Radical, octombrie-decembrie 1993 (Anul 4, nr. 716-1029)

1993-12-04 / nr. 1011

LUI SCI ADRESAIDU-SE NATIUNII D «c«a»cam • ■o­m­a • tu UJAZIcTZ UI ,UJ ÉITSEGUL C.D.R în paralel cu festivitățile organizate la Alba Iulia, C.D. din România a organizat un miting în capitală, în Piața Revoluției, cu ocazia a­­niversării a 75 de ani de la Marea Unire de la Alba lulia. Sosirea manifestanților a avut loc în jurul orei 12,30, din mai multe direcții: Piața Rose­­tti, Piața Operei, Piața Operetei, și Piața Vic­toriei. Piața Revoluției a devenit neîncăpă­toare. Cu tot frigul, zeci de mii de manifes­tanți au ținut să participe la acest eveniment (cca. 40 000 — 50 000). In jurul orei 15,00, dl. Victor Rebengiuc a făcut deschiderea mitingului dând cuvântul următorilor: dl. Coposu, dl. Cunescu, dl. Bră­­tianu (PNL), dl. Otto Weber­­(P. Ecologist), d-na Ana Blandiana (PAC), dl. Babiuc (PD­ESN), dl. Marko Bella (UDMR), dl. Ti­cu Du­­mitrescu, dl. Brătianu (Blocul Național Sin­dical). Reprezentantul sindicatelor țăranilor PROPACT, reprezentantul Ligii Studenților,, reprezentantul veteranilor de război și al Ca­valerilor Ordinului „Mihai Viteazul“, repre­ (Gontinuare In pag. a TIt-a) |K im N Mii REFORMA 7 Incapabilă să declanșeze restructurări pozitive și echi­libre sociale, momentul res­tructurării reformei însăși a devenit inevitabil. Formulă stupidă și nefastă, reforma a­­ Instaurat în economie o ade­vărată stare de crah. Iar par­­tidele, învârtindu-se în hora jkincr strategii falimentare, au Uitat se pare că reforma în sine nu este un scop ci un m­­ijloc și că intențiile contea­ză mult mai puțin decât re­­zul­tatele. Sub efectul reglementărilor prevăzute în Legea privati­zării orice evoluție favorabi­lă a economiei naționale est­­e exclusă cel puțin din trei mo­tive. Mai întâi pentru Fondu­rile Proprietății sunt gândite ca niște state majore ale sta­tului și investite ca atare cu puteri dirijate, discreționare. Apoi, pentru că veniturile pro­venite din privatizare sunt confiscate și absorbite de­­­celeași omnipotente Fon­duri.­­ Restructurarea unui sistem social este indubitabil un lu­cru foarte dificil. La 22 decemt­ ®“ "­brie 1989 istoria României în­registrează falimentul siste­mului bazat pe monopolul ab­solut al statului asupra econo­miei. Și totuși, deși perioada care a urmat abolirii de drept a socialismului impunea — cel puțin ca o consecință fi­rească a experienței anterioa­re — micșorarea rolului sta­tului și democratizarea dialo­gului social, Legea privatiză­rii, transformând privatizarea în monopol de stat și pe sala­­­­riat din „vânzător“ în ,,«um­­părător“, exprimă tendințe a­­nacronice, contrare progresu­lui obiectiv. După zeci de ani de privațiuni suportate de po­porul român ca preț al edi­ficării industriei socialiste, Le­gea privatizării îi acordă a­­cum „dreptul“ de a-și răscum­păra propriile fabrici în ca­re milioane de oameni și-au investit truda fizică și inte­lectuală ... Iată de ce abrogarea a­­cestei uimitoare legi, cu un puternic impact­ negativ a­­supra întregii strategii a re­formei, este mai mult decât necesară. e. paslaru Autorizații de funcțion­are Delegația permanentă a Con­siliului Județean Sibiu a apro­bat eliberarea a 24 de auto­rizații de funcționare pentru următoarele activități: croito­rie, Văcăruș Maria — Tălma­­ciu, str. Cetății 53; zidărie, Ilyeș Emeric — Mediaș,, str. Brazilor nr. 16; taximetrist, Munteanu Vasile — Sibiu, str. Rusciorului 9, bl. 71; co­­mericalizare flori, minte, încălțăminte, îmbrăcă­cuver­turi ,carpete, țigări, Urs Ioan Arpașu de Sus nr. 