Radical, iulie-septembrie 1991 (Anul 2, nr. 148-212)

1991-07-02 / nr. 148

Pag. 2 21 RADICAL. INFORMARE (Urmare din pag. 1) de lichidare a patrimoniului. Pentru restul membrilor ce fac parte din comisiile de lichida­re se apreciază faptul că o­ se­rie de decizii ce trebuiesc lua­te sunt influențate de intere­sele unor grupuri de membri sau nemembrii cooperatori din localitate, îngreunîndu-se ar­tificial acțiunile de lichidare a patrimoniului. în aceste condiții se a­­preciază că la majoritatea u­­nităților, dar în mod special la Slimnic, Păuca, Presaca, Miercurea, Scorei, Racavița, Arpașul de Jos, Bîrghiș, Re­­tiș, Laslea, Hoghilag, Șaroș acțiunile de lichidare a patri­moniului sînt mult rămase în urmă, existînd posibilitatea ca pînă la termenul final să nu poată fi încheiate. O serie de construcții, în special cele zootehnice, ne­­avînd­ asigurată paza, sînt în­­tr-un stadiu avansat de de­gradare, care periclitează func­ționalitatea lor viitoare, da­că nu se stabilesc măsuri fer­me de sancționare a celor ce au distrus și sustras o serie de instalații și materiale de construcții din aceste ferme, în această situație se găsesc construcțiile de la fostele CAP-uri: Orlat, Săcel, Hoghi­lag, Scorei, Roșia, Saroș, Al­ma, etc. Valorificarea mij­loacelor fixe prin licitație cu nerespectarea regulilor licita­ției prin: stabilirea de valori care nu se regăsesc în evi­dența contabilă, desfășurarea licitațiilor fără anunțarea la termen, licitatul fără înscri­eri și depunerea taxei de par­ticipare și alte aspecte, în special la comisiile de lichi­dare de la Șura Mare, Șe­­limbăr, Moșna, Buia, Alma. La valorificarea celorlalte materiale din magazii, nu se respectă indicațiile de valo­rificare, mai sunt încă mari cantități de cereale în maga­zii fără a se stabili destina­ția acestora, dînd­ posibilitatea degradării, deprecierii și sus­tragerii lor. Nu au fost încheiate rela­țiile de muncă cu personalul angajat, ceea ce duce la a­­chitarea, în continuare, salariilor pentru șoferi, elec­a­tricieni, contabili care nu sînt prinși în comisii de lichida­re și alții, fără a avea­ acope­riri în venituri. Comisiile de lichidare nu au urmărit încasarea crean­țelor și plata datoriilor fos­telor unități, astfel nu a fost încasată contravaloarea anima­lelor împărțite abuziv, iar su­mele încasate din diferite va­lorificări sunt folosite pentru achitarea despăgubirilor a­­nimalelor aduse la înscrie­re, cît și a inventarului gos­podăresc — toate acestea vi­­s avis de neplata diverșilor furnizori pentru lucrările­­ SMA, îngrășăminte chimice, furaje, și rambursarea credi­telor la bănci. Sînt o serie de primării care nu se implică în pro­bleme de lichidare și în loc să sprijine această acțiune o stopează. Sunt reținute multe utilaje ca fiind de interes comunal, fără a avea un su­port și fără a putea fi atri­buite într-o gestiune. Pentru încălcarea legalității și unele abuzuri ce s-au pe­trecut în unități, au fost se­sizate organele de urmărire penală care au decis în ma­rea majoritate a cazurilor respingerea urmăririi penale și recuperarea pagubelor pe cale civilă, ceea ce este a­­proape imposibil, fiind vorba de valori mari și­­ persoane foarte mult implicate. S-a indicat comisiilor de lichidare să depună cererile de urmărire penală la orga­nele de drept în vederea so­luționării lor pe baza preve­derilor Legii nr. 18/1991 și a regulamentului aprobat pen­tru aplicarea acestuia. La comisiile de lichidare un­de sunt dificultăți s-au depla­sat delegați ai Direcției A­­gricole și Băncii pentru a sprijini desfășurarea activită­ții acestora. Cum se va plăti apa caldă? Telefonic sau în scris, o serie de cetățeni ai munici­piului și-au exprimat îngrijo­rarea în legătură cu mărirea prețului pe gigacalorie, care ar putea antrena o mărire seri­oasă a taxelor tuturor celor racordați la rețeaua de apă caldă și încălzire. In legătură cu această problemă ne-am­ informat la prefectura județu­lui, care ne-a comunicat că DEOCAMDATĂ cetățenii vor plăti aceeași sumă pe gigaca­lorie. Așa cum s-a precizat deja într-o decizie a prefec­turii, s-a trecut la calcularea costurilor reale pentru