Radio, septembrie-decembrie 1928 (Anul 1, nr. 1-15)

1928-09-23 / nr. 1

inul ! No. 1 exemplar fi 6 lamente : 100 pe I an 150 pe 6 luni Duminică 23 Septembrie 1928 arile, leiositor. sfiiMlilic si d­âsfrâirli^ рЩш.чмп'Лиигтп -туу,\ — i ihiiii ни——- » ii i ■— -wni ■■ iihui ■■ i««« !■■■■ ■ ' ми ■■■■■htbtti i « ■■■■ i M«riaa»tra«iHTîjHNour v.THM organ pentru popularizarea radiofoniei m Dacă doriţi să cunoaşteţi ultimele noutăţi, vizitaţi-ne ! „Inpgr-Radio” Bucureşti I Redacţia şi Administraţia: BUCUREŞTI I, STR. SIMNDAR, 7-Ф-11—Teleffon 307/69 şi 506/67 Str. Bis. Enei, 14 Redresoare cu „Tantal“ Lampa „Cyrnos11 Haut Parieur ,E*eelsior“ Transfos „Cléba“ Pick-lips, etc. etc. etc. resfricfitifik Inutile v trebui să dispară „Popularizarea radiofogiei contribue la ordinea socială și la luminarea poporului, de aceea primesc cu bucurie pufelicafiuțiile care urmăresc acest fel, 4 spune d. I. Р1М1ТШЦ,­­ministrul comun­icațiilor -------o»=^:=co------­ ui) actualul regim, cu legile restrictive care le avem, este o absoluta, imposi­­tate ca radiofonia să se desvolte în tara •Stră. Suntem in­ urma tuturor statelor Europa — cu America nici nu ne com­­ăm. Iugoslavia, Turcia, Letonia, fără nat vorbi despre Cehoslovacia, Ungaria statele apusene, au posturi de emisie 0 proporţie de radio-amatori la numă­­locuitorilor care e de cinci până la zece mai mare decât la noi. Nădajduim ca în curând această sima­de inferioritate ruşinoasă să se îndrepte,­­apariţia „Radio-J­urnalului” urmăreşte însemne un îndemn spre a grăbi acest ices. După cum foarte mulţi radio-ama-1 vor fi ştiind, este vorba ca o lege­ care veni în parlament încă în toamna aceas­­tă ridice restricţiunile care au impie­gat desvoltarea normală a radiofoniei ţara noastră. D-nul C. Dimitriu, minis-a comunicaţiilor, alcătueşte acum acest rect de lege, şi dorind să facem cunos­­c cu o oră mai de­vreme cititorilor noş­­i principiile călăuzitoare ale nouei legi,­­am­ adresat d-lui ministru, care a bine­­it să ne dea lămuririle care le publicăm a­ jos. Am găsit pe d. C. Dimitriu la locuinţa sale din str. Sft. Constantin No. 29, find revista : „Revue des deux mondes"d­upă câteva cuvinte de politeţă şi după i-am­ arătat scopul vizitei mele. d-1­­listru al comunicaţiilor, surâzând, îmi rătă tocmai articolul pe care-l citea şi­­ care Lucien de Rotnier, cunoscutul viitor francez se declara duşmanul aprig­­ tuturor restricţiunilor în radiofonie, do­­edind nu numai inutilitatea lor, dar ară­­tând chiar că produc un rău imens, pro­­vo-And frauda şi înşelăciunea. A dîcisl lîbertăţilor bonele interzise — „Vor mai exista zone interzise ? Stare , asediu, zone militare, etc., aşa cum este stăzi Basarabia, zona de trei­zeci de ld­­'“tri de la graniţă, zonele care depind de­ci de armată?" — „Nu cred să mai rămână vre­o zon­ă interzisă, pentru că noi astăzi ştim că a­­ceasta, duce la instalarea posturilor clan­destine. Propunerea mea este ca să se ri­dice absolut toate restricţiunile şi să se suprime zonele interzise" — „Se va putea face mutarea posturilor de recepţie, fără anunţare? — „Din moment ce se simplifică formali­­tatea de instalare se înţelege că nu vom face nici un fel de dificultăţi­­pentru mu­tări. Interesul va fi ca să avem câţi mai mulţi abonaţi. Posturile ind’IBU’:: — „Veţi îngădui instalarea posturilor de emisiune pentru instituţiile industriale ." — „Cele mai multe ţări caută astăzi să micşoreze numărul aparatelor de transmi­siune deoarece mulţimea şi varietatea un­delor emise face să se încurce audiţiunile. Germania, cea dintâi, a început să dea pildă în această direcţiune, căutând să re­ducă la un număr cât mai mic posturile. Ea caută să aibe