481; con­fecționat, coroane, jerbe, Chitic, Maria — Sibiu, Cf. Dumbră­vii nr. 155; confecționat co­roane, jerbe, Bărbat Rodica Avrig, bl. 15, ap. 27; rotărie, debitat material lemnos, ge­luit scânduri,, reparat remorci, Pamfiloriu­ Pavel — Jina, str. Tărg nr. 1026/912; fierărie potcovărie, confecții­ metalice, trilchigerie auto, reparat re­(Continuare în pag. a II-a) (CP.) Noi revoluționarii sibieni, vrem să clarificăm noastră, de a sărbători poziția ziua de 1 Decembrie „Ziua Națio­nală a României“ la Bucu­rești și nu în inima Ardealu­lui, la Alba lulia, cu toate că în spiritul istoriei Sibiul a fost ideea iar Alba lulia a fost brațul care a înfăptu­it Unirea. In acest sens, vă prezentăm „Declarația Asociației Sibiu Decembrie ’89“ din 23 noiem­brie 1993, Adunarea generală a mem­brilor Asociației Decembrie '89 luând în discuție participarea la aniversarea zilei naționale la 1 Decembrie 1993, de la Alba Iulia a hotărât în una­nimitate: DECLARAȚIE : Ne doare și inima ne plânge că nu suntem acolo unde au fost înaintașii noș­tri la 1918 dar în acest an și următorii nu putem fi a­­lături de tov. Verdeț, Iov. Păunescu, Vadim Tudor și O serie de neocomuniști cu față umană. In numele victoriei Re­voluției din Decembrie ’89 și în conformitate cu spi­ritul ei, în numele morților și răniților din municipiul Sibiu, în numele curajului și spiritului de sacrificiu al sibienilor, în fața lui Dum­nezeu și a istoriei suntem alături de cei ce luptă continuare pentru democra­ta­­ie, împotriva comunismu­lui pentru înfăptuirea idea­lurilor revoluției. Revoluționarii sibieni sunt nemulțumiți de continua scă­dere a nivelului de trai, a slabei protecții sociale a ce­tățenilor, sunt nemulțumiți de încercarea de deviere și oprire a proceselor revolu­ționare democratice de că­tre unele forțe perimate și retrograde cu care unele seg­mente ale puterii pactizează sau chiar cooperează. Nu suntem de acord cu tergiversarea acțiunii de a­­flare a adevărului despre revoluția din Decembrie ’89 și de pedepsire a celor vi­novați. — Nu suntem de acord că primul și ultimul tero­rist al țării este „țiganul maior Bunda“ iar colegii lui beneficiază de prevederile Legii nr. 42. — Nu suntem de acord cu ideea că „salvatorul“ Sibi­ului a fost colonelul Drago­­mir. — Nu suntem de acord că Sibiul avea numai morți și răniți iar revoluționari ar testați legal de Legea nr. 42 numai din rândul M.I.; — Nu suntem de acord cu concluziile comisiei conduse de Sergiu Nicolaescu că u­nele forțe MI și MAN au fost în legitimitate in ac­țiunea din Decembrie *89. — Nu suntem de acord cu întârzierea acordării titlu­­lui de oraș martir Sibiului (după 3 ani) când Sibiul 1^­ număr de morți și răniți pe cap de locuitori este pe pri­­mul loc, iar în Sibiu a fost o adevărată revoluție (sau revoltă populară) ce a fost furată pe data de 25 decem­brie, ora II, în acest sens trebuie să luptăm pentru a cunoaște adevărații călăi ai Sibiului și ai țării care au lucrat în Comun și care ulterior s-au erijat în emanația revoluți­ei. în acest sens, Parlamentară pentru Comisia afla­rea adevărului trebuie să lucreze cot la cot cu Asocia­ția adevărat revoluționară din orașele martir, în încheiere vă spunem că dacă și în continuare va persista lipsa de interes și rea voință la cele arătate mai sus, morții și răniții din revoluția sibiană, spiri­tul de luptă și jertfă al si­bienilor vă vor osândi la blesteme. Dumnezeu nu-i va iert­a, poporul îi va stigmatiza, iar istoria îi va așeza în rândul oportuniștilor și a falșilor democrați. Așa să ne ajute Dumnezeul traiasCA ROM­ANI­Af

Next