fieca­re centrală termică. Acest cost este de aproximativ 571 lei/ gigocalorie, dar cetățenii vor plăti tot 220/gigocalorie, restul fiind suportat de la bugetul județului. Dacă pînă la iarnă nu apar noi reglementări, nici prețul consumului de energie pentru încălzirea apartamen­telor nu se va modifica. Pentru a echilibra, cheltu­ielile fiecărei familii este re­comandată următoarea cedură: dat fiind faptul pro­că vara taxele sunt foarte mici, iar iarna cresc de 2—3 ori, dato­rită livrării de căldură, fie­care asociație de locatari în parte poate hotărî să plăteas­că pe perioada de vară o su­mă mai mare decît cea rea­lă, diferența în plus fiind scăzută din taxele pentru pe­rioada rece. S-ar ajunge, ast­fel, de exemplu, să se plă­tească în fiecare lună 300 de lei, indiferent dacă este vară sau iarnă (sumele exacte pen­tru fiecare bloc vor trebui calculate și nu aproximate). Cel puțin teoretic recomanda­rea specialiștilor este de luat în seamă. Chiar dacă prin asta s-ar vărsa în contul în­treprinderii furnizoare sume în avans, la care nu se acor­dă dobîndă. (E. I.) Din cărțile săptămînii 1 — 7 iulie 1991 Haritina Gherman „Ghid de conversație român-italian“. Edi­tura Coresi, 312 pagini, lei 69. Dimitrie Bolintineanu „Legende istorice“. Postfață și biblio­grafie de Gabriela Omăt Editura Minerva, 206 pagini, lei 49. Mihai Eminescu „Poezii“. Antologie, tablou cronologic, indice alfabetic și crestomație critică de Felicia Giurgiu. Editura Fa­cla, 352 pagini, lei 78. Anton Pann „Povestea vorbii“. Tablou cronologic și cresto­mație critică de Alexandru Ruja. Editura Facla, 624 pagini, lei 59. Ion Ioanid „închisoarea noastră cea de toate zilele“. Volumul I 1949, 1952—1954. Editura Albastros, 360 pagini, lei 80. Emil Botta „Un dor fără sațiu“. Antologie, postfață și biblio­grafie selectivă de Doina Uricariu. Editura Minerva, 286 pa­gini, lei 48. Sax Rohmer „împăratul Americii“. Traducere St. Freamăt, E­­ditura Romfel, 192 pagini, lei 64. Ana Blandiana „Poeme fără Arpagic pentru cititorul cel mai mic“. Editura Doina, 24 pagini, lei 55. Anul II, nr. CCIL/148 Exerciții de respirație Descoperiri simple (IV) i-a arătat copacii și i-a numit pe toți după numele lor, i-a coborît din vîrful unui fag un cuib de pasăre cu ouă pestrițe și mărunte ca niște bomboane, i-a dat să guste fragi adevărate, culese cu mina lui de pe tul­pina plantei, i-a arătat cîteva urme de mistreț. S-a întîmplat atunci să întîlnească în drum și un șarpe. Prietenul său l-a omorît­ cu dibăcie și i-a luat pielea ca trofeu, pe un băț: „Dacă ucizi u­n șarpe, ți se iartă șapte păcate“. Tot atunci i-a vorbit pentru prima dată de un fenomen aproape fantastic, care a devenit mai apoi pentru el unul din simbolurile jalonatoare de existență: mărgeaua șerpilor. Spunea cum a văzut odată în marginea unei mlaștini, o mulțime de șerpi adunați rozetă, făurind cu limbile un corpuscul rotund și ima­culat, asemănător cu o perlă. Minunea minunilor! έn­­tr-un asemenea moment, adăugă el, n-ai­­ voie să-i spe­rii și cu atît mai puțin să calci mărgeaua făurită de ei, căci mari nenorociri se pot abate asupra capului tău“. I s-a făcut sete și au coborît la pîrîu, să bea apă. „Dacă apa trece peste nouă pietre, spunea prietenul, e bună de băut“. Dar nu cumva — îl avertiza el mai de­parte — să bea dintr-o urmă de animal, căci îndată riscă să se prefacă în cerb, sau mistreț, sau lup, sau ce animal va fi fost acela, înregistra totul, și creierul lui începea să funcționeze după alte principii decît cele de pînă atunci. Vasile AVRAM Agitație și COMAUTOSPORT — S.A., continuatoarea „tradițiilor“ I.D.M.S.