Progresul, iulie-decembrie 1870 (Anul 8, nr. 52-98)
1870-09-19 / nr. 73
No 73. ANUL vin foaea publicaţiunelor oficiale din resortul curţeî de apel din IAŞI IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Primăriei. Ziarul se publica de la 1—2 coaie pe septâiuâuâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni galbenii. Iaşii, Sâmbătă 19 Septemv.870. In districtele României, prenumeraţiunea se face la bimpurile Inserarea nr.al rând de 36 litere, costâ in lefi cursul fiscale pautale. Iaşii, 19 Septemvrie 1870. Depeşe Telegrafice. BERLIN, 22 Septembre. — Monitorul prusian publică doue note ale D lui de Bismarck către ambasadorii Confederaţiunel Germaniei de Nord pe lângă guvernele neutre. Cea d’entă , datată de la Reims, în 13 Septembre, pune in vedere necesitat'!', de a dobândi, în contra unui nou atac al Franciei, garanţii mai bune de câtă buna-voinţe a sea, garanţii materiali. „Putem basa cerbele noastre pe împregiurarea de a rideca unu obstacole la veri un atacă al Franciei în contra fruntariilor germani şi mai ales în contra fruntariilor Germaniei de Sud cari sunt neapărate, întimjendă acele fruntarii spre Vestă şi dobândindă fortăreţele cu cari Francia ne ameninţă.“ Cea altă notă datată de la Meaux, în 16 Septembre, criticând circularea lui Jules Favre, face că Germania nu cugetă a se amesteca în afacerile interioare ale Franciei, dară pe câtă timpă fortăreţele de Strasburgă şi Metz vor aparţine Franciei, Francia va conserva, în rada Germaniei, o atitudine nu de defensivă ci de ofensivă; ea va privi ori ce pace ce s’ar încheia cu dânsa ca un armistiţiu şi va căuta să ’şi resbune îndată ce se va simţi în stare. „De oarece, adaogă D. de Bismarck, Francia ne a silită de a face resbelulă, cerem siguranţa pentru viitor ca despăgubire a eforturilor noastre.“ FLORENŢA, 22 Septembre — Gazetta oficiale informă că perdirile armatei Italiane în combaterea de la Roma consistă în 21 de soldaţi morţi şi trei oficiali prinşi. Trupele pontificali compuse de 4,800 indigeni şi 4,500 străini dau împreună cu prisonieri in totală de 10,700 oameni. In urma unor dosordine causate la Roma de populaţiunea aţîţată în contra gendarmilor pontificali, Papa a cerută generalului Cadorna să trămită trupe pentru manţinerea oedinei. Generalul a aderată la această cerere. (Monitorul I). CAROL I, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Domnii al Românilor. La toţi de faţă şi viitorii senătate. Asupra raportului ministrului nostru secretară de Stat, la departamentul de interne, sub No. 9166, pe lângâ care ni se supune spre aprobare regulamentul pentru tacsele postale ; Venindu jurnalul consiliului nostru de ministri, încheiet în sedinţa de la 27 August anul 1870 . In virtutea art. 34 din legea telegrafo-postala, Am decretat si secretăra ce urmeszâ: REGULAMENTU pentru flesarea tacselor postale în România. Art. 1. Serviciul poştal se compune din: a) . Serviciul corespondințelor ; b) . Serviciul mesagerilor; c) . Serviciul transportului călătorilor prin diligențe. Art. 2. Serviciul corespondințelor conţine : 1. Scrisorile ordinare francate și nefrancate; 2. Scrisorilor recomendate francate ; 3. Scrisorile ordinare și recomendata oficiale ; 4. parele și imprimatele de tot felul ; 5. Probele de mărfuri. Art. 3. Serviciul mesageriilor conţine : Bani, valori şi obiecte de greutate. Art. 4. Serviciul transportului călătorilor cu diligenţe conţine : Transportul călătorilor şi al bagagiului lor. A. Serviciul corespondinţelor. Art. 5. Tacsa poştală a scrisorilor în interiorul României, oricare ar fi distanţa şi cu escepţiunea prevăzută la art. 6, se trisază la: a) . 