Radical, aprilie-iunie 1992 (Anul 3, nr. 337-399)
1992-06-10 / nr. 385
r» Parfumul ruzulor de mai chiar un precept filedecît să alergi mai bine Un proverb sau zicală (mă rog safic, indic) glăsuiește cam așa să mergi; decit să mergi mai bine să stai; decit să staiin picioare mai bine să șezi; decit să șezi mai bine să stai întins; decit să stai întins mai bine să dormi; decît să dormi mai bine să mori. Ce face parlamentul nostru? De toate, se strofoacă în fel și chip, între a fi sau a nu fi. Nici nu fuge nici nu stă. Nici nu doarme nici nu moare. Este. Este și-l simțim așa cum este. 11 simțim, dureros, pentru că nu-1 putem pune în nici un fel de relație (era să fie ecuație) logică — de interese — cu viața noastră cea de toate zilele. A dat (parlamentul dă!) o lege a fondului funciar care a apucat. In multe părți ale țării, pe mîna unor eambași, acum sînt tribunalele pline de nemulțumiți ai pămîntului. A mai dat riscat legi pentru privatizare și acum lumea primește certificate de proprietate asemenea biletelor de tramvai (pentru care unii oferă — prin mica publicitate — suma colosală de 125 — una sută douăzeci și cinci — lei). Și ne-a mai dat parlamentul... Oare ce nu ne-a dat? Numai niște coarne nu ne-a dat! Dar încă nu-i tîrziu. In vacanța de vară are tot timpul să clocească ceva, un dncipal cu corn în frunte, cîntînd: „De-o mai ducem pîn' la toamnă / Bade Ioane, liță Ioană/ Punem teascul în lucrare / Pentru România Mare / La, la, la și tra, la, la“. Că noi, parlamentarii sîntem tari de virtute, spunem vrute și nevrute, sau nevrutele pe vrute! Cum fu alaltăieri, vrem alegeri cît mai iute, dar cu vot pe nevăzute Și-ați văzut, stimați electori, tot la toamnă vom număra petalele bobocilor de trandafiri F.D.S.N. Nu vă uitați că marele grădinar tropăie, cu stropitoarea electorală, pe toate coclaurile. Ce să facă sărăcuțul, îl vrea poporul, drăguțul. Dar toate nu-s decît floricele de stil printre ghimpi otrăviți, precum pe vremea răposatului: „Navigăm spre cele mai înalte culmi“ (Azi mîine ajungem pe Araarat, lîngă corabia lui Noe. Monumente biblice!). Dincolo de glumă, însă (chiar dincolo de giumbușlucurile lui Ionele I. Bretele) activitatea parlamentară trebuie să ne dea de gîndit. Amînarea alegerilor generale, se ș tie, dăunează întregii vieți social-economice. Argumentele contra acestei evidențe sînt și ele tot atît de dăunătoare ca și efectele amînării — înnoadă mintea multora. Scopurile nu sunt altele decît cele în virtutea cărora s-au volatizat teroriștii din decembrie ’89. Dar, de ce nu se ține cont că și răbdarea oamenilor — adesea fără tutun, țigările s-au scumpit — se poate „volatiliza“. Și ce-o să rămînă în urma ei? In nici un caz parfum de trandafiri. TRAIAN SUCIU INDEPENDENT* SIBIU Anul III, (CCIL)Nr. 385 Miercuri, 10 iunie 1992 5 Iei ... Cînd vine (Albă ca) zăpada, Cred că sîntem gata, ___________fi ințînd o vestită școală umanistă, împlinind sub numele de Liceul „Gheorghe Lazăr“ trei sute de ani de existență, gimnaziul a constituit un adevărat far care a emanat cultură în această parte de țară. Faima și renumele gimnaziului au făcut ca numeroși oameni de cultură să se preocupe de longevitatea acestei instituții în scrierile lor: Ion Sobola la 1856, Ignatie Vereș la 1877, Gavril Boroș, Ioan Bunea, Ion Stanciu și profesorul Petru Munteanu la 1968. în acești trei sute de ani de existență gimnaziul a parcurs întreg orașul prin numeroasele sale sedii, ultimul fiind cel actual, unde s-a mutat în 1898. în perioada 1773, respectiv 1780 împărăteasa Maria Tereza a interzis funcționarea instituției sibiene, dar această greutate nu a împiedicat gimnaziul să-și continue drumul prin istorie. Sistemul de învățămînt practicat în acești i,v trei sute de ani a fost dependent de regimuri. If 3QTFI FI KPFII itirile politice și de schimbările sociale. Remar Uul v Iii Ci ILL LllLULUI căm astfel patru mari perioade în viața liceului. In 1692, limba folosită în administra In vechiul burg transilvan, oraș medieval țieși în documentele oficiale era limba latinu tradiție în comerț și meșteșugărie, se nă, deci limba vorbită în liceu în acea perionadă edificiul unui continuu izvor de lupadă era limba lui Ovidiu. Invățamintul se mină și cultură. Liceul „Gheorghe Lazăr“, ghidează, după regulamentul de la 1599. Situat în centrul Transilvaniei, Sibiul, oraș „Ratio Atque Institutio Societatis Jesu . Eraînființat de