aceste cuvinte marinimoasă unu ura Intreita se rădică din partea teputatiunel, ear Primarele care era în fruntea deputaţiunei adresâ plina de mişcare Inalţimeî Sale cuvintele următoarei MARIA TA! Ca Primariu alu urbei Iaşii suntu pre fericitâ a vă putea mulţemi şi pentru astă frumoasă şi generoasâ faptă, aratatâ astăzi, locuitorilor creştini din Tataraşi. Măria Ta! cetăţenii Iaşanî n’au încetat şi nici vor înceta a vâ iubi cu câldurâ, şi a fi cu devotament câtrâ tronul Măriei Tale, care aveţi atâta bunâ-voinţa şi îngrijire pentru noi. Iaşanii sunt plini de bucurie şi măndri când Domnitorul Românilor Carol I se află putrecându în mijlocul nostru, în a doua sa Capitală şi reşedinşa. Speranţele cele mari ale noastre, v'am mârturisitu câ li avem în augusta persoanâ şi Guvernamentulu Măriei Tale ! Să trâiască pre iubitulu nostru Domnitoru Carol I. Înălţimea Sa au primitu cu mulţumire deosebitâ aceasta sincerâ şi călduroasă mărturisire, şi stringându mâna Primarului, au salutat cu bună voinţâ şi iubire pe deputaţiunea Tătârăşenilor. Pe la 10 oare dupâ prânzu musicile militare aflătoare, aici pornindu din piaţa teatrului, între oştire care avându lampele la puşti, s’au opritu dinaintea Palatului şi a cântatu florile de seră, în totu timpulu acestei parade Inâlţimea Sa au statu pe balcon pănâ ce s’au terminat serbarea şi s’au retrasui numerosulu publicu, pentru darea în antrepriză facerea reperaţiei necesare la acoperemăntul Palatului Administrativă, se publică aceasta spre generala cunoştinţă a D-lor amatori ce ar voi sa ele asupră le aceastâ antrepriză, ca în clipa licitaţiei sâ se presinte în Camera acestei Prefecturi însoţiţi de garanţiile cuvenite spre concurare. Prefectura Poliţiei Iaşi. No. 7628. Evreica Sprinţa Dulberga, prin petiţiunea ce au dat Prefecture!, au aratat ca ar fi perdut sunetele şi anume : 1 sinet de 1700 lei, subscris de I. Câlimănescu, 1 idem de 70 galbeni, subscrisa de Iancu Leib Haham, 2 idem, unul de 50 galbeni şi unul de 10 galbeni sub-scrise de Iţic sin Şmil, 1 idem de 12 galbeni, sub-scris de fraţii Sirul Volf, Iosip sin Şmil, 1 idem de 25 galbeni, sub-scrise de fraţii Volf Strul şi Volf sin Iancu Cantaragiu, şi 1 idem de 12 galbeni, sub-scris de D. Strul Herst Walselberg, se publica aflarea emiselor sunete, şi găsitorul ce va fi, să le presinte Prefecture! spre a se pute încredinţa în urma persoanei în drept, cunoscându-se însă, că cu aceasta nu se face nici un act petiţionarului. ŞTIRI AGRICOLE ŞI ECONOMICE. IAŞII 1 Iulie. Căldura 20 grade, ploae au urmată în patru tile, semănaturile de toamnă puţin ameliorate, de primăvară în calitate de mijloc, popuşoii buni, episootie ecsistă în satul Hălceni, comuna Şipotele, şi satul Bojila comuna Popeştii, lipsa de producte se simte de parte dintre locuitori, epidemie ecsistă în comuna Ciurel tifos, în comunele Bulbucani şi Gropniţa Scarlatina [cu diferite] între copii, şi la comuna Ţuţora vărsat. Preţurile productelor sunt: Grâu ceacăr catitatea I-a chila 220 lei, călit. Il-a 200, popuşoi călit, l-a 130, călit. 11-a 120, sacara călit, l-a 110, călit. 11-a 130, orz chila călit. I-allO, călit. II-a 105, oră, călit l-a 90, călit. Il a 85, malaia 130, calitatea a Il-a 120, boul de mijloc consumativă 350, vaca 240, carul de fân 75 și 00 lei, carnea de vacă oca 08 par., idem miel 48, pânea oca 44 și 40 par., lemna 48 parale, lâna neagră oca 2 lei, albă 2 lei 20 par., ţigae 4 lei, DOROHOIU 25 Iunie 1807. Gradele de căldura asta(|I suntu 28, în cursul septâmănel au urmat căldură foarte mare iară ploi, de erî încoace incepându ploae necontenit, semănăturile mergu bine, afară de grâul de toamnă, de la care nu se poate aştepta o multă îmbelşugare, episootie există numai la o comună, lipsă de producte la locuitori. Preţurile curente : Grâul chila 185 lei, Porumbul 105, sacara 100,borzul 90, orasul 50, inelul 90, rapiţa 200, boul consumativ 290, vaca consumativă 222, fâncarul de măsură 50, idem căruţa ordinară 30 lei, oca lână ne spalatâ 3 lei, oca pane 30 parale, oca lemnâ 04, oca carne vacă 40 par. FOLTICLNI. Gradele de câldurâ 14, în 24 Iunie curent de la 7 oare sara începând ploae, au durat şi erî toată dioa pănâ astâcil dimineaţă, şi poate va mai ploa, fiind încurat, vânturile au mai încetat, cerealele semănate din toamnă se