Radical, aprilie-iunie 1992 (Anul 3, nr. 337-399)

1992-06-10 / nr. 385

r» Parfumul ruzulor de mai chiar un precept file­­decît să alergi mai bine Un proverb sau zicală (mă rog safic, indic) glăsuiește cam așa­­­ să mergi; decit să mergi mai bine să stai; decit să stai­­in picioare mai bine să șezi; decit să șezi mai bine să stai întins; decit să stai întins mai bine să dormi; decît să dormi mai bine să mori. Ce face parlamentul nostru? De toate, se strofoacă în fel și chip, între a fi sau a nu fi. Nici nu fuge nici nu stă. Nici nu doarme nici nu moare. Este. Este și-l sim­țim așa cum este. 11 simțim, dureros, pentru că nu-1 putem pune în nici un fel de relație (era să fie ecuație) logică — de interese — cu viața noastră cea de toate zi­lele. A dat (parlamentul dă!) o lege a fondului funciar care a apucat. In multe părți ale țării, pe mîna unor eambași, acum sînt tribunalele pline de nemulțumiți ai pămîntului. A mai dat riscat legi pentru privatizare și acum lumea primește certificate de proprietate aseme­nea biletelor de tramvai (pentru care unii oferă — prin mica publicitate — suma colosală de 125 — una sută do­uăzeci și cinci — lei). Și ne-a mai dat parlamentul... Oare ce­ nu ne-a dat? Numai niște coarne nu ne-a dat! Dar încă nu-i tîrziu. In vacanța de vară are tot timpul să clocească ceva, un dncipal cu corn în frunte, cîntînd: „De-o mai ducem pîn' la toamnă / Bade Ioane, liță Ioană­­/ Punem teascul în lucrare / Pentru România Mare / La, la, la și tra, la, la“. Că noi, parlamentarii sîntem tari de virtute, spunem vrute și nevrute, sau nevrutele pe vrute! Cum fu alaltăieri, vrem alegeri cît mai iute, dar cu vot pe nevăzute Și-ați văzut, stimați electori, tot la toamnă vom număra petalele bobocilor de trandafiri F.D.S.N. Nu vă uitați că marele grădinar tropăie, cu stro­pitoarea electorală, pe toate coclaurile. Ce să facă sără­cuțul, îl vrea poporul, drăguțul. Dar toate nu-s decît floricele de stil printre ghimpi otrăviți, precum pe vremea răposatului: „Navigăm spre cele mai înalte culmi“ (Azi­ mîine ajungem pe Araarat, lîngă corabia lui Noe. Monumente biblice!). Dincolo de glumă, însă (chiar dincolo de giumbușlucu­rile lui Ionele I. Bretele) activitatea parlamentară trebu­ie să ne dea de gîndit. Amînarea alegerilor generale, se ș tie, dăunează întregii vieți social-economice. Argumen­tele contra acestei evidențe sînt și ele tot atît de dăună­toare ca și efectele amînării — înnoadă mintea multo­ra. Scopurile nu sunt altele decît cele în virtutea cărora s-au volatiz­at teroriștii din decembrie ’89. Dar, de ce nu se ține cont că și răbdarea oamenilor — adesea fără tu­tun, țigările s-au scumpit — se poate „volatiliza“. Și ce-o să rămînă în urma ei? In nici un caz parfum de tranda­firi. TRAIAN SUCIU INDEPENDENT* SIBIU Anul III, (CCIL)­­Nr. 385 Miercuri, 10 iunie 1992 5 Iei ... Cînd vine (Albă ca) zăpada, Cred că sîntem gata, ___________­fi­ ințînd o vestită școală umanistă, împlinind sub numele de Liceul „Gheorghe Lazăr“ trei sute de ani de existență, gimna­ziul a constituit un adevărat far care a ema­nat cultură în această parte de țară. Fai­ma și renumele gimnaziului au făcut ca nu­meroși oameni de cultură să se preocupe de longevitatea acestei instituții în scrierile lor: Ion Sobola la 1856, Ignatie Vereș la 1877, Gavril Boroș, Ioan Bunea, Ion Stanciu și profesorul Petru Munteanu la 1968. în acești trei sute de ani de existență gim­naziul a parcurs întreg orașul prin numeroa­sele sale sedii, ultimul fiind cel actual, unde s-a mutat în 1898. în perioada 1773, respec­tiv 1780 împărăteasa Maria Tereza a inter­zis funcționarea instituției sibiene, dar aceas­tă greutate nu a împiedicat gimnaziul să-și continue drumul prin istorie. Sistemul de învățămînt practicat în acești i,v trei sute de ani a fost dependent de regimu­­ri. If 3QTFI F­I KPFII iti­rile politice și de schimbările sociale. Remar­ Uu­l v Iii Ci I­L­L Ll­lLULUI căm astfel patru mari perioade în viața lice­ului. In 1692, limba folosită în administra­ In vechiul burg transilvan, oraș medieval ție­și în documentele­­ oficiale era limba lati­­nu tradiție în comerț și meșteșugărie, se nă, deci limba vorbită în liceu în acea peri­­onad­ă edificiul unui continuu izvor de lu­­padă era limba lui Ovidiu. Invățamintul se mină și cultură. Liceul „Gheorghe Lazăr“, ghidează, după regulamentul de la­­ 1599. Situat în centrul Transilvaniei, Sibiul, oraș „Ratio Atque Institutio Societatis Jesu . Era­­înființat de