Progresul, iulie-decembrie 1870 (Anul 8, nr. 52-98)
1870-11-25 / nr. 92
Be ’și «rate pretenţiunele lor» U Tribunal in lăuntrul termînului, căci în urmă nu li se vorn considera; tost« dările fieacale şi comunale privitoare pe acesta imobile şi neplătite, rămân în coruptul noului cumpărătorii. Corpul Portăreilor Curţeî de Apel din laşi. No. *29. C'nforn a ordonanţei Curţii No. 1541, armen! » se vinde prin licitaţie mai multe bijuterii şi a?g n’ăr I, serviciurî de m .sft şi de acele necesare pentru »în- gngile i»ra. elite, ce s’a secveatrat de 1« D La- ; ba M pentru indestuLrea 1). Necul Ornescu cu pr'ima b n’ , se ’'oblică spre cunoscinţa generală, că m*z tnl se va fnee de sub scrisul in urbi Ps .tr«, mnH.tul N«airţu, la domiciliu) debitorului in oh de 8 a viitoare! luni De erabre, orele 11 de dimineaţă, şi obiec tele seovestrnte se vor adjudeca asupra personnels ce vor oferi preţurile cele msî avuntijoBS’*, conforroându te art. 444 Procedura Civilă. Portărel Ou’ţeî, M. Cisti«n«80u. Corpul Portăreilor Trib. judeţului Iaşii. No. 140. Conform decîsiunel Tribun Iu u! Iaş! Sept. I-iîi No. 4379, în b »si art. 396 Codul Civilii, 677 și 440 Procedura Civilă, urmându a se vinde impativa averea mobiliară a defunctului Dimitrie Ghermar, compuse din vite cornorate, oi, lână, pelele, pe şi bârlit de ol, după inventarul din 7 a curentei, se publică ca concurenţii ce vor fi, să ae preaintens* faţa lumini, comun« Gropniţa plos» Copou districtul I şl. Sâmbătă în 28 a curentei, când urmeae la a ae f.«e veneare* în conformitatea art. 443 Procedura Civilă. Portărel, Moscop. LUCRĂRILE COMUNEI CONSILIULU COMUNALUI. Şedinţa a 30 de la 3 Octomvrie 1870. Preşedinţa D-luî Primară Theodor Tăutu. Şedinţa se deschide la 72 oare. Membrii presenţi 10 şi anume: Major C. Langa, D. Gusti, S. Dudescu, N. G. Măcărescu, Sc. Pastia, C. Cristodulo Cerchez, A. M. Şendrea, A. Comban, N. Papadopulolo, Major G. Hazu. Absenți: D.D. D. Tăcu, D-tor Anaa, Fetu, G. Mârzescu, Col. Gr. Sturza, N. Dimitriu D. Primarii, arată că au fostu 5 licitiațiuni pentru darea în întreprindere a reparaţiundor căsârmiloru pompieri sol şi nu s’a presentat nici un concurent. Consiliul în unanimitate a decis ca lucrul ce este a se face de lemnu şi sobele să se facă în regie. D. Primaru, supune divielu! pentru reparaţiunea turnului de Ik Goliu şi a căsâr milor pompierilor. Con*ilîul a decis a se face în regie repareţiunile din lemnărie, precum şi lucrulu pe din lăuntru de pietrflcie, e»r pentru turnul de obiervura să re facă grilejuliî, cfi'.l după 5 încerări de publicaţiune nu s’a prezentat nici unii concurenţii. D primaru, er»tă că a tipăriturilor este epusaiu și T). Tif’og'-wf G ddner cere 700 Iei pentru tipăr^uri. Consiliul în unanimitate a de is a se cere I* Minister încuvi’nțarea unui cred’tfl euplementer de o triime 1» § ♦»năriturilor. D. Primarii «r^A că D. G finen în interesul comunei primesc« a îechii* magasinul s^-ii pentru ținere» gasului cu precini câ‘ n’a uliM’t anul aceste. Consiliul în unanim't*te a dec’s ea D. Piraaru eâ îneh°’e pontra et ne un aru cu 1). G f nu. D. Primarii, s mine referat d D-lul C sier prin Oare ara’â *‘ă la statul Polit'*!, s’i» pusii pentru îngrijitorul «r'-stu'ul Pol’tieî, câte 110 lei pe lună. Consiliul în unanimitate a «iers a se plăti din destra-ordinar. *) Consiliul In unanimitate *a aprobat câsciul de 50 galbeni pentru 4 odăi a bisericei Cuvioasa Paraschiv* pr‘numită Prapado^mn». In unanimitate »’* însărcinat pe D. Consilieriu Crinban a face apelă li Curte în procesul cu VJf Borcov'c.i pentru o contr^b n^â de tutun. D. Primarii, supune ref-*r*.tul «pitropului bisericel St. Andrei, și referatele com'Siunel însărcinată pentru a «'on-jtata lucrul fAcuta în m^I multe de antreprenorul repartţielor bisericei în sumă de 170 g lb lei, Consilîu'ft hauduia plata acestor bani din p reparaţionelor bisericilor, acoelându-se o sobă şi altele care se preved în referatul comisioner de mal înainte. *) D. Primant supune propunerea D lui Pustia membri comisiunei budgetare în cuprinderea următoare: Urmând ca Ge mă ocupe cu confecţionarea proiectului de budget pe anul viitoru 1871, am trebuinţă de o deslegere care să mi se dde de onor. Consilie înainte de elaborarea arătatului proiecte. Această deslegere este următoarea: Le ge« comunală lit.