Rampa, iunie 1923 (Anul 7, nr. 1675-1700)

1923-06-25 / nr. 1696

ANUL Vil No mas m 12 plussul* Luni 25 Iunie 19233 APARE ZILNIC ■Director­­ M. FAUST MOHR ABONAMENTELE Un an Sase aml Trei luni IN TOATA TARA Lei 500 Lei 300 Lel 150 IN STRAINATATE Lei 700 Lei 400 Lel 200 Abonamentele sa plătesc Înainta uns» Manuscrisele nepublicate se distrus n n Anunciurile se primesc la administraţia ziarului $1 la toate asenţiile de publicitate Biurourile, Redacţia şi Administraţia, Bucureşti, Str. Sărindar No. 7, parter — Telefon 1/59 ,fee intoebuImjatî RENUMITA PUDfi* «.TRIANON MEMENTO ?! - L VO­ŢI AVEA • *-««.»*• »nsf Datoriile şi rolul actorilor ' De vom voi-o toţi cu tot di-j şi sa se îndrepte la timp fără nadinsul, teatrul particular, sa Se reducă nimic din contri in mare’ — aşa cum l’amibuţia şi rolul important al ac schiţat, in linii generale, înf­lorilor. .Jtampa” No. 16­9 — ar putea fi înfăptuit mai curând şi mai uşor de cum o credem. Ne îndreptăţeşte această cre­dinţă faptul că am întâmpi­nat, între timp, numeroase a­probări şi am căpătat chiar o foarte preţioasă adesiune, des­pre care nu ştim suntem autorizaţi găm­inca dacă s tigat imens din concentrarea­ s’o divul-­ întreagă a actorului numai a-­­supra lor. înfăptuirea, teatrului parti-j Să reflecteze la toate aceste cular visat de noi depinde,­marii şi minunaţii noştrii ar­cum am spus-o, de gruparea laolaltă a tuturor forţelor ar­tistice de prim rang, decise să­­renunţe la orice veleităţi de conducere şi de inspirare de directive. Aceasta înseamnă însă nu numai a nu conduce pe alţii­ a se cultiva şi de a cultiva. D­­in acea zi suntem convinşi că se vor ivi din toate părţile mijloacele materiale pentru înfăptuirea teatrului particu­lar în mare.Micrx. Călin ci a se supune com­­plet­amen­­te directivelor altora. De pri­sos să spu­nem ca aceşti alţii trebue să fie oameni cu che­mare şi răspundere în mate­­­­rie şi să fie înconjuraţi şi se­cundaţi de un regizor consa­crat şi cu experienţă făcută, de pictori-decoratori, într’un cuvânt, de specialişti tehnici de toate categoriile. Marii noştrii artişti — ori­cât de mari ar fi ei — urmea­ză să joace deci numai, aceia ce li se va indica şi aşa cum va cere interesul superior al armonizărei ansamblului în vederea unei concepţiuni u­­nice. Trebue să dispară cu desă­vârşire sistemul montărilor cu scopul de a prilejui apari­ţia unu­ia sau altuia din ar­tişti într’un rol care-i convine, sau nu mai i se pare acelui ar­tist că-i convine. De altfel tre­bue stârpită credinţa că exis­tă roluri mari şi mici, roluri cari convin şi altele cari nu convin. In orice caz trebue să se ştie — şi experienţa a do­­vedit’o adesea — că nu însuşi actorul interesat este cel mai indicat să ştie care-i rolul ce întră sau nu intră în mijloa-In această ordine de idei, de­? La Lausanne,, s’au por-' că faţă de evenimentele din pel am la excelenţii noştrii ar ntt acum nu mai, ştiu câte regatul tra­nsdv. nărean. tiști să-și amintească realiză luni sau ani, tratative pentru' Deci discuţii, tratative, iar rile scenice răsunătoare inj pacificarea Orientului­­la urmă... ruptură. Era natu-'zile~și totuși n’a plouat. Cu trSSPanGră san auT* ^ : ral . ! toate că grădinile de vară nu au ezitat sa apara sau au ]u , cat pe aci sa jucă ^ un nou * închis si cu tonte că nu & AT. tTÂ&Si ’ăţ± , \ cunoaștem cel puțin câte un j &pre a evita pericolul, con- . bântuie ruptura. Ci si m na- de umbrele, asemenea caz pentru fiecare\fer­uta suspendat pentru tură. j ^ - j Tanase Măr o oarecare vreme activitatea. Pamantul s’a rupt și Etna u m­­­­anase, dar Când sespărea, că totul a a... erupt. Dar unirile aces-' că^ji€ăimitster, nu-și fost uitat, lucrările conferin­­tei rupturi, sunt ceva mai. tKJ? '**'*'*'*• tei au fost reluate. Și iar 'tele­ tragice de cât cele omenești. ^ mtr adevăr fenomenal­ din actorii noştrii de ordine­prima Fiind numai artişti — adi­că interpretând cât mai expre­siv şi sugestiv pe autori şi în­făptuind, cât mai contopit în ansamblu, concepţia regisorii Bucureşti, 23 Iunie 1923. — Tu crezi că s’a isprăvit cu Şi mai este ceva: energia şi nervii cheltuiţi în frământă- i rile şi hărţuelile legate de con- . .. . ducerea efectivă a unui tea- Ploile" ba vezi acum ce călduri tru. nu sunt prielnice senină- o să înceapă... tăţii şi liniştei sufleteşti re-r * clamate de creaţi-imile ar­tis- j Dar e ceva teribil cu criza astă tice; acestea vor avea de câş­, de numerar.