Progresul, iulie-noiembrie 1867 (Anul 5, nr. 48-90)

1867-07-01 / nr. 48

FOAIA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prenuraeraţiunea se face la Tipografia FI. Goldner, uliţa Hiristigiei. Ziarul se publica de la 112 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbătă 1 Iulie 1867. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile poştale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu cursul fiscului. Iaşii 1 Iulie. Depeşa Telegrafiea, înălţimea Sa, a asistat era la 21 la examenul şcoa­lelor din Tărgul Frumos. Doamna Elena Cuza care invitase pe înălţimea Sa Domnitorul la dejun la Ru­­ginoasa când va trece la Dorohoia, triimisese pe fratele D-sale D-lui Dimitrie Roseti la Tărgul Frumos pentru a conduce pe Inâlţimea Sa la Ruginoasa. Acolo s au­ făcut Inâlţimea Sale o priimire splendidă. Dupâ puţin repaus Domnitorul au continuat drumul, şi prin Hârlau şi Monastirea Coşula au ajunsă seara la Botoşani, o­­raşul au fost iluminat şi populaţiunea au salutat cu entusiasm pe Domnul Românilor. In 20 Iunie pe la carele 11 Maria Sa Domnul au binevoit a visita Universitatea. Maria Sa era însoţit de D. Ministru al instrucţiune­ şi D. Davila. La acea oara era pe catedră D-la Suciu, professore de dreptul romănu. Măria Sa intrând în sala cursului, professorele, oprindu-se spre a face onoarele cuvenite Mârieî Sale, au fost invitat pe Măria Sa a’şî continua cursul. De­şi oara mal se finise, D. professore au cntinuat pă­­nă ce a terminat obiectul prelecțiunel ce era, Dele­­gatis et fidei commisses. Terminând prelegirea D. Suciu a'd «­dresat Mârieî Sale câ oara sa au trecut și câ ur­mează a se­mnea prelegirea'de istoriă, dară dacâ con­simte Maria* Sa va continua. Atunci Măria Sa adre­­sându-se D. Suciu esprimă deplina sa mulţumire şi eşi din sală. în intervalul prelecţiunilor Maria Sa au fâ­­cut o scurtă visitâ scoale! de picturâ pe care o cu­­noscea mai de demult. Maria Sa Domnul reveni în sala cursurilor unde D. N. Ion­escu ’şi începu prelec­­ţiunea sa de istoria universalâ. D. Ionescu s’a co­­borît de pe catedra a întimpina pre Mâinea Sa Dom­nitorul şi îndată au continuat cursul. Materia pre­­lecţiunel era de secuiul Iu! Ludovic XIV în privinţa religiunel şi a literature!. D. Ionescu arată necesită­ţile imperioase a Franciei de a râ­mânea catolică, şi cu toate aceste cum politica lu! Enrich IV, Saly, Ri­chelieu în cele religioase atât în întru căt şi în afa­­râ era favorabila reformei şi animata de spiritul de toleranţiă. Aceasta politicâ au urmat-o şi Ludovic XIV până la revocarea edictului de Nantes, apoi insista asupra consecinţelor fatale a revocarei. Trecând în sfera literi­lor arată de câtă importanţă este pentru luminile istoricului critici mişcarea idei­­lor­; constată predomnirea Franciei prin litere şi ştiinţe, de cât­ prin resbele cu toate sacrificiile cele mari; espune în modu critici influinţa ce au avutu cultura literilorü asupra Progresului, în genere şi a­­supra culturei europiene în particulariu. Vorbindu a­­poi despre autori insistâ şi dă superioritate lui Mo­lière; aici D. Ionescu face o micâ digressiune, ori­­cândü câ’i pare rea că nu’i permite timpul v a vorbi mal multu de literatură, dar cănd D. Ministru alu Instrucţiune!, ce e presenta va bine voi a da unu profesore special de literatura francesâ, atunci stu­denţii vor ave cunoştinţî mal întinse de frumósa