*pit. XII vorbind despre che*ltuelele oblintorii privitoare pe comună, la art. 119 lit. H. dosearonA între aceste cheltuoie plata şi cheltuelele oficiului comisarilor şi impiegaţilor Poliţiei, precum sunt determinate de lege. La confecţionarea budgetului anului 1865 şi a celor următori, Consiliulu comunal luând la înţeles cât după citatul ab.st.larele împiegaţilor poliţienesc de la comisari în jos şi locaţiunea încăperilor în care sunt instalate comisiunile de quertale privescu pe casa comunală, a însemnat în budgetele sale sumele cuvenite pentru aceasta, care pentru anul cur-~nt să suie la suma de 30,385 lei noi. Când înao cetesce (*,are-va art. 1. din legea comun ifl, oare ajice că comunele se împart în comune rurale și în comune urbane; când cetesce art. 91 prin care se dă drept D nnului că în comunile mal mari de 3000 locuitori să rândueaa^ă pe capii po- Lţiiloru. Când petesce art. 79., care dă drept Consiliului comunal de a destitui pe impiegaţii ce el îi pâte*ce. Când caută c«re-va Rgea la care se raportă art. 119 lit. H. şi nu o găsesce nicaire». Când obieiva că Consiliulu nu poate destitui pe împieg-ţit poliţienesc, plătiţi de el, precum i se dă dreptul prin art. 79. Când observă că Primareia acolo unde este numit un esp de poliţie de câtra putere resecutivă, nu are nici un atribut din acelea poliţiei administrative, pe care le esereită Primarii din comunele rurale, după legea comunală. Când care-va ceteste în total legea comunală, din complecsul el vede că art. 119 lit. H. privesce pe comunele rurale dar nici decum pe acele urbune, în cere Primarele nu are nici un atribut de poliţia adiministrativă, şi prin urmare după părerea mea cheltuelele despre cere s’* vorbit la început nu trebue a figir’R în budgetul comunei, ce în acelea! statalul, ce re «re poliţie» administrativă. Aşa dar ve roga D le Primaru a supune onor. Consiliu caşul de U*ţă de urgenţă spre a mi ae d* cuvenita deslegare dacă trebue se puiu sau mi un budget aratatele cheltuele. 30 Septero. 1870. Pestis. S’a pusu la vot dacă Consiliul voesce ca aceastA cestiune să fie deabătută în altă sară și s’a primit în unanimitate. D. Șendrea, vede că după legea comunală comunele se împart în comune urbare și comune rurale. In corouneie rar»de atât interesele gospodăriei materiale fti. şi interesele proprii de poliţie sunt încredinţate autorităţii comunale; în comunele urbane aceste interese sunt deviate , interesele materiale sunt încredinţate autorităţei comunale, iar interesele de poliţie sunt încredinţate unei puteri separat« de autoritate» comunală şi care depinde de autoritatea centrală A mi s'a deferinţă să poate înţelege uşor de unde vin: în «primele mal malt fiind o aglomerare mal mare, ştiinţă publică este ma! în pericol şi prin urmare şi guvernul trebue se aibă una ochie mai imediat. Este drept şi trebue ca fiecare rau de administraţ une se plătească serviciile care le faca oamenii sei, este drept ca în comunele rurale Primăria să plătească oamenii ca facă serviciul Poliţienesc, pentru că pe dânja o servescu, unde autoritatea centrală are puterea în mână, Primăria nu poate re plătească pe impiegaţii Poliţiei, pentru că ar fi nedrept că autoritatea comuna’A se plătească pe impiegaileutorităţi centrale instituit’ în interesul autorităţei centrale, dar nu în interesul autorităţei comunale. Urmează dir ca art. 119 lit. IL din legea comunală se referesce la comunele rurale de nu şi la cele urbane, şi din acest punct de vedere D. Şndrea este cu totul de opiniunea D. Pastia că pMa agenţilor poliţieneaci nu cade în sarcina Primăriei, şi cu raport motivat, să M 2» m £ b • ae ceară D. Alinistru a prevede în budgetul Statului plata acestor funcţionari. D. Pastia, adaoge că aceasta trebue să s* f.... cu Atâta mai mult, că comuna trebue ae p' v dă îa budget Poliţia sa