-iste (să sperăm că pentru o scurtă perioadă de timp) este ținta multor ne­mulțumiri legate de vînzarea autoturismelor de fabricație românească. Ca peste tot a­­colo unde marfa este căuta­tă, puțină și scumpă, starea de spirit este tensionată. Cli­enții văd cu neîncredere ac­tivitatea comercianților, pectîndu-i de „afaceri“ sus­­pe banii și timpul lor, iar lu­crătorii Societății motivea­ză cu argumente specifi­ce crizei economice: „Nu se știe niciodată data precisă cînd se primesc autoturismele. Furnizorul (S. A. Pitești) nu respectă o anu­me planificare. COMAUTO­SPORT — S.A., București nu a încheiat contractul cu S.A. autoturisme Pe pe întregul an, ci doar lu­nar. S-au sistat transferările la OLTCIT pentru cei înscriși la DACIA. Cu întreprinderea din Craiova nu s-a încheiat contract datorită neacceptării de către COMAUTOSPORT a prețului de 310 mii lei". Iată cîteva din reperele si­tuației, din unghiul de ve­dere al directorului filialei sibiene a COMAUTOSPORT, dl. Liviu Ban, între nervii oamenilor și o producție ce nu poate depăși 30 mii de au­toturisme pe an (numai pe 1987 sunt 107 mii înscrieri), nici nu se poate vorbi­ de un comerț civilizat Pentru liniștea d-voastră, dăm mai jos prețurile auto­turismelor ce pot fi cumpă­rate prin COMAUTOSPORT — S.A., Sibiu. — DACIA 1310 berlina­­break — 210.000—229.000 lei. — DACIA 1304 camionetă — 264.900—273.400 lei. — ARO 243-244, benz.­moto­­rină — 450.000—470.000 lei. Lista cumpărătorilor zilei se întocmește pentru DACIA astfel: 1. Cumpărătorii cu plata în valută. 2. Cumpărătorii cu dispozi­ții de plată emise în baza decretului lege 54/1990. 3. Cumpărătorii înscriși în ordinea numerelor de progra­mare. 4. cîștigătorii C.E.C., ante­rior trim. 11/1987 și începînd cu trim. 1/1990. Acestea sînt datele primite de la COMAUTOSPORT Si­biu. Rămîne să așteptăm zi­ua cînd vom putea cumpăra un autoturism ca pe oricare marfă, intrînd în magazin, alegînd modelul și... ope­­rînd în contul individual bancari Dorin TEODORESCU Speranțe pentru curățenia orașului Situația sistemului de sa­lubrizare a orașului Sibiu a fost și continuă să fie îngri­jorătoare, cu toate că în ulti­ma vreme acțiunile concrete pentru remedierea ei sunt vi­zibile (mai ales după intrarea în funcțiune a firmei priva­te „CIBINIUM“). Totuși, sin­tem­ departe de a depăși mo­mentul critic. Groapa de gu­noi, lipsită de minimele ame­najări care să-i asigure funcționarea corectă, fără pu­nerea în pericol a mediului înconjurător, nu este altceva decît o continuă sursă de in­fecție. Personalul cu care lu­crează firma de stat pentru salubrizare „SALUBRIS“ lasă de dorit, lipsesc containere și pubele, nu s-a rezolvat ni­mic în ceea ce privește recu­perarea materialelor refolosa­­bile din deșeurile menajere, în încercarea de a evalua soluțiile posibile în perspec­tivă, am poposit de data a­­ceasta la prefectură. Aflăm aici că se au în vedere ac­țiuni concrete, care vor reu­ni eforturile firmei de stat și a celei private. Se anali­zează acum posibilitatea de a se comanda și exe­cuta rapid 20.000 de pu­bele din tablă zincată, ca­re ar urma să le înlocuiască pe cele ruginite și deteriorate­­ie pe străzi și pe cele care deservesc casele orașului, un­de nu este posibilă folosirea containerelor. Pentru rezol­varea problemelor existente la groapa de gunoi a orașului se are în vedere obținerea și punerea la dispoziție a su­mei necesare pentru amena­jarea și dotarea ei în confor­mitate cu standardele exis­tente. Pînă la realizarea a­­cestui proiect se are în ve­dere chiar amenajarea pro­vizorie a altui spațiu de de­pozitare. Cel puțin teoretic, ideea ex­primată public, încă din toam­na trecută, de a asigura tre­cerea de la sistemul contai­­nerizat de depozitare și trans­port pentru gunoaie la cel bazat pe strîngerea acestora în pungi de plastic, nu a fost abandonată. Aflăm că în a­­ceste săptămîni urmează să sosească la Sibiu o echipă franceză de specialiști, care vor efectua studii și prospec­țiuni. Echipa este trimisă de o mare firmă ce asigură sa­lubrizarea orașelor franceze, Întreg studiul fiind efectuat gratuit. Se are în vedere cer­cetarea posibilităților de op­timizare a modului de depo­zitare și transport pentru gu­noaie, a tehnicilor de recu­perare a ambalajelor din sti­clă și hîrtie. Toate acestea sînt acum SPERANȚE, pe care le dorim cît mai repede realizate. Ori­cum, prima prioritate rămî­­ne asanarea vechiului spațiu de depozitare a gunoaielor și punerea la punct a unei plat­forme corespunzătoare. Eugen IORDANESCU în Sibiu s-a demolat mult, însă nu întotdeauna pentru a se construi ceva în loc. Eventual o nouă rampă de gunoi ca aceea de pe str. Lungă. Foto Radu DUMITRU

Next