Rampa, iunie 1923 (Anul 7, nr. 1675-1700)
1923-06-01 / nr. 1675
EAMP 21 Vineri , Iunie 1929 73QR Expoziţie de Nobile Mărfuri fine, străine Beny Maimovici Piaţa Alex. Lahovary 8 (fostă Dorobanţilor) Doamnele chid domnii eleganţi Cumpără PARFUM cu gramul numai la magazinul PAUL MILKER? 86 CALEA VICTORIEI 86 CALITATE NEÎNTRECUTĂ , PREŢ DE RECLAMĂ Teatrul Cărăbuş Str. Academiei Director C. TĂNASE Cu începere deVineri 1 iunie 1923 şi în fiecare seară Se va reprezenta cel mai mare succes UNA şi BUNA! Revistă în 2 acte şi 4 tablouri de DUISSTOY In rolurile principale: D-nii C. Tănase, Titu Protopopescu, I. Pizane, Gh. Popescu, Dan Demetrescu I. Şerbănescu, P. Codruţ, etc. D-nele: Tuchi Eremia, Ec. Vasiliu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, Puica Pe_____ _____rieţeanu, El. Bălănescu. __________ Baletul 80 persoane — Decoruri extraordinare — Ansamblul 180 Persoane — 1000 Costume Biletele la magazinul Jean Feder şi la Teatrul Cărăbuș Telefon 31131 1Cea mai mare montare ce s’a văzut in tară I LA DROGHERIA ARSENESGU1 5301 Calea Victoriei No. 136 A SOSIT: Un nou transport de PUDRA TRIANON Cermandi^e I £ 'ţyp mONOT-BOUCHCR PARIS Causerii femenine Şcoala părinţilorSI Am văzut desigur cu timpul multe lucruri originale apărândla orizontul modernismului de azi, încât o inovaţie mai mult în domeniul problemelor sociale, cred, nu ne-ar surprinde de fel. E drept că, pe vremuri, bu-Sunt aşa de mulţi părinţi cari, fără să vrea, îşi nenorocesc copiii, le sdrobesc viitorul1, crescându-i fals pentru viaţa în care trebue să intre De aceea nu mi se pare câtuşi de puţin originală sau absurdă ideea acelora care nicii noştri nici n'ar fi visat au fondat în Franţa, sub aus aşa ceva, căci îşi închipuiau opiciile „Vieţei Universitare" sărmanii, că „şcoala părinţilor“ nu este decât dragostea şi viaţa, sau, dacă Vreţi, n-a fost decât o favoare specială a providenţei care se însărcina întotdeauna să detesce pe om cu talentul de-a fi mamă sau tată, cu darul acesta inerent naturei fiecărui individ, de-a şti să-şi crească copiii fără să fi învăţat niciodată. Dar acum se pare că lucrurile nu stau tocmai aşa! Ba, mai mult, am văzut de curând că sociologii de seamă vor să nedovedească cu fapte precise, nu numai că cea mai mare parte din noi nu suntem instinctiv făcuţi pentru arta de-a fi părinţi, dar că dragostea pentru copiii noştri nu este ca la animale o călăuză sigură, ci un simplu accident. Desigur, la mulţi din noi, fenomenul acesta are să ne pară inexplicabil şi chiar puţin verosimil. Şi cu drept cuvânt, căci de ce ţi-ai explica oare că părinţii de odinioară ştiau să-şi educe copiii şi cei de astăzi nu ştiu? De ce ţi-ai explica dlar ca astăzi, când totul a mers progresând, singur acest sentiment, sau mai bine zis această însuşire, să fi rămas sub formă primitivă sau sub stare de lacună? Poate, vor spune unii, nu e decât o idee exagerată, pornită din lipsa de armonie care există astăzi între părinţi şi copii, sau—după părereaaltora — în epoca noastră, în care totul se învaţă, trebuia fatalmente să se fondeze „şcoli de părinţi“ cum s'au creat (Şcoli profesionale, de menaj, de infirmiere, de stenografie. Adevărul însă nu este nici de o parte nici de cealaltă, ci se rezumă într'o problemă mult mai complicată, mult mai reală. D-rul Manbach care a ţinut de curând la Viena câteva conferinţe interesante asupra şcolii căsătoriei şi şcolii părinţilor, ne-a dovedit-o printr'o documentare profundă, printr'ofină analiză psicologicâ, făcută cu deosebire asupra fetelor şi femeilor, care întotdeauna poartă vina principală în chestiunea creşterii cu ■piilor. Nu că părinţii de astăzi —spune d-rul Manbach— ar fi mai inconştienţi, mai super fi eial iniţiaţi în datoriile lor faţă de aceia pe care îi aduc pe lume, nu, dar cerinţele vieţei actuale sunt de aşa natură, încât educaţia de azi trebue să fie mai puţin sentimentală, mai practică, mai solidă, mai experimentală, decât era aceia de acum 20 de ani. A trecut vremea când sfaturile, aşa zise,bune“, ale părinţilor, erau sfinte. Astăzi trebue să ştii mai întâi dacă un părinte este destul de instruit, destul de capabil să tranşeze problema delicată a îndrumări, a orientărei profesioniste, ca să te laşi cârmuit de mâna lui. aec..