un număr redus de pos­turi bine organizate. De­ aceea şi noi numai în mod cu totul excepţional şi când va fi absolut necesar vom admite instalarea posturilor de emisiune şi numai în cazul când nevoile administrative vor dicta a­­ceasta. Nu trebue să uităm că există mono­pol asupra reţelei de comunicaţii. Dealt­­minteri şi astăzi corpul de armată din Constanţa, Iaşi, etc. au posturi de radio­­telegrafie” — „Legea va prevede sancţiuni, pentru instalaţiunile clandestine şi fraude ?" — „Vom fi cu toată asprimea pentru acei cari şi-ar instala posturi de emisiune. Vom urma şi noi în această privinţă hotă­rîrile luate la congresele internaţionale de , radio-difuziune, unde s’au stabilit reguli­­: ce nu vor întârzia să devină obligatorii pentru toate statele. Tot în această categorie de sancţiuni va intra şi obligaţia din partea posturilor in­ternaţionale de a nu ve sluji de posturile de emisiune pentru scopuri cu caracter politic agitator. Astfel, am primit chiar o invitaţie din partea statului cehoslovac, care ne-a cerut, ca împreună cu celelalte ţări, să avizăm la măsuri care să oprească propagarea iredentismului sau a propa­gandei comuniste din partea Ungariei sau Rusiei. Există obligaţiuni prevăzute în con­­venţiunile internaţionale pe care nu toate ţările le respectă. . Vom admite poate, mai târziu, când ştiinţa va ajunge să individualizeze postu­­r­i­ile, ca să dăm libertatea deplină şi pentru instalarea posturilor de emisiune la parti­culari. Până atunci insă, îngrădirea este necesară”. — „Ce sancţiuni aţi prevăzut pentru per­turbări, pentru împiedicarea audiţiilor din pricina instalaţiunilor industriale, medicale (roetgen terapie) tramvayelor ?" — „Vom adopta sancţiunile prevăzute în Elveţia, în Franţa şi Germania dispu­— „Care va fi regimul nouei societăţi de radio-difuziune înfiinţată? Statul va ajuta această societate ?" —­ „Statul nu va avea dece să ajute noua societate. Nici până acum n'a dat nimic. Instalaţia noului post — după indicaţiunile experţilor — a trebuit să se facă la nord de actuala instalaţie de radiotelegrafie şi astfel nu s’a putut utiliza postul dela so­sira. Noul post de emisiune se clădeşte pe şoseaua Bucureşti-Otopeni şi după ce s-a evaluat aportul statului — care n’a fost prea mare — băncile, împreună cu Banca­­Naţională, au contribuit în mod efectiv la acoperirea restului sumei necesare". — „N'aţi putea d-le ministru, să-mi spu- I neţi, cum se vor incasa taxele şi cum se­­ vor distribui intre stat şi societate ?" — „Aceste lucrări sunt prevăzute în sta­tutele societăţii şi în ceea ce priveşte înca­sările vom căuta să se facă economia cea mai mare, ac­ă e probabil, că ele să fie făcute de către agenţii poştali". _ „Cărui ra incene funcţionarea noului post. — „Am fost şi­­am vizitat chiar astăzi instalaţiunile care se fac pentru postul cel mare. La începutul primăverei e probabil că el va începe să funcţioneze. Până atunci postul cel mic va funcţiona după cum cred In mod satisfăcător". Neal­post şi cultura satelor vând ca instalaţiunile industriale să fie ast­fel amenajate, încât funcţionarea lor să nu tulbure audiţiunile. Mijloacele de a face acest lucru sunt stabilite şi vom uza de ele şi pentru instalaţiunile statului”. Ştampilarea aparatelor şi insta­latorii speciali — . .urile vor mai fi stampilate, cuii se face astăzi ?" . ’ — „Se poate ca stampilarea, aşa cum se face acum fei fie modificată, dar e probabil că masurajfc. fi menţinută. E o formalitate care asigt^fc controlul, aşa ca diferitele posturi de efceptii să fie unificate, pe cât posibil. Acastai chestiune se află actual­mente in stăhi". —■ „Veţi йеЩшыа instalatorii speciali, im­puşi pentru