10 bani pentru o scrisoare francată în greutate pănă la 15 grame ; b) . 20 bani pentru o scrisoare ne francată în greutate pănă la 15 grame. Pentru fie care 15 grame sau fracţiune de 15 grame mai mult pentru o scrisoare francată, se va adăuga 10 bani şi pentru o scrisoare ne francată 20 bani. Afară de aceasta pentru aducerea obiectelor sosite cu posta de scrisori la locuinţă drenatului se va plăti 2 bni de fiecare obiect în profilul fiorului. Art. 6. Cu escepţiune pentru scrisorile destinate a se distribui în interiorul comunei, unde au fost depuse, frânc reagă ficsfzl la 5 bani, pentru fiecare 15 gruce s de fracţiune de 15 gr me, şi în caua de pe frâncare, la 10 Rrl, pentru fiecr de 15 grame si o fracţiune de 15 grane. Art. 7. Implehetarea sub acel si plicii a mai multor scrisori cu adrese diferite se consideră ca o contravenţiune monopolului postale. In casă de bănueală, serviciul postal este în drept a cere desti .irtorului ca plicul sâ’l deschiză la biuroul de destim t*upe în presința impiegatului postulu. E^te oprit a sa adresa veri unui biurou postai sub un cuvert ori multe scriitori cu adrese diferite, îaa- 3 .ra°nea disu fie care din aceste scrisori se va tace ca ne frenată. Art. 8. Scrisurile sau plicinile recomandate se fac 8 zi după tarifa scrisorilor francate ordinare, cu adăogire de 30 le;și ca drept ficsa de înregistrare, și cu condițiunea ecspreso de a fi francate. Art. 9. în casa de a se perde veri-o scrisoare re- comendită, administriiţiunea pozelor va plăti espeditoreîui sau destinatorului o indemnitate insă da lei 50. Acest drept să perde d*ea nu s’a făcutii nici o reclamațiune în termin de 6 luni, socotit din Z’oa când s’a înre gstrat scrisoarea perdută. Art. 10. Imprimatele, litografiele, gravurele, fotografiele, autografiele, probele de mărfuri neconstituindu prin ele însăşi nici o valoare venale, francate şi puse sub bandă ast-falu încât să se poată verifica cu înlesnire conţinutul lor, sunt supuse dispoziţiunelor următoare : a) . Tacsa de francare în interiorul României, ori care ar fi distanţa, se fiisză la trei bani pentru 40 grame, sau fracţiune de 40 grame, afară de escepţiunile prevăzute la aliniatul c, în favorul publicaţiunelor periodice; b) . Imprimatele etc., nu trebue se conţină alte scrieri de mână de cât numai acelea care nici într’un mod nu pot da obiectului espediat caracterul unei corespondenţe ; c) . Pentru publicaţiunele periodice francate prin bande timbrate pe care şi le potu procura editorii de la direcţiunea generală a poştelor, se flesteza la 1 şi jumătate bani pentru fiecare numeri simplu sau însoţit de un suplement ce nu va trece în total peste o greutate de 40 grame; d) . Probele de mărfuri se vor pune sub bandă sau astfel încât să nu ne lase nici o bâfneală asupra naturei lor, şi nu vor convine unii o albă sortere de mână decât adresa destinatorului, numenle, preţulu şi o merea de febrilă sau de comerţinte. e) . Greutatea macsimum a unui imprimat, probă de mărfuri etc., se fiisază la 250 grame. f) . Imprimatele etc. nefrancate, se vor tacsa după tarifa scrisorilor. Art. l1. Francarea tuturor tacselor poştei de scrisori se face prin timbre poştali emise de administraţiunea poştelor şi vândute drept valoarea lor nominală; presentatorii scrisorilor vor aplica code timbre pe partea care conţine adresa obiectelor ce vonscit a france. Francarea se va