des­­vâlire a literature! francese din secululu lui Ludo­­vicu XIV, venindu a vorbi de presatorî presintâ pe Pascal ca părintele probei moderne, aratâ cum acestu puternicu geniu au combâtutu scepticismulu şi­­insistâ asupra ideii lui Pascal, că creştinismul e îndestulât pentru însufleţirea progresului morali al omenire!. Mâniea Sa Domnul în totu timpulu prelegere­ au statu atentiva. Aprópe de finele orei D. Ionescu ter­­minâ oricâfld că nu voeşte a obosi pe pre înâltatulu Domnu, esprimă fericirea ce simte vâclindu pentru rima era unu Domnu asistând la cursa şi interesin­­u-86 cu atâta bunâ voinţâ de progresul învăţămân­tului. Toţi studenţii imitându ultimile cuvinte a D-lui Ionescu strigără „sâ trăească Mârnea Sa.“ Mârnea Sa adresându cuvântu D-lui Ionescu, a bine voitu a espri­­ma muşemirea sa şi cu deosebire cum­ au apreciato pe marii poeţi Shakespeare, Molière etc. Mârnea Sa la urmâ visitând biblioteca s’au retrasă mulţemiţii. Pe la orele 7 juni, sosind­ deputaţiunea compusâ din 10 notabili din Tataraşi, Înălţimea Sa le au spusu că au cercetatu Hrisovulu şi documentele loru, că au fostu simţitoră şi mişcată pentru cele ce au suferitu el pănâ acuma, câ se vor supune de cătrâ Guvern, la aprecierea Camerei viitoare, care va face negreşită îndestulare dreptelor plângeri, dar până atunci aui a­­daogat înălţimea Sa, pentru ceea ce aveţi sa mai plă­tiţi pe anul acesta voiu respunde eu din caseta mea particulară unde se cuvine. La aceste cuvinte mari­­nimoasă unu ura Intreita se rădică din partea t­epu­­tatiunel, ear Primarele care era în fruntea deputaţiu­­nei adresâ plina de mişcare Inalţimeî Sale cuvintele următoare­i MARIA TA! Ca Primariu alu urbei Iaşii suntu pre fericitâ a vă putea mulţemi şi pentru astă frumoasă şi generoasâ faptă, aratatâ astăzi, locuitorilor­ creştini din Tataraşi. Măria Ta! cetăţenii Iaşanî n’au încetat şi nici vor înceta a vâ iubi cu câldurâ, şi a fi cu devotament câtrâ tronul Măriei Tale, care­ aveţi atâta bunâ-voinţa şi îngrijire pentru noi. Iaşanii sunt­ plini de bucurie şi măndri când­ Dom­­nitorul Românilor Carol I se află putrecându în mij­locul nostru, în a doua sa Capitală şi reşedinşa. Speranţele cele mari ale noastre, v'am mârturisitu câ li avem în augusta persoanâ şi Guvernamentulu Măriei Tale ! Să trâiască pre iubitulu nostru Domnitoru Carol I. Înălţimea Sa au primitu cu mulţumire deosebitâ aceasta sincerâ şi călduroasă mărturisire, şi stringându mâna Primarului, au salutat cu bună voinţâ şi iubi­re pe deputaţiunea Tătârăşenilor. Pe la 10 oare dupâ prânzu musicile militare află­toare, aici pornindu din piaţa teatrului, între oştire care avându lampele la puşti, s’au opritu dinaintea Palatului şi a c­ântatu florile de seră, în totu timpulu acestei parade Inâlţimea Sa au statu pe balcon pănâ ce s’au terminat serbarea şi s’au retrasui numerosulu publicu, pentru darea în antrepriză facerea reperaţiei necesa­­re la acoperemăntul Palatului Administrativă, se pu­blică aceasta spre generala cunoştinţă a D-lor ama­tori ce ar voi sa ele asupră le aceastâ antrepriză, ca în clipa licitaţiei sâ se presinte în Camera acestei Pre­fecturi însoţiţi de garanţiile cuvenite spre concurare. Prefectura Poliţiei Iaşi. No. 7628. Evreica Sprinţa Dulberga, prin petiţi­­unea ce au dat Prefecture!, au aratat ca ar fi perdut sunetele şi anume : 1 sinet de 1700 lei, sub­scris de