Radical, aprilie-iunie 1993 (Anul 4, nr. 587-649)
1993-06-10 / nr. 635
land gândul suferăM l a realizarea Marii Uniri din 1918 toată ființa și suflarea românească a tresării de mândrie: nu era puțin lucru un asemenea stat capitalist, apărut tocmai pe harta Europei wilsoniene. Blaga dar și Camil Petrescu au lăsat mărturii memorabile asupra reveriilor în care se pierdeau la contemplarea noului contur. Acum, unul român, dacă ii cade sub priviri, de exemplu, „România — Țara turismului 1938“, nu poate să nu încerce cel puțin un oftat față de ceea ce se întâmplă în Basarabia. E adevărat, există în Europa state care recent au trăit mari drame, dar acestea erau conglomerate a căror coeziune a fost asigurată de forța militară și nu de unitatea unui popor. In ce privește Basarabia și modul cum au fost terfelite acolo sentimentele unioniste, trebuie să recunoaștem că generația actuală de politicieni (de pe o parte și alta a Prutului) nu s-a ridicat la valoarea elitei ce a făcut România Mare. Și dacă ar fi deplasat până și gândul comparației, mai multă demnitate putem aștepta în a-i susține pe cei ce suportă rigorile închisorii pentru un ideal. Lucian FILIP O recunoaștere Firește că e bine că una din valorile certe ale orașului nostru și una din personalitățile de seamă din domeniul culturii noastre își văd recunoscute meritele — și lucrul nu poate decât să ne bucure pe toți cei care credem în permanența și meritata afirmare a valorilor sufletești românești. Dar este cu atât mai îmbucurător când o astfel de recunoaștere îi revine unui prieten, căci ceva din laudele aduse unor apropiați se răfrâng și asupra noastră, poate încurajându-ne în ce credem că este adevărat și frumos în noi înșine. Faptul că eminetului om de cultură Corneliu Bucur i s-a acordat, pentru strădaniile sale în domeniul artei populare și creativității românești, una din marile distincții mondiale, reprezintă o recunoaștere a unei munci pline de devotament în slujba culturii românești și o confirmare a ceea ce noi sibienii știm de mult, că în orașul nostru se află unul din Cele mai frumoase și prețioase muzee etnografice ale lumii. Distincția individuală, acordată de Consiliul Europei prin Comitetul EMYA (Muzeul european al omului) Muzeului de artă populară din Sibiu, înseamnă mai mult decât o decorație atribuită unor merite artistice, în justificarea însoțind acordarea acestui premiu — care a fost decernat cu relativă zgârcenie, numai de câteva ori în perioada de activitate a forului respectiv — se subliniază în mod special că el încoronează, pe lângă realizarea artistică pe care o constituie Muzeul în sine, și recunoașterea (continuare în paga III-a) Dr. Gheorghe TELEa DIAN INDEPENDENT* SIBIU Anul V, (CCIV) Nr. 635 Joi, 10 iunie 1993 20 lei Paul Thaler, în vârstă de 43 de ani este originar din New York și a predat timp de cinci luni jurnalistica la Universitatea din București. Perioada de timp petrecută în România i-a dat ocazia să cunoască realitatea tranziției și diferite personalități ale vieții politice din țara noastră. Dl. P. Thaler consideră că autoritățile centrale încearcă să se acomodeze cu democrația deși unele concepte pe care un cetățean SUA le ia de-a gata, abia acum încep să fie înțelese de guvernanți. Libertatea, democrația, guvernul reprezentativ sunt doar câteva dintre conceptele care încă nu sunt înțelese în totalitatea lor de către diriguitori, care se adaptează relativ lent la înțelegerea corectă a relațiilor dintre guvernanți și guvernați. Libertatea de exprimare a condus la unele excese, după cum și opoziția uneori la atitudini mai degrabă de dragul opoziției decât să analizeze in profunzime problemele. Aparatul de conducere este încă rigid în unele sectoare ale sale în timp ce în altele a devenit maleabil, manifestând dorința de a învăța, în termeni coloristici situația României nu se poate caracteriza prin alb sau negru ci mai degrabă prin nuanțe de gri. Un pas pozitiv în evoluția către o societate deschisă îl constituie presa care este deosebit de activă. Tineretul și mai ales studenții pot fi considerați cel mai important factor de progres deși și ei sunt marcați de un cinism funciar care s-a născut ca o reacție firească după înfrângerea optimismului revoluției. Vor trebui să mai treacă 10—15 ani până