Progresul, iulie-decembrie 1870 (Anul 8, nr. 52-98)

1870-11-25 / nr. 92

Be ’și «rate pretenţiunele lor» U Tribunal in lăuntrul termînului, căci în urmă nu li se vorn considera; tost« dările fieacale şi comunale privitoare pe acesta imobile şi ne­plătite, rămân în coruptul noului cum­părătorii. Corpul Portăreilor Curţeî de Apel din laşi. No. *29. C'­nforn a ordonanţei Curţii No. 1541, ar­men! » se vinde prin licitaţie mai multe bijuterii şi a?g n’ăr I, serviciurî de m .sft şi de acele necesare pen­tru »în- gngile i»ra. elite, ce s’a secveatrat de 1« D La- ; ba M pentru indestuLrea 1). Necu­l Ornescu cu p­r'ima b n’ , se ’'oblică spre cunoscinţa generală, că m*z tnl se va fnee de sub scrisul in urbi Ps .tr«, mnH.tu­l N«airţu, la domiciliu) debitorului in oh de 8 a viitoare! luni De erabre, orele 11 de dimineaţă, şi obie­c tele seovestrnte se vor adjudeca asupra per­sonnels ce vor oferi preţurile cele msî avuntijoBS’*, conforroându te art. 444 Procedura Civilă. Portărel Ou’ţeî, M. C­isti«n«80u. Corpul Portăreilor Trib. judeţului Iaşii. No. 140. Conform decîsiunel Tribun Iu u! I­aş! Sept. I-iîi No. 4379, în b »si art. 396 Codul Civilii, 677 și 440 Procedura Civilă, urmându a se vinde impa­­tiva averea mobiliară a defunctului Dimitrie Gher­­mar, compuse din vite cornorate, oi, lână, pel­ele, pe­ şi b­â­rlit de ol, după inventarul din 7 a curen­tei, se publică ca concurenţii ce vor fi, să ae pre­­ainte­ns* faţa lumini, comun« Gropniţa plos» Copou districtul I şl. Sâmbătă în 28 a curentei, când ur­­meae la a ae f.«­e veneare* în conformitatea art. 443 Procedura Civilă. Portărel, Moscop. LUCRĂRILE COMUNEI CONSILIULU COMUNALUI. Şedinţa a 30 de la 3 Octomvrie 1870. Preşedinţa D-luî Primară Theodor Tăutu. Şedinţa se deschide la 7­2 oare. Membrii presenţi 10 şi anume: Major C. Langa, D. Gusti, S. Dudescu, N. G. Măcă­­rescu, Sc. Pastia, C. Cristodulo Cerchez, A. M. Şendrea, A. Comban, N. Papadopulolo, Major G. Hazu. Absenți: D.D. D. Tăcu, D-tor Anaa, Fetu, G. Mâr­­zescu, Col. Gr. Sturza, N. Dimitriu­ D. Primarii, arată că au fostu 5 licitiațiuni pentru darea în întreprindere a reparaţiundor căsârmiloru pompieri sol şi nu s’a presentat nici un concurent. Consiliul în unanimitate a decis ca lucrul ce este a se face de lemnu şi sobele să se facă în regie. D. Primaru, supune divielu! pentru reparaţiunea turnului de Ik Goliu şi a căsâr milor pompierilor. Con*ilîul a decis a se face în regie repareţiunile din lemnărie, precum şi lucrulu pe din lăuntru de pietrflcie, e»r pentru turnul de obiervura să re facă grilejuliî, cfi'.l după 5 înc­er­ări de publicaţiune nu s’a prezenta­t nici unii concurenţii. D primaru, er»tă că a tipăriturilor este epu­saiu și T). Tif’og'-wf G ddner cere 700 Iei pentru tipăr^uri. Consiliul în unanimitate a de is a se cere I* Mi­nister încuvi’nțarea unui cred’tfl euplementer de o tri­­ime 1» § ♦»năriturilor. D. Primarii «r^A că D. G finen în interesul co­munei primesc« a îechi­i* magasinul s^-ii pentru ți­nere» gasului cu precini câ‘ n’a uliM’t anul aceste. Consiliul în unanim't*te a dec’s ea D. Piraaru eâ îneh°’e pontra et ne un aru cu 1). G f n­­u. D. Primarii, s mine referat d D-lul C sier prin Oare ara’â *‘ă la statul Polit'*­!, s’i» pusii pentru în­grijitorul «r'-stu'ul Pol’tieî, câte 110 lei pe lună. Consiliul în unanimitate a «ie­rs a se plăti din d­estra-ordinar. *) Consiliul In unanimitate *a aprobat câsciul de 50 galbeni pentru 4 odăi a bisericei Cuvioasa Paraschiv* pr‘numită Prapado^mn». In unanimitate »’* însărcinat pe D. Consilieriu Crin­­ban a face apelă li Curte în procesul cu VJf Bor­­cov'c.i pentru o contr^b n^â de tutun. D. Primarii, supune ref-*r*.tul «pitropului bisericel St. Andrei, și referatele com'Siunel însărcinată pen­tru a «'on-jtata lucrul fAcuta în m^I multe de antre­prenorul repart­ţi­­elor bisericei în sumă de 170 g lb lei, Consilîu­'ft ha­ud­ui­a plata acestor bani din p re­paraţionelor bisericilor, acoelându-se o sobă şi altele care se preved în referatul­ comisioner de mal înainte. *) D. Primant supune propunerea D lui Pustia mem­bri comisiunei budgetare în cuprinderea următoare: Urmând ca Ge mă ocupe cu confecţionarea proiec­tului de budget pe anul viitoru 1871, am trebuinţă de o deslegere care să mi se dde de onor. Consilie înainte de elaborarea arătatului proiecte. Acea­stă deslegere este următoarea: Le ge« comunală li­t.