гЩ^агеи antenelor, ele. ?" — „Instalarea tri bine să se facă de oa­­meni pricepuţi, aşa ca să nu provoace tur­­burări în audiţiile vecinilor. Nu inter­­io*­năm să asigurăm cuiva monopolul de inc­talaţie, e vorba numai ca funcţionarea pos­­turilor vecine să fie nestingherită”, mare, încât va fi auzit nu numai in toată Europa dar oricare satuleţ din Itomânia va putea auzi cu un simplu post pe galenă toate emisiunile din Bucureşti. Intenţiunea noastră când am instalat acest post a fost în prim­ul rând propaganda culturală şi naţională, şi de aceea ministerul de instruc­ţie, prin Casa Şcoalelor, participă în consi­liul de administraţie al societăţii de radio­difuziune. Audiţiunile de radio, din Bucu­reşti vor fi un nou mijloc de apropiere între sate şi oraşe şi vor împiedica răspân­direa de ştiri false la ţară. Suntem hotă­râţi să ne folosim de toate perfecţiunile în instalaţiuni, făcute pe terenul radiofoniei, în ultimii ani. In acest scop, societatea a făcut apel la cea mai mare casă din străi­nătate şi directorul nostru a fost să stu­dieze, tn diferite ţări, ultimile realizări ra­diofonice". Când se votează legea ? — „O ultimă întrebare d-le ministru . Vă rog să ne spuneţi cănd putem nădăjdui ca legea să vie in parlament ?" — „Printre primele legi care vor veni In dezbaterea parlamentului în toamna a­­ceasta, va fi legea radiofoniei şi cred a­­proape sigur că restricţiunile vor trece In domeniul istoriei încă In anul 1928". Am mulţumit d-lui ministru pentru ama­bilitatea care a avut-o şi după ce cu multă bunăvoinţă mi-a dat fotografia şi auto­graful — special pentru „Radio-Jurnal” — au­.A plecat cu încredinţarea di eră nouă începe pentru radiofonia română. NIC. CONST. — „înţelegi — îmi spuse d-l ministru al comunicaţiilor — că aprobând de-a între­gul ideile lui Romier, sunt hotărât să dau ibertate radiofoniei. Chiar azi am fost de am vizitat instala­­âunile postului celui mare, care se clădeşte ăngă Bucureşti. E neîndoios că radiofonia va lua şi la noi desvoltarea cuvenită. — „D-le ministru, vă rog să-mi spuneţi dacă noua lege va acorda complectă liber­tate recepţiilor radiofonice, si in ce condi­torn­ ?­ţiuni iţi va putea instala cineva un post radiofonic ? — „Restricţiunile inutile vor trebui să ispară. In toate statele s'a căutat la în­ceput, să se institue un control asupra in­­stalaţiunilor de radio. S’a dovedit însă că măsurile care s'au luat erau inoferente. Pretutindeni, în cele din urmă s’a ajuns la concluzia că e nevoie să se acorde li­bertate". — Credeţi că va avea multă importanţă pentru cultura populaţiei noastre instala­ţia postului de emisiune ?" — „Noul post va avea o putinţă atât de . ..Cererile pentru permisii de instala­rea unui post receptor vor mai fi obliga­t „Nu prezintă importantă forma m­­­are se va face „înregistrarea“ diferitelor acută la oricare oficiu poștal, chiar la cei nstalațiuni. Probabil că o simplă cerere mai mic, va fi de ajuns spre a îngădui a­­natorilor să-și instaleze posturi red.n-re­niton r*0‘k Statul și wradro-difuzi­uneaM L­. C. DIMITRIU Ministrul comunicațiile IN INTERIOR : Pentru ce apare „Radio Jurnal” ?. — Viitorul radiofoniei in România, de vorbă cu dl. ing. Petraşcu.­­ Un aparat simplu pen­tru emisiune şi recepţie. Radio emisiunile şi pacea mondială, articol scris special pentru ,,Radio Jurnal” de prof. David Sar­­noff, vice preşedintele Corporaţiei radiofon­ice din America.­­ Programul detailat al tuturor posturilor de emisiune dela 23-30 Septembre col. Ştir., informaţiuni dela noi şi din toată lumea. Radiovixsune. — Interesante perspective asupra dezvoltării ra­dio fotografiei, radiocinematografului şi vederii la distanță.

Next