sași în secolul al XIII-lea, acu nul de învățămînt era următorul: existau noscut o istorie zbuciumată dar a fost un în cinci clase grupate în două cicluri, trei clafloritor centru economic și comercial. Din, se ce studiau gramatica și două ce studiau punct de vedere cultural orașul cunoaște o retorica. Ca o noutate în sistemul de mvalaadevărată dezvoltare începînd cu sfîrșitul mînt al acelor vremuri, observăm acordarea secolului al XVIII-lea, odată cu venirea lui calificativelor la sfîrșitul anului școlar. Din Samuel Brukenthal în Sibiu. Cercetînd vechi tre personalitățile care urmează liceul (gimcronici, descoperim că între 1510, respectiv naziul) în această perioadă ies in evidența 1529 și apoi în 1547 ordinele călugărești existente în Sibiu, au făcut primii pași în latura educațională a culturii. In anul de grație 1692, Pater Catrensius, călugăr iezuit, scria prima pagină a învățămîntului sibian, înfi LICEUL GHEORGHE LÁZÁR SIBIU (Continuare în pag. a IlI-a) Crețiu Răzvan Cls. a X-a F, Liceul „Gheorghe Lazăr“ >*. „Îmi voi respecta în totalitate promisiunile electorale11 (1) — interviu cu dl. DIONISIE BUCUR, primarul municipiului Mediaș — — Domnule primar, referindu-vă strict la persoana d-voastră, considerați că există vreo deosebire între un primar numit și unul ales? — Incontestabil există o mare diferență. Perioada postrevoluționară fiind o perioadă de tranziție n-a oferit cadrul adecvat manifestărilor plenare ale primarilor numiți de către Prefectură. Nu lipsit de importanță este și faptul că un primar numit nu are acceptul unanim al obștei pe care o coduce. Avantajul unui primar ales — și spun aceasta după ce timp de mai bine de un an de zile am funcționat ca primar numit — îl reprezinta faptul că responsabilitatea deciziilor nu mai aparține "unei singure persoane, el fiind susținut acum de către un*V colectiv de consilieri aleși tot pe baza opțiunii electoratului; în plus, deși conchid că este loc de mai bine, pot spune că inclusiv legislația actuală sprijină activitatea primarului ales, în sensul că stipulează în mod expres atribuțiunile ce îi revin acestuia în cadrul administrației locale. Oricum, o lege în acest sens, pe lîngă importanța elaborării sale va trebui să prevadă și posibilitatea constituirii unui buget la nivel local, în funcție de profilul și capacitatea economică a localității respective. — Cum decurge colaborarea cu actualul colectiv de consilieri — a cărui componență pe comisii de activitate am dori să ne-o prezentați — știut fiind faptul că majoritatea acestora reprezintă partide de opoziție? — Intr-adevăr, componența consiliului local ce numără 23 de membri este pluripartită. De la depunerea jurămîntului și pînă în prezent am avut atît ședințe ordinare cît și extraordinare vizînd o problematică diversă, însă părerea mea personală este că totuși colaborarea este relativ bună. E adevărat că nu toți consilierii — dat fiind poate ineditul activității lor — manifestă combativitate și eficiență. Odată cu trecerea timpului însă presupun că fiecare dintre aceștia va înțelege și își va lua în serios rolul ce îi revine în cadrul Consiliului local. — Cea mai controversată problemă rămîne și în municipiul Mediaș aceea a Legii Fondului Funciar, care prin modul său de aplicare (Continuare în pag. a IlI-a) a consemnat Ion GIRNOD COMUNICAT Dacă cineva din acest județ, din această țară crede că, după ce timp de 45 de ani am suferit trista experiență a comunismului victorios, vom mai îndura și experiența securismului ajuns din nou la putere, pentru a ne otrăvi sufletele și trupurile, existența noastră și așa mizerabilă se înșeală. Protestăm vehement față de acest al doilea CERNOBÎL — organizat și susținut de foști — actuali deținători ai puterii și de firme fantomă din străinătate și cerem: 1. Extinderea anchetei procuraturii asupra tuturor celor implicați, mai mult sau mai puțin, și condamnarea lor cu pedepse maxime (muncă silnică pe viață) și pedepse complementare. 2. Depistarea de urgență a deșeurilor toxice ce încă nu au fost descoperite, dar au fost introduse în județ, prin grija „noilor profitori“. 3. Returnarea imediată a deșeurilor toxice în țările de proveniență, pe cheltuiala celor implicați. Menționăm că nici o pedeapsă nu este de ajuns pentru a acoperi daunele produse sănătății oamenilor din județ și din țară. SINDICATELE LIBERE ALE SALARIAȚILOR S.C. „COCHET“ S.A., SIBIU