municipală, căci ştiu toţi cât de greu merg interesele comunale fără această Poliţie, şi apoi ar fi pre greu pentru coroană de a plăti două Poliţii. D. Cerchez, z ice că teorica este bună, şi poate să fie şi »dfvArată, dar se poate discuta. Ceea ce este adevărat faţâ cu budgetul, este că trebue eă se facă un budget care să nu aibă soarta budgetului snulul acestuea de » fspe călătorii pănă la Bucureşci şi a nu mai fi «probat pănă acum«. Cornicul Coatele voteze această propunere, înse ori cât s’*r ţjice că Poliţia nu este pentru IaşT, Poliţia tot este pentru siguranţa comunei Iaşi şi tot interesele comunei Iaşi le apără. Da aceea D. Cerchez propunea să amâna desbaterea accetei chestiuni pentru şedinţa viitoare pentru a pute şi D-ri să studieze legea şi să se pronunciâ în cunoscînţă de ppusă, iar pănă atuncea aceşti impiegaţi să remae înscrişi în budget ca pănă acuma. O. Camban, vede că propunerea D. Pastia şi a D-luî Şendrea se vor admite fără a mai fi nevoe de mei multă discuţiune şi mai multe şedinţî. Ar trebui mai multe şedinţe când opiniunea ar fi controversail, dar cestiunea este foarte limpede, şi D. CLrchez crei°e că Poliţia administrativă este instituită în interesul comunei, D-lul trebue să ştie că tocmai această Poliţie nu face nimica pentru comuna Işi. Da 7 ani de la înfiinţarea Primăriei şi nu se vor găsi 10 raporturi a Poliţiei făcute Primarului. D mă Ară fi că comuni trebue să plătească Poliţia mimai pentru că este în oraşul Iaşi, atunci tot comuna ar trebui săt plătească Tribunalele, Procurorii, Judecătorii şi toate celelalte autorităţi. Toate aceste autorităţi sunt în Iaşi, dar pentru că depind de autoritatea centrală, autoritatea centrală le şi plătesce. Poliţia care asemenea este a guvernului de guvernn trebue să le şi plătească. Dacă consiliul îi aru admite propunerea D. Cerchez de a prevede în budgetu aceşti funcţionari, atunci indirectă aru recunor8:e cft acesstft sarcină privesc« pe comuna. D. C»mbin Ră Unescu şi D sa cu propunerea D. P ştia de n se suprima din budget pn impiegaţii Poliţiei adrr.inistritive care pănă satul se plătesc® de comună și care după art. 119 lit. H. din legea comunală plata lor privesce pe guvernă. D. Pastia, adaoge pe lângă cele elise de D. Csínban că dacă D. Ministru nu va voi a auprima din budget pe aceşti impiegaţi ăi va înscrie cea ofiolă, înse Primăria va ave dreptul a face recurs la Consiliul de Miniştri, şi dacă şi Consiliul de Miniştri va hotăra că trebue a se plăti de comună impiegaţii Poliţiei administrative, atunce prin Deputaţii de Iaşi să va pune cestiunea înaintea Adunărei. D. Gusti, arată ca în Comisiune a fost D. Măcărescu, D. Pastia şi D-s I. Pastia a făcut o propunere la care au aderat şi D-lor, propunerea însă este de o gravitate foarte mare. Pentru a nume că prin surprindere sau votate constă propunerea sa propune a se amâna această Gestiune pănă Luni, şi Luni cea 1-in Gestiune la ordinea elitei să fie aceasta. Punându-se la vot propunerea D Cerchez de a se amâna discuţiunea acest*! propuneri pentru altă şedinţă s’a respinsă on majoritate de 9 voturi, contra D. C*r h*z, Guşti D. Cerchez, declară că nu este luminat şi nu se ponte rrocunda asupra propunere! D. Pastis. Punându se la vot propunerea D. Pastia a’a primit în unanimitate, abţinut D. Cerchez. I D. Primarii, supune a 3-a propunere a D. Pastia în cuprinderea următoare: Dupândut-ură cu studierea budgetului pentru anul viitor 1871, m’âna încredinţit că el are a presanta un dificit la venituri foarte însemnat, chiar şi atuncea «And nu s’ar pune în el nici o înovaţiune nouă de oarecare importanţă, încât de nu va fi a sa crea oarecare venituri noue nu numai că nu se va putea ce vre o îmbunătăţire, măcar din acele ce se ceră imperios, dar va trebui să se reducă chiar şi din serviciile actuale, pentru a se pute obţine echilibrarea budgetului, ceea ce nu este cu putinţă. Apa dar gândindu-mâ serios la veniturile ce a'ar I putea crea de npă şi care ar pute se produce o au') De aice a luată parte la şedinţă Dijindrea. *) De aice a luată parte D. Cerchez şi Haiu.