Radical, octombrie-decembrie 1992 (Anul 3, nr. 466-523)

1992-10-24 / nr. 483

Sărbătoarea oștirii 9 române Ziua a 25-a a lunii octombrie se cinstește ca sărbătoare închinată oștirii române. Emoțio, mint și înălțător gînd de prețuire și recunoș­tință pentru toți cei care au mobilat cu sîngele lor glia străbună! Despre motivul pentru care oastea țării este omagiată în această zi puțină lume are cunoș­tință. Spre știința tuturor fiilor neamului me­­rită a fi spus adevărul, că această dată — 25 octombrie este ziua de naștere a M­S. Regele Mihai I al României. La 25 octombrie 1944 fac­torii de decizie și comandă ai armatei române au hotărît întreprinderea efortului final pentru eliberarea ultimelor teritorii naționale, ca semn al atașamentului și­ legăturii organice dintre OASTEA ȚARII și TRON, care alături de BISERICA au constituit, în lungul veacuri­lor, pilonii pe care s-a înălțat­ NEAMUL și ȚARA. prof. Nicolae ROP ­­rsa Britanie este interesată de colaborări mai strîn­se“ — interviu cu dl. CLAUS HENNING, atașat cultural al Marii Britanii și director al Centrului Cultural Britanic de la București — — Iată că a trecut un an de la deschiderea Centrului Cultural Britanic de la Si­biu, iar acum am asistat la inaugurarea Bibliotecii Brita­nice. Care este însemnătatea acestor evenimente, din punc­tul dumneavoastră de vedere? — In primul rînd profesorii, studenții și elevii interesați nu vor mai trebui să meargă atît de des la București pen­tru a se folosi de acea biblio­tecă, deoarece găsesc și la Sibiu o serie de cărți — a­i că­ror număr va spori cu timpul putin, ajunge chiar să riva­lizez cu biblioteca noastră din București, mai ales dacă pri­vim viitorul cu optimism. — Care este structura pe care se bazează acest Centru? — Este o structură relativ mică, pentru că, după cite știu, nu există multe exemple similare în istoria Consiliu­lui Britanic. Ea constă, în principal, pe cooperarea între Universitate și orașul Sibiu și Consiliul Britanic. Adică, Sibiu­ a asigurat spațiul, mo­bilierul și facilitățile necesare desfășurării activității, iar noi am pus la dispoziție un nu­măr de cărți. Este o inițiativă a Sibiului pentru Sibieni. Ne considerăm privi­­­legiați, pentru că am fost in­vitați aici și Încercăm să punem la dispoziția publicu­lui apariții recente de carte britanică. Natura acestei o­­perațiuni este tot una bazată pe colaborare, iar în viitor încercăm să dăm posibilitatea oricărui doritor de a deveni membru al acestei bilioteci, prin achitarea unei mici taxe, iar în schimbul acesteia, mem­brii vor putea împrumuta cărți pe o perioadă de cîte­­va săptămîni. Este în inte­resul tuturor să returneze căr­țile, pentru că dacă le vor păstra cu lunile, biblioteca nu va fi atît de eficientă pe cit­m este necesar. De fapt nu este bibliotecă completă, dato­rită faptului că este mică, dar la zi, astfel nicit nu va pu­tea suplini nevoia de carte pe care studenții serioși vor tre­bui să și-o cumpere ei înșiși și să consulte biblioteci mai mari din România sau din lume. Această bibliotecă este menită să facă față doar ne­voilor imediate de carte ale cetățenilor din Sibiu.­­ Dar, desigur, pe lângă Biblioteca Britanică mai exis­tă și o foarte importantă ac­țiune d­e promovare a schim­burilor culturale bilaterale. Ce ne puteți spune în acest sens? (Continuare în pag. a IV-a) Marius GHEORGHIU PENTRU CINSTIREA NUMELUI UNUI MARE ÎNVĂȚAT ... în acest an festiv pentru Liceul „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu, ca și pentru întreg in­­vățămintul nostru, este cazul să se consemneze undeva că denumirea liceului a fost dată de marele învățat și pedagog Onisifor Ghibu, în 1919, cînd era secretar de stat (func­ție de ministru) la Resortul Instrucțiune al Consiliului Di­rigent, care-și avea sediul tocmai la Sibiu. (Dr. G.N.) CONTINENT, nr. 3 A apărut nr. 3 (14) al revis­tei CONTINENT, din suma­rul căreia remarcăm: Unamu- In memoriam Recunoștința și memoria noastră se îndreaptă, în aces­te zile, spre toți cei care au slujit aspirațiile patriei și le slujesc, în continuare, sub drapelul Armiei Române. Armata are astăzi specialiști valoroși, care îmbracă uni­forma militară: medici, tehni­cieni, ingineri, chimiști, eco­nomiști, istorici etc., alături de aceștia fiind de dorit ofițeri de carieră, ca altădată,... Pentru că memoria nu poate da uitării ofițeri superiori de excepție, care au refuzat co­­laborarea