*pit. XII vorbind despre che*l­­tuelele obl­intorii privitoare pe comună, la art. 119 lit. H. dosearonA între aceste cheltuoie plata şi chel­­tuelele oficiului comisarilor şi impiegaţilor Poliţiei, pre­cum sunt determinate de lege. La confecţionarea budgetului anului 1865 şi a ce­­lor următori, Consiliulu comunal luând la înţeles cât după citatul ab­.­st.larele împiegaţilor poliţienesc­ de la comisari în jos şi locaţiunea încăperilor în care sunt instalate comisiunile de quertale privescu pe casa comunală, a însemnat în budgetele sale sumele cuvenite pentru aceasta, care pentru anul cur-~nt să suie la suma de 30,385 lei noi. Când înao cetesce (*,are-va art. 1. din legea comu­­n ifl, oare ajice că comunele se împart în comune rurale și în comune urbane; când cetesce art. 91 prin care se dă drept D n­nului că în comunile mal mari de 3000 locuitori să rândueaa^ă pe capii po- Lţiiloru. Când petesce art. 79., care dă drept Consiliului comunal de a destitui pe impiegaţii ce el îi p­âte*ce. Când caută c«re-va Rgea la care se raportă art. 119 lit. H. şi nu o găsesce nicaire». Când obiei­va că Consiliulu nu poate destitui pe împieg-ţit poliţienesc­, plătiţi de el, precum i se dă dreptul prin art. 79. Când observă că Primareia acolo unde este numit un esp de poliţie de câtra putere r­esecutivă, nu are nici un atribut din acele­a poliţiei administrative, pe care le esereită Primarii din comunele rurale, după legea comunală. Când care-va ceteste în total legea comunală, din complecsul el vede că art. 119 lit. H. privesce pe comunele rurale dar nici de­cum pe acele urbune, în cere Primarele nu are nici un atribut de poliţia adiministrativă, şi prin urmare după părerea mea cheltuelele despre cere s’* vorbit la început nu tre­­bue a figir’R în budgetul comunei, ce în acele­a! statalul, ce re «re poliţie» administrativă. Aşa dar ve roga D le Primaru a supune onor. Consiliu caşul de U*ţă de urgenţă spre a mi ae d* cuvenita deslegare dacă trebue se puiu sau mi un budget aratatele cheltuele. 30 Septero. 1870. Pestis. S’a pusu la vot dacă Consiliul­ voesce ca aceastA cestiune să fie deabătută în altă sară și s’a primit în unanimitate. D. Șendrea, vede că după legea comunală comunele se împart în comune urbar­e și comune rurale. In co­rouneie rar»de atât interesele gospodăriei materiale fti. şi interesele proprii de poliţie sunt încredinţate autorităţii comunale; în comunele urbane aceste in­terese sunt deviate , interesele materiale sunt încre­­dinţate autorităţei comunale, iar interesele de poliţie sunt încredinţate unei puteri separat« de a­utoritate» comunală şi care depinde de autoritatea centrală A mi s'a deferinţă să poate înţelege uşor de unde vin­: în «­pri­mele mal malt fiind o aglomerare mal mare, ş­t­ii­nţă publică este ma! în pericol şi prin urmare şi guvernul trebue se aibă una ochie mai imediat. Este drept şi trebue ca fie­care rau de adminis­­traţ une se plătească serviciile care le faca oamenii­­ sei, este drept ca în comunele rurale Primăria să plătească oamenii ca facă serviciul Poliţienesc­, pen­­tru că pe dânja o servescu, unde autoritatea centrală are puterea în mână, Primăria nu poate re plătească p­e impiegaţii Poliţiei, pentru că ar­ fi ne­drept că autoritatea comuna’A se plătească pe impieg­ail­e­uto­­rităţ­i centrale instituit’ în interesul autorităţei cen­trale, dar nu în interesul autorităţei comunale. Urmea­ză di­r ca art. 119 lit. IL din legea comunală se referesce la comunele rurale d­e nu şi la cele urbane, şi din acest punct de vedere D. Ş­ndrea este cu totul de opiniunea D. Pastia că pMa agenţilor poliţieneaci nu cade în sarcina Primăriei, şi cu raport motivat, să M 2» m £ b • ae ceară D. Alinistru a prevede în budg­etul Statului plata acestor funcţionari. D. Pastia, adaoge că aceasta trebue să s* f.... cu Atâta mai m­ult, că comuna trebue ae p' v dă îa budget Poliţia sa