controla de cătră personalul poştal, care este ditorit aplică asupra timbrelor întrebuinţate ştampila cu data biuroului erpeditorii. La grutarea scrisorilor se va adaoga şi greutatea timbrelor poştale. întrebuinţarea unui timbru poştale errs numit servit deja pentru francarea altui obiect, este considerată ca o contravenţiune monopolului poştale şi pedipsită în consecinţâ. Objectele poştei de scrisori nesuficiente francate sunt tacsate ca scrisori ne francate, ţinându se îmă compt de valoarea timbrelor postailipite pe dânsele. Objactele traxp dinte, din ceasa schimbareî de locuinţă » destinatorilor, nu sunt ponibili de nici o tacsă noue, plajă dară numai fr moare» este valabile pentru interiorul unei comune. Art. 12. Administraţiunea poştelor primesce prin pădurile sale abonamente la jurnale, pentru care peste platabonamentu'ul îşi reserva un drept ficsit, ori care ar fi durata abonamenturi aub-acria, de treizeci bani pentru jurnalele interne, de 50 bani pentru cele străine. B. Serviciul mesageriilora. Art. 13 Bazele pentru taxarea obiectelor de me-Sagerii în interiorul României sunt: a) . Distanța; b) . Greutatea saîi valoarea; (î). Dreptul de înregistrare. Didenţa este calcuată în linie dreptă dar nu fără a se ţine samă de calea ce se parcură; ea se fixize pe zone. Cea d’miciai zonă se întinde pănă la 100 kilom. A doua» » n » 200 . A treiaV V V) » 300 „ A patra» n 79 » 400 , A cinceaV » n » 500 „ A şăsean » de la 500 înainte. T xa ce urmeeză a se percepe se calculează. a) . Pentru obiectele de greutate câte zece bani de fiecare kilogram pe fiecare zonă. b) . Pentru bani și valori, câte 10 bani pentru fecere 500 leî, pe fiecare zonă. Pentru fiacre obiect espediat se fixeză un drept de înregistrare invitabil de 30 bani. Art. 14. Objectele de valoare în ganer. ,1 se vor taxa după vaoarea declarată; dacă îocă tts.» pentru greutate ar fi mal mare, se va aplica tacsa după greutate. Când m multa objecte de me«?g‘ri sunt respediate, sub aceiași adrese, tacsa pentru fie-care objesct este calculetă separată după greutate, sau valoare, dar nu ae percepe decât numit o singură tacsă da înregistrare. Eato interzis a se așeza la un locu mai multe obiecte în luse cu dferite adrese care, separate, nu ar avea o greutate mai mare de 5 kilograme. Eato asemenea oprit de a le respedia prin alte mijloace decât acelea de care dispune poșta. Art. 15. Presintătorele unui obiect care țara are facultatea de a declare valoarea după voe; în cas de perdere sau stricăciune, despăgubirea nu poate trece nici o dată peste valoarea declarată. Art. 16. Administrația poștelor poate refuza de a transporta, prin mijloacele de care dispune: a) . Obietele prea fragile, sau acelea a cărora manipulare le ar putea ocasiona stricăciune. b) . Obiectele acelea a căror proporţiuni ar aduce dificultăţi la înalinrea şi transportul lor, sau acelea pentru care s’ar cere o îngrijire deosebită. c) . Obiectele de o greutate sau de o dimensiune care nu a’ar putea transporta cu mijloacele de care dispune administraţiunea. Art. 17. Este oprit a se servi de peste pentru transportarea obiectelor care ar fi nespuse la fermentaţiune (ferbere) sau putreziciune, a se inflama sau a face ecsplozie precum de esemplu: praful de puşcă fulminante, hibritur sau alte obiecte pernicioase. Ori-cine ar eompedia prin peşte un asemenea obiect, fără a ’i declara conţinutul va fi pasibile de penalităţile prevăzute de lege. Afară de aceasta culpabilul va fi respinsătoral de stricăciunile ce sr resulta.