sași în secolul al XIII-lea, a­cu­ nul de învățămînt era următorul: existau noscut o istorie zbuciumată dar a fost un în­ cinci clase grupate în două cicluri, trei cla­­floritor centru economic și comercial. Din, se ce studiau gramatica și două ce studiau punct de vedere cultural orașul cunoaște o retorica. Ca o noutate în sistemul de mvala­­adevărată dezvoltare începînd cu sfîrșitul mînt al acelor vremuri, observăm acordarea secolului al XVIII-lea, odată cu venirea lui calificativelor la sfîrșitul anului școlar. Din Samuel Brukenthal în Sibiu. Cercetînd vechi tre personalitățile care urmează­ liceul (gim­­cronici, descoperim că între 1510, respectiv naziul) în această perioadă ies in evidența­ 1529 și apoi în 1547 ordinele călugărești exis­tente în Sibiu, au făcut primii pași în latura educațională a culturii. In anul de grație 1692, Pater Catrensius, călugăr iezuit, scria prima pagină a învățămîntului sibian, înfi­ LICEUL GHEORGHE LÁZÁR SIBIU (Continuare în pag. a IlI-a) Crețiu Răzvan Cls. a X-a F, Liceul „Gheorghe Lazăr“ >*. „Îmi voi respecta în totalitate promisiunile electorale11 (1) — interviu cu dl. DIONISIE BUCUR, primarul municipiului Mediaș — — Domnule primar, refe­­rindu-vă strict la persoana d-voastră, considerați că e­­xistă vreo deosebire între un primar numit și unul ales? — Incontestabil există o mare diferență. Perioada post­revoluționară fiind o perioa­dă de tranziție n-a oferit ca­drul adecvat manifestărilor plenare ale primarilor numiți de către Prefectură. Nu lip­sit de importanță este și fap­tul că un primar numit nu are acceptul unanim al obștei pe care o coduce. Avantajul unui primar ales — și spun aceasta după ce timp de mai bine­ de­ un an de zile am funcționat ca primar numit — îl reprezinta faptul că res­ponsabilitatea deciziilor nu mai aparține "unei singure per­soane, el fiind susținut acum de către un*V colectiv de con­silieri aleși tot pe baza opțiu­nii electoratului; în plus, deși conchid că este loc de mai bine, pot spune că inclusiv legislația actuală sprijină ac­tivitatea primarului ales, în sensul că stipulează în mod expres atribuțiunile ce îi re­vin acestuia în cadrul admi­nistrației locale. Oricum, o le­ge în acest sens, pe lîngă importanța elaborării sale va trebui să prevadă și posibili­tatea constituirii unui buget la nivel local, în funcție de profilul și capacitatea econo­mică a localității respective. — Cum decurge colabora­rea cu actualul colectiv de consilieri — a cărui compo­nență pe comisii de activita­te am dori să ne-o prezentați — știut fiind faptul că majo­ritatea acestora reprezintă partide de opoziție? — Intr-adevăr, componența consiliului local ce numără 23 de membri este pluripar­­tită. De la depunerea jură­­mîntului și pînă în prezent am avut atît ședințe ordinare cît și extraordinare vizînd o proble­matică diversă, însă părerea mea personală este că totuși colaborarea este relativ bu­nă. E adevărat că nu toți con­silierii — dat fiind poate ine­ditul activității lor — mani­festă combativitate și eficien­ță. Odată cu trecerea timpului însă presupun că fiecare din­tre aceștia va înțelege și își va lua în serios rolul ce îi re­vine în cadrul Consiliului lo­cal. — Cea mai controversată problemă rămîne și în mu­nicipiul Mediaș aceea a Le­gii Fondului Funciar, care prin modul său de aplicare (Continuare în pag. a IlI-a) a consemnat Ion GIRNOD COMUNICAT Dacă cineva din acest județ, din această țară crede că, după ce timp de 45 de ani am suferit trista experiență a comunismu­lui victorios, vom mai îndura și experiența securismului ajuns din nou la putere, pentru a ne otrăvi sufletele și trupurile, exis­tența noastră și așa mizerabilă se înșeală. Protestăm vehement față de acest al doilea CERNOBÎL — organizat și susținut de foști — actuali deținători ai puterii și de firme fantomă din străinătate și cerem: 1. Extinderea anchetei procuraturii asupra tuturor celor im­plicați, mai mult sau mai puțin, și condamnarea lor cu pedepse maxime (muncă silnică pe viață) și pedepse complementare. 2. Depistarea de urgență a deșeurilor toxice ce încă nu au fost descoperite, dar au fost introduse în județ, prin grija „noi­lor profitori“. 3. Returnarea imediată a deșeurilor toxice în țările de pro­veniență, pe cheltuiala celor implicați. Menționăm că nici o pedeapsă nu este de ajuns pentru a aco­peri daunele produse sănătății oamenilor din județ și din țară. SINDICATELE LIBERE ALE SALARIAȚILOR S.C. „COCHET“ S.A., SIBIU

Next