socot cam de mijlocit, cele de primavară bune, iar porumbul foarte frumos, episcotia nu esistă, epidemie nu este, lipsa de producte nu este, şi preţurile lor, a vitelor, a lânei, a fânului, a pânel şi cornel stau şi astătii ca şi în trecut. ROMAN 20. In (Jiua de 20 Iunie 10 grade câldura, ploae au urmat de ajunsun vânt foarte neregulat de la sud, semănăturile albe bune pe la cele mai multe localităţi de mijloc mai puţine, porumbul foarte frumos, agricultura pănei albe în lapte şi fruntea în ţintă, episcotie urmeacţe în mai multe comune sporind fi, lipsa de producte în grâu, care e şi scump, porumbul este şi preţulu au scârţat, epidemiea între oameni au început a Înceta, grâu arnăut şi ceacar nu este, rapiţa nu se cultivă în acest uisurit. Preţurile curente sunt: Grâu cârnân chila 222 lei, porumbul 120, sacara 111, orzul 92, orasul 72, meiul 120, boul consumativ de mijloc 270, vaca 170, carul ordinaru de fân 50 lei, pânea oca 36 par., lemna 56, carnea 56 parale, lâna albă nespalata oca 3 lei 20 par., idem neagra 2 lei 22 par., cursul și măsurile provinciei Moldovei. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. ŞcoalaMilitară din Iaşi., No. 602. La Şcoala Militară în 30 Iulie, la oara 11 a. m., este a se ţinea licitare pentru darea în antrepriză a iluminatului locului, precum şi spălatul rufelor elevilor, pe timp de 6 luni, condiţiile se pot vide la Şcoală în toate filele de la 0—11 oare. Prefectura judeţ. laşi. No. 8091. Conforma depeşei D. Ministru de Finance No. 24.064, în clipa de 7 a curentei luni Iulie are a se ţine licitaţie în Camera acestei Preferi^ Prefectura judeţ. Botoşani. No. 6763. în urmarea referatului ce s’au priimit de la sub-Prefectura plasei târgul No. 2243, se publică terminul de 15 olile socotită de la data Foael, pentru darea în antrepriză a eraturilor comunei Mânăstirenii, cu aceasta, ca concurenţii ce vor fi, sâ se presinte, în Camera Primâriei acelei comuni în cea mai de pe urmă ţii cu garanţiile cuvenite. No. 6087. In comuna Coşula picănd de pripasu oeapa ,în pâr roalbă, cu ste în frunte, coama şi coada roaibă, precum sub-Prefectura de Coşula prin raportul No. 2231 încredinţaţie, se publica terminul de 3 luni pentru ivirea păgubaşului, care cu dovezile cuvenite să se înfăţoşeze aicea de a o priimi, căci dupâ espirarea acestui termin, în cea întâi Mercure se va vinde licitativa, servind aceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a o cumpâra. No. 5975. Pe moşiea Loizoaea picând de pripas o capâ la trup micâ, în păr murgă deschisă, cu pete albe pe spinare, stricatâ de şe pe spate, la picioruţ drept denapoi cu pată albâ de arcan, la bot pe lângă nare cam albâ, şi şolditâ dinastânga dinapoi, precum sub-Prefectura de târg prin raportul No. 1858 încredinţare, se publicâ terminul de 3 luni pentru ivirea păgubaşului, care cu dovezile cuvenite să se înfâţoşeze aicea de a o priimi, câci duă espirarea acestui termin, în cea întăi Mercure se va vinde licitativa, servind aceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a o cumpăra. A No. 5977. In comuna Popouţii picând de pripasu oeapa albă roşietică, precum sub-Prefectura de tărg prin raportul No. 1857 incredinţare, se publica terminul 3 luni pentru ivirea păgubaşului, care cu dovezile cuvenite sâ se înfâţoşeze aicea de a o priimi, câci după espirarea acestui termin, în cea întâi Mercure se va vinde licitativa, servind aceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a o cumpâra. No. 5979. In comuna Şoldâneşti, picanda de pripas 2 vite cal, adecă: un cal la pâr murg închişit, şi o capâ la pâr murgă închisă, cu semne de muşcâturâ la şoldul drept dinapoi precum sub Prefectura de Miletin prin raportul No. 1577 încredinţată se publică terminul de 3 luni pentru ivirea păgubaşului, care cu dovezile cuvenite sâ se înfâţoşeze aicea de a le priimi, căci dupâ espirarea acestui termin, în cea întâi Mercure se va vinde licitativa, servind aceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a le comipara. No. 6425. La terminul de 31 alune! Mai înserată prin Foaea No. 29, neputăndu-se efectua vânzarea vitelor secvestrate de la D. Nicolai Dimitriu din comuna FeredieniL spre satisfacerea evreului Mehăl sin Meer O gumâ bani, din cauza câ nu s’au înfăţoşat concurenţi, de acela se publică un termin de 2P