actuala generație de studenți va reuși să ocupe posturi de decizie de unde să poată face reale transformări instituționale. Cheia rezolvării situației țării noastre se numește economie, care trebuie să aibă o bază sănătoasă pentru a putea crea o clasă de mijloc, căci fără aceasta, după cum istoria a demonstrat în repetate rânduri o economie slabă conduce la regimuri autoritare sau la dictatură. Marius GHEORGHIU Economia slabă conduce la regimuri autoritare EXPOZIȚIE Azi, 10 iunie ora 15 în sala festivă a Bibliotecii Astra, are loc vernisajul Expoziției de schițe, vestimentație și modele. Lucrările sunt realizate de un grup de elevi ai Copiilor și Elevilor Clubului din Sibiu, clasa prof. Gheorghe Pârcălăboiu. Din Muzeul Tehnicii și Civilizației Populare Sibiu Foto: R. BÁLINT Marfă toscană de calitate Indiscutabil, singura șansă reală de a scurta și a face mai ușor suportabilă «tranziția”, este privatizarea, care în cele mai multe cazuri, înseamnă locuri de muncă, calitate și prețuri acceptabile, rezultate în urma fenomenului concurențial. Din acest punct de vedere, zestrea comercială a orașului nostru s-a îmbogățit începând cu această săptămână, cu două noi magazine: unul situat pe Șoseaua Alba Iulia — la etajul Complexului Comercial, iar celălalt în spațiul în care până nu de mult a funcționat Consulatul german. Inițiativa aparține unui număr de patru oameni de afaceri italieni și doi cetățeni români, dând naștere societății „LEONARDO“ S.R.L. Toată marfa expusă spre comercializare în cele două magazine este de proveniență Italiană, creații de ultimă oră și se vinde la jumătate din prețul cu cât se vinde pe piața occidentală. Este vorba de încălțăminte, confecții din piele, articole de marochinărie precum și o gamă variată de produse cosmetice. Alegerea orașului Sibiu nu este cu totul întâmplătoare, regiunea Toscana (oamenii de afaceri în cauză sunt toscani) având relieful și clima asemănătoare. Pentru a vă convinge de cele relatate, vizitați cu încredere magazinele „LEONARDO“. Vasile GALAȚI Se aude că: — Un număr de 112 IAS-uri în anul 1991 au avut pierderi de 1 049 888 6O0 lei. Acestea au fost acoperite prin hotărârea Guvernului nr. 171 din 23 aprilie 1993 cu titlul de fond de intervenție la Ministerul Agriculturii și Alimentației. In același an proprietățile agrare particulare s-au ales cu frumoase beneficii. Trăiască agricultura socialistă în așteptarea noilor subvenții — Spitalul de boli infecțioase Colentina din București găzduiește 170 de bolnavi dintre care 60 de copii bolnavi de SIDA. Restul de 110 sunt cu enterocolită, dezinterie, hepatită, tuberculoză, toxiinfecții alimentare și cazuri foarte grave de rujeolă. Lipsa fondurilor, atât pentru hrana bolnavilor cât și pentru medicamente, este o catastrofă. Dr. Sorin Petrea a declarat reporterului de la „România Liberă“: „Eu am pretenția să aduc pacientul să-l fac bine, nu să-l termin . . . clădirea are 100 de ani, structura de rezistență nu este terminată ... Doamne ferește de un cutremur". Se lucrează cu aparatură radiologică veche din 1943—1945, halatele de plumb improprii, în același timp guvernanții promit și apoi uită de promisiuni iar în Parlament aleșii poporului se bat, formează tot felul de comisii și comitete fără nici o eficiență, în loc să facă legi, iar spitalele nu au fonduri. ” Ministrul de externe al Marii Britanii, dl. Douglas Hurd, care a vizitat România a declarat: „Vă acordăm ajutorul și prietenia noastră știind că România se află pe un drum încă neexplorat.“ Să înțelegem că România are „podul" plin de promisiuni. Ajutorul străinilor este ca praful în ochi. Un lucru este sigur. Prin gospodărirea țării cinstit, fără corupție, ajutorul intră pe ușă nechemat. Pentru o bună funcționare a statului în Olanda și alte țări, linia a doua ministerială nu se schimbă odată cu guvernele. Astfel se asigură cu profesionalism o continuitate a activității, serviciile publice fiind totalmente depolitizate. — Secția bubuielilor contondente date de dl. Vadim Tudor în Parlament s-a răspândit și în țară. La Școala generală nr. 8 din Botoșani, directorul Ion Dănilă a bătut-o pe profesoara M. Onofraș, pentru că aceasta a solicitat spațiu și timp necesar pregătirii suplimentare a elevilor. Profesoara a insistat Bestia a bătut-o. Vasile GIURGIU