municipală, căci ştiu toţi cât de greu merg interesele comunale fără această Poliţie, şi apoi ar fi pre greu pentru coroană de a plăti două Poliţii. D. Cerchez, z ice că teorica este bună, şi poate să fie şi »dfvArată, dar se poate discuta. Ceea ce este adevărat faţâ cu budgetul, este că trebue eă se facă un­ budget care să nu aibă soarta budgetului snu­­lul acestuea de » fspe călătorii pănă la Bucureşci şi a nu mai fi «probat pănă acum«. Cornicul Coate­le voteze această propunere, înse ori cât s’*r ţjice că Poliţia nu este pentru IaşT, Po­liţia tot este pentru siguranţa comunei Iaşi şi tot in­teresele comunei Iaşi le apără. Da aceea D. Cerchez propune­a să amâna desba­­terea accetei chestiuni pentru şedinţa viitoare pentru a pute şi D-ri să studieze legea şi să se pronunciâ în cunoscînţă de ppusă, iar pănă atuncea aceşti im­­piegaţi să remae înscrişi în budget ca pănă acuma. O. Camban, vede că propunerea D. Pastia şi a D-luî Şendrea se vor admite fără a mai fi nevoe de mei multă discuţiune şi mai multe şedinţî. Ar­ trebui mai multe şedinţe când opiniunea ar fi controvers­ail, dar cestiunea este foarte limpede, şi D. CLrchez c­re­­i°e că Poliţia administrativă este instituită în interesul comunei, D-lul trebue să ştie că tocmai această Poliţie nu face nimica pentru co­muna I­şi. Da 7 ani de la înfiinţarea Primăriei şi nu se vor găsi 10 raporturi a Poliţiei făcute Prima­rului. D mă Ară fi că comuni trebue să plătească Poliţia mimai pentru că este în oraşul Iaşi, atunci tot comuna ar­ trebui săt plătească Tribunalele, Pro­curorii, Judecătorii şi toate cele­l­alte autorităţi. Toate aceste autorităţi sunt în Iaşi, dar pentru că depind de autoritatea centrală, autoritatea centrală le şi plătesce. Poliţia care asemenea este a guvernu­lui de guvernn trebue să le şi plătească. Dacă con­­siliul îi aru admite propunerea D. Cerchez de a pre­vede în budgetu aceşti funcţionari, atunci indirectă aru recunor8:e cft acesstft sarcină privesc« pe co­­muna. D. C»mbin Ră Unescu şi D sa cu propunerea D. P ştia de n se suprima din budget pn impiegaţii Po­liţiei adrr.inistritive care pănă satu­l se plătesc® de comună și care după art. 119 lit. H. din legea co­munală plata lor privesce pe guvernă. D. Pastia, adaoge pe lângă cele elise de D. Csín­ban că dacă D. Ministru nu va voi a auprima din budget pe aceşti impiegaţi ăi va înscrie cea ofiolă, înse Primăria va ave dreptul a face recurs la Consi­liul de Miniştri, şi dacă şi Consiliul de Miniştri va hotăra că trebue a se plăti de comună impiegaţii Poliţiei administrative, atunce prin Deputaţii de Iaşi să va pune cestiunea înaintea Adunărei. D. Gusti, arată ca în Comisiune a fost D. Măcă­­rescu, D. Pastia şi D-s I­. Pastia a făcut o propu­nere la care au aderat şi D-lor, propunerea însă este de o gravitate foarte m­are. Pentru a nu­me că prin surprindere sau votat­e constă propunere­a sa propune a se amâna această Gestiune pănă Luni, şi Luni cea 1-in Gestiune la ordinea elitei să fie aceasta. Punându-se la vot propunerea D Cerchez de a se amâna discuţiunea acest*! propuneri pentru altă şe­dinţă s’a respinsă on majoritate de 9 voturi, contra D. C*r h*z, Guşti D. Cerchez, declară că nu este luminat şi nu se ponte r­rocun­da asupra propunere! D. Pastis. Punându se la vot propunerea D. Pastia a’a primit­­ în unanimitate, abţinut D. Cerchez. I D. Primarii, supune a 3-a propunere a D. Pastia în cuprinderea următoare: D­upândut-ură cu studierea budgetului pentru anul viitor 1871, m’âna încredinţit că el are a presanta un dificit la venituri foarte însemnat, chiar şi atuncea «And nu s’ar pune în el nici o înovaţiune nouă de oare­care importanţă, în­cât de nu va fi a sa crea oare­care venituri noue nu numai că nu se va pute­a ce vre o îmbunătăţire, măcar din acele ce se ceră imperios, dar va trebui să se reducă chiar şi din serviciile actuale, pentru a se pute obţine echilibra­rea budgetului, ceea ce nu este cu putinţă. Apa d­ar gândindu-mâ serios la veniturile ce a'ar I putea crea de npă şi care ar pute se produce o au­') De aice a luată parte la şedinţă D­­ijindrea. *) De aice a luată parte D. Cerchez şi Haiu.

Next