cu regimul instau­rat în 1945 și n-au cedat unor presiuni ceea ce le-a atras eti­chetarea ca „reacționar“, au fost trecuți în rezervă, umiliți cu pensii de mizerie, la limita subzistenței. Nu pot să nu a­­mintesc numele unora ca: gen. av. Ionaș, col. Rocneanu, col. Cristea, col. Meleca, col. Basoc, col. Andrie­șescu, col. Mitroi, col­ Niculiu, col. preot Dăncilă, col. Maurer, col. dr. Petrișor și mulți alții, pe care memoria mea de astăzi nu-i mai reține, pentru că ea nu o mai poate repeta pe a ta­tălui meu. Șirul poate continua cu memorarea unor medici militari activi in timpul răz­boiului. Atît ei cit și Spitalul Militar, unitățile militare au fost bune gazde pentru Facul­tatea de Medicină și Univer­sitatea clujeană în timpul re­fugiului — printre col. dr. Oană, col. dr. aceștia­ Ursu (foști comandanți ai Spitalului Militar), col. dr. Bulea, col. dr. Tutelea, col. dr. Na­nu și mulți alții ce nu pot fi uitați. Și nu în ultimul rînd pe cei ce și-au pierdut viața în în­­crîncenările Stalingradului: col. Crăciun, ofițer rezervist, dr Păunescu, buni români. Să nu-i uităm nici pe aceia care prin conjunctură, mai ti­neri fiind, au transmis gene­rației următoare din spiritul pur militar al acestei cariere, odinioară fără amestec in po­litică. Dintre ei, printre puți­nii rămași în viață, i-aș amin­ti pe col. Craioveanu și cpt. Nicolae (cerîndu-mi scuze fa­­ță de toți aceia care nu sînt amintiți, deoarece nu am folo­sit surse de arhivă sau alte in­formații). Legat de istoria militară a orașului nostru nu pot să nu-l amintesc pe cel mai „vechi“ și faimos vîn­ător, col. Spiess în a­ cărui casă memorabilă sunt expuse valoroase „trofee“, autor al romanului de vânătoa­re africană „Din Ardeal la Ki­­limandjaro“, dr. Mircea MIȚARL no­i inedit • Dandysmul ge­nerației Eliade e Politică și erotism • Epopeea economic­ă Procesul gîndului Laval e China: Tigru de hîrtie sau dragon rănit? • Burii .. • Jaques Bamv­ile: „Roma nu crede în Republică". Așa cum ne-a obișnuit, atît prin prezentarea grafică, pre­cum și prin consistența inedi­tă, de cele mai multe ori, a articolelor semnate de Ion Dur, Dan Popescu și Nicolae Popescu și a traducerilor lui Mircea Ivănescu, spațiul gra­ și.: aer.­“ •• «'Ckr *»,-»»*«! Lentila de contact FOSTUL ȚAR BULGAR ESTE PESIMIST Fostul țar bulgar, Simeon al II-lea, a declarat că „spe­ranțele fostelor țări socialiste de a obține un ajutor conside­rabil din partea statelor occi­dentale nu au nici o bază rea­lă“. în urma destrămării U­­niunii Sovietice au apărut a­­proximativ 30 de state cu o economie deplorabilă, iar po­sibilitatea lor de redresare e­­conomică, inclusiv a Bulgariei, este de „a se ajuta singure“. EȘUAREA D-LUI LUCIAN CORNESCU Fostul președinte al PSDI este acuzat de Biroul Executiv al acestui partid pentru ne­­respectarea democrației, „luînd hotărîri de unul gur și afacerile necurate sau­pe care le-a făcut, prezentate de presă, au făcut deservirii par­tidului“. Și nu numai partidu­lui... INVENȚIA D-LUI STOLOJAN Cu puține zile înaintea debarcării de la guvern, dl. Anul III, (CCIL) Nr. 483 Sîmbătă, 24 octombrie 1992 10 lei fie al revistei CONTINENT este relevant, plin de mișcare și necondiționat cultural. (AI.) „ORAȘUL ȘI CLINII“ Nu este vorba nici de Sibiu nici de București, nici de­cli­nii lor. (Deși ar fi destule de scris despre asemenea subiec­­te). „ORAȘUL ȘI GLIIII“ es­te titlul unei noi apariții edi­toriale, traducerea faimosului roman al peruanului MARIO VARGAS LLOSA. Apărut la editura „HUMANITÁS“, ro­manul lui MARIO VARGAS LLOSA, poate fi procurat,­ în Sibiu,, (bineînțeles­ la librăria „HUMANITÁS“, î­ n OT.) :"V­T ■ • ■­XXT» Stolojan, a anunțat că vor fi emise titluri colective. Cu alte cuvinte, se vor elibera aseme­nea­ titluri pentru gospodarii care s-au asociat să lucreze pămîntul, cite unul pentru fi­ecare asociație. Adică, cite vi­nul pentru un fost CAP, cite unul pentru o jumătate de comună sau chiar pentru o comună­ întreagă. Asta nu mai este o invenție! FUNARISME POST-ELECTOA­ALE Cu ocazia intilnirii de la Cotroceni, dl. Funar a făcut ghidușii cu adresă: „a sugerat președintelui Iliescu să abor­deze cu formațiunile care nu doresc să participe la guver­nare problema unui pact, cu o durată minimă de un an de zile, care să dea posibilitatea guvernului să-și realizeze pro­gramul“­ N-ar dori domnia sa și cedarea unor procente din voturile opoziției? M.I. SEBASTIAN

Next