I. Câlimănescu, 1 idem de 70 galbeni, sub­scrisa de Iancu Leib Haham, 2 idem, unul de 50 galbeni şi unul de 10 galbeni sub-scrise de Iţic sin Şmil, 1 idem de 12 galbeni, sub-scris de fraţii Sirul Volf, Iosip sin Şmil, 1 idem de 25 galbeni, sub-scrise de fraţii Volf Strul şi Volf sin Iancu Cantaragiu, şi 1 idem de 12 galbeni, sub-scris de D. Strul Herst Walselberg, se publica aflarea emiselor sunete, şi găsitorul ce va fi, să le presinte Prefecture! spre a se pute încredinţa în urma persoanei în drept, cunoscându-se însă, că cu aceasta nu se face nici un act petiţionarului. ŞTIRI AGRICOLE ŞI ECONOMICE. IAŞII 1 Iulie. Căldura 20 grade, ploae au urm­ată în patru t­ile, semănaturile de toamnă puţin ameliorate, de primă­vară în c­alitate de mijloc, popuşoii buni, episootie ecsistă în satul Hăl­­ceni, comuna Şipotele, şi satul Bojila comuna Popeştii, lipsa de producte se simte de parte dintre locuitori, epidemie ecsistă în comuna Ciurel tifos, în comunele Bulbucani­ şi Gropniţa Scarla­tina [cu diferite] între copii, şi la comuna Ţuţora vărsat. Preţurile productelor sunt: Grâu ceacăr catitatea I-a chila 220 lei, călit. Il-a 200, popuşoi călit, l-a 130, călit. 11-a 120, sacara călit, l-a 110, călit. 11-a 130, orz chila călit. I-allO, călit. II-a 105, oră, călit l-a 90, călit. Il a 85, malaia 130, calitatea a Il-a 120, boul de mijloc consumativă 350, vaca 240, carul de fân 75 și 00 lei, carnea de vacă oca 08 par., idem miel 48, pânea oca 44 și 40 par., lemna 48 parale, lâna neagră oca 2 lei, albă 2 lei 20 par., ţigae 4 lei, DOROHOIU 25 Iunie 1807. Gradele de căldura asta(|I suntu 28, în cursul septâmănel au urmat căldură foarte mare iară ploi, de erî încoace incepându ploae necontenit, semănăturile mergu bine, afară de grâul de toamnă, de la care nu se poate aştepta o multă îmbelşugare, episootie există numai la o comună, lipsă de producte la locuitori. Preţurile curente : Grâul chila 185 lei, Porumbul 105, sacara 100,borzul 90, ora­sul 50, inelul 90, rapiţa 200, boul consumativ­ 290, vaca consu­mativă 222, fân­carul de măsură 50, idem căruţa ordinară 30 lei, oca lână ne spalatâ 3 lei, oca pane 30 parale, oca lemnâ 04, o­­ca carne vacă 40 par. FOLTICLNI. Gradele de câldurâ 14, în 24 Iunie curent de la 7 oare sara începând ploae, au durat şi erî toată dioa pănâ astâcil dimineaţă, şi poate va mai ploa, fiind încurat, vânturile au mai încetat, cerealele semănate din toamnă se socot cam de mijlocit, cele de prima­vară bune, iar porumbul foarte frumos, episcotia nu esistă, epidemie nu este, lipsa de producte nu este, şi preţurile lor, a vitelor, a lânei, a fânului, a pânel şi cornel stau şi astătii ca şi în trecut. ROMAN 20. In (Jiua de 20 Iunie 10 grade câldura, ploae au urmat de ajunsun vânt foarte ne­regulat de la sud, semănăturile albe bune pe la cele mai multe localităţi de mijloc mai puţine, porumbul foarte frumos, agricultura pănei albe în lapte şi fruntea în ţintă, episcotie urmeacţe în mai multe comune sporind fi, lipsa de producte în grâu, care e şi scump, porumbul este şi preţulu au scârţat, epidem­iea între oameni au început a Înceta, grâu ar­­năut şi ceacar nu este, rapiţa nu se cultivă în acest uisurit. Preţurile curente sunt: Grâu cârnân chila 222 lei, porumbul 120, sacara 111, orzul 92, orasul 72, meiul 120, boul consumativ­ de mijloc 270, vaca 170, carul ordinaru de fân 50 lei, pânea oca 36 par., lemna 56, car­nea 56 parale, lâna albă ne­spalata oca 3 lei 20 par., idem nea­gra 2 lei 22 par., cursul și măsurile provinciei Moldovei. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Şcoala­­Militară din Iaşi., No. 602. La Şcoala Militară în 30 Iulie, la oara 11 a. m., este a se ţinea licitare pentru darea în an­trepriză a iluminatului locului, precum şi spălatul ru­­felor­ elevilor­, pe timp de 6 luni, condiţiile se pot vide la Şcoală în toate filele de la 0—11 oare. Prefectura judeţ. laşi. No. 8091. Conforma depeşei D. Ministru de Fi­nance No. 24.064, în clipa de 7 a curentei luni Iulie are a se ţine licitaţie în Camera acestei Preferi^ Prefectura judeţ. Botoşani. No. 6763. în urmarea referatului ce s’au priimit de la sub-Prefectura plasei târgul No. 2243, se pu­blică terminul de 15 olile socotită de la data Foael, pentru darea în antrepriză a eraturilor comunei Mâ­­năstirenii, cu aceasta, ca concurenţii ce vor fi, sâ se presinte, în Camera Primâriei acelei comuni în cea mai de pe urmă ţii cu garanţiile cuvenite. No. 6087. In comuna Coşula picănd de pripasu o­eapa ,în pâr roalbă, cu ste în frunte, coama şi coa­da roaibă, precum sub-Prefectura de Coşula prin ra­portul No. 2231 încredinţa­ţie, se publica terminul de 3 luni pentru ivirea păgubaşului, care cu dovezile cu­venite să se înfăţoşeze aicea de a o priimi, căci du­­pâ espirarea acestui termin, în cea întâi Mercure se va vinde licitativa, servind aceasta şi pentru concu­renţii ce ar fi de a o cumpâra. No. 5975. Pe moşiea Loizoaea picând de pripas o capâ la trup micâ, în păr murgă deschisă, cu pete albe pe spinare, stricatâ de şe pe spate, la picioruţ drept denapoi cu pată albâ de arcan, la bot pe lân­gă nare cam albâ, şi şolditâ dinastânga dinapoi, pre­cum sub-Prefectura de târg prin raportul No. 1858 încredinţare, se publicâ terminul de 3 luni pentru i­­virea păgubaşului, care cu dovezile cuvenite să se înfâţoşeze aicea de a o priimi, câci duă espirarea a­­cestui termin, în cea întăi Mercure se va vinde li­citativa, servind aceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a o cumpăra. A No. 5977. In comuna Popouţii picând de pripasu o­eapa albă roşietică, precum sub-Prefectura de tărg prin raportul No. 1857 incredinţare, se publica ter­minul 3 luni pentru ivirea păgubaşului, care cu do­­vezile cuvenite sâ se înfâţoşeze aicea de a o priimi, câci după espirarea acestui termin, în cea întâi Mercu­re se va vinde licitativa, servind aceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a o cumpâra. No. 5979. In comuna Şoldâneşti, picanda de pri­pas 2 vite cal, adecă: un cal la pâr murg închişit, şi o capâ la pâr murgă închisă, cu semne de muşcâtu­­râ la şoldul drept dinapoi precum sub­ Prefectura de Miletin prin raportul No. 1577 încredinţată se pu­blică terminul de 3 luni pentru ivirea păgubaşului, care cu dovezile cuvenite sâ se înfâţoşeze aicea de a le priimi, căci dupâ espirarea acestui termin, în cea întâi Mercure se va vinde licitativa, servind­ a­­ceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a le comipara. No. 6425. La terminul de 31 a­lune! Mai înserată prin Foaea No. 29, ne­putăndu-se efectua vânzarea vitelor secvestrate de la D. Nicolai Dimitriu din co­muna FeredieniL spre satisfacerea evreului Mehăl sin Meer O gumâ bani, din cauza câ nu s’au înfăţo­şat concurenţi, de acela se publică un termin de 2P

Next