- şcoala Uniunei Naţionale a Părinţilor, care va permite de aci înainte tuturor părinţilor să se iniţieze în descoperirile cele mai recente ale pedagogiei experimentale. Din contră, găsesc că este o iniţiativă excelentă. E devăzut însă dacă părinţii tineri vor şti să o aprecieze şi vor căuta să o urmeze. Pe urmă, găsesc că nu trebue numaiatunci când un tată sau o mamă de familie se află în prezenţa unor datorii precise şi imperioase, să-l îndrumezi, ci mai curând înainte de sosirea copiilor, în ajunul căsătoriei chiar. Dar tineretul nostru destinat familiilor de mâine, este astăzi prea puţin pregătit pentru asemenea sentimente, asemenea sacrificii,—de aceea îşi vedem destul derar un menaj fericit şi copii bine crescuţi. Să nădăjduim însă că, pe viitor, „Şcoala Părinţilor",o operă socială şi morală de mare însemnătate, va sădi atât în sufletul unei fete cât şi în al unui băiat, cari vor să fondeze un cămin,pe lângă alte multe datorii, sentimentul responsabilităţilor. Cady Asociaţia morală a femeilor intelectuale române Comitatul de iniţiativă al Asociaţiei morale a femeilor române, format dintr’un grup de profesoare şi doctore, ne roagă să publicăm următorul Apel către femei „Femeile intelectuale, îngrijorate de imoralitatea care ia proporţii dezastroase în toată tinerimea şi mai dureros în cea şcolică, conştiente că nepăsarea lor constitue o crimă faţă de naţiune, îşi pun forţele de care dispun în lupta acestei cauze, formând: Asociaţia morală a femeilor intelectuale române Femei de toate vârstele şi toata profesiunile, sporiţi rândurile noastre spre a începe lupta contra celui mai teribil flagel social: imoralitatea, care a adus prăbuşirea imperiilor şi dispariţia naţiunilor! Asociaţi-vă, ca să scăpăm neprihănit sufletul tineretului nostru şi să ne creştem copiii în dragoste de părinţi, respect pentru cei mai mari, adoraţiune pentru patria şi eroii noştri. Femei românce! Ascultaţi glasul sublimei datorii şi gândiţi-vă la înaintaşele noastre care, în trecut, au ridicat generaţii strălucite, care au întemeiat şi mărit ţara, înarmând sufletul fiilor spre gloria poporului românesc. „ Să ne arătăm demne de trecutul nostru, rămânând pe veci pavăza ţărei, care se sprijină pe copiii noştri. Indiferenţa din partea oricui va fi considerată ca o protejare a actualei stări nenorocite, asumându-şi o gravă răspundere faţă de viitorul ţarei. Programul nostru este: i) Reforma educaţiei bazată pe concepţia unei vieţi cinstite, simple şi armonioase. II) Estenirea vieţei prin desrădăcinarea luxului şi desfiinţarea localurilor de desfrâu. III) Ridicarea culturală şi morală a femeei, precum şi asistenţa ei. IV) Conştiincios control sanitar în toată viaţa socială şi îndemn spre viaţa câmpenească. V) Combaterea alcoolismului. Persoanele care aderă la această Asociaţie sunt rugate a se înscrie personal, verbal sau prin scris la Th. Economuli, Călărași No. 13. Comitetul de inițrativă Noapte O ■ 9 Noapte! Cum mă 'nfiori, când te reverşi adâncă! Şi sufletului împietrit de tristeţe ca o stâncă, Doar tu îi spui mângâetoarele şoapte Ca unui copil care doarme pe braţe de mamă. Noapte ? In care toate gândurile 'şi strâng aripa? Sufletul meu obosit te cheamă. Căci cum eşti tu de neagră şi pustie, Nu eşti poate decât clipa Ce s’a desprins din a morţii veşnicie.... [1 •Noapte I Sufletul meu obosit şi sătul Pe aripele tale grele de întuneric du-l Spre veşnicia din care te-ai desprins Şi peste visurile ce s’au stins, Aşa vremelnic, Revarsă toate valurile tale de întuneric. I. Const. Perlelean»