­. tişti. Să le desbata apoi laolal­t clim că a plecat tă cu toţii, crezi so urci leul? Când vor cădea de acord a­­supra adevărului ce le conţin, când se vor uni sincer, frăţeş-t ceva îngrozitor.... te şi animaţi de aceiaşi dorin­ţă de a răspândi frumosul de l­a Constanţa? Ce rău, îmi pare! Noi n’o să fim decât abia iu Angi­et,.­Vintilă, Ce zici Je Etna, monşerî E ...Şi dacă azi Mica Antantă e în desacord­.. 10P’ * Cu praştia Să stabilim ,­Argus“ No. 3049, exclamă: „Pâinea e de calitate proas­tă şi nu se găseşte“. Cu alte cuvinte, este, dar s’a isprăvit! La ce bun ? Cazinourile din Sinaia şi chise, ca să se pună capăt a­buzului cu jocurile de noroc. ^Soluţia aceasta se aseamă­nă cu soluţia soţului încorno­rat, care a vândut canapeaua, ca să pună capăt adulterului neves­ti-si­.. Tot un drac!.­. USî Cum se scrie : „Dimineaţa“ din 12 iunie, co­respondenţă din Basarabia:­­ „Norul care a produs căderea c­rinolinei era focarte înalt şi din această pricină, s'a produs un fenomen necunoscut încă, pe aci“ ‘ Probabil că din cau­za înălţî­­mei s’a izbit cu capul de cer. Dar ar fi interesant de ştiut cât de înalt era norul? Mai înalt ca Ross? Sau cam cât d. Stăn­­cescu? Din acelaş ziar şi acelaş arti­­­­col: „■iici grindina a avut o formă ovală şi avea extremităţile foar­te ascuţite“. Ovalul cu extremităţi... ascuţite nu a putut fi închipuit încă, nici de inamicii geometriei lui Eu­clid. N­ in Universul din 21 Iunie, publi­că următorul anunţ: Fo­lsiti­v? de ocaziune Senzational Nu mai e părul de cap alb şi cărunt. Oricine singur în timpul de 3 — 4 ore poate să-şi colore­ze peruci cel mai frumos negru ca corb. Statornic, nestri­­căcios şi nedespalabil. In contra trimiterei anterior 55 lei cu­ man­dat poştal, se comunică recepţia Constanţa au fost definitiv în lângă cel mai mare discreţiune Ecaterina Dobrei în Mehadia Nu ne temem că facem publi­citate gratuită d-nei Ecaterina Dobrei, deoarece suntem sigilii că nimeni... nu pricepe textul a­­nunţului . la Săptămâna rupturilor. — Erupţii Şi alte fenomene Săptămâna, rupturilor. I­ria, statele alinte au hotărât La LAusanne... De ce râ-­j să întreprindă o acţiune uni­grame, rar tratative, comunicate, iar De pe urma erupţiei vulca­nului Etna., căţei­a oraşe sa wuvin!(.n ., , După alte luni de zile, s’a , tt din Italia au fost acoperîte lui — actorii rămân şi In atât ajuns la... ruptură. Era, fatal, de lavă.Megiuni întregi au dis ră de răspunderea rezultate-. Cam tot de atâtea luni,parti- părut, de pe suprafaţa pămgni lor rele sau îndrumărilor grej dul naţional şi partidul fără- tului. ştie ce pot să se- • producă.J nesc român urmau, tratative \ Mâine un nou, Bulwer va Sancţiunile ce se aplică m­ ai de fuzionare. , scrie pagini palpitante de a­semenea împre­iurări Discuţii, conciliabule, romi- pir ultimele zile ale Cătănie?.' «4 v ». I« viitor, vor! măcar pe actor­i­m la sfârşit­ sa se ajungă la... . crea recolta bogata. ■ O! ruptură. Era firesă. 1 După revoluţia din Bulija- O singură ruptură nu mai 1 .4 e la modă: ruptura de nofi Aţi observat acest lucru cin­sti? Eu mai plouă. Au trecut una, două, trei ff?ntasiP E c­olonaa nostimă, care face parte din baletul Unei companii de reviste şi care e veşnic, de o exuberanţă şi 0 veselie neobiş­nuită. Serile trecute, surâsul i-a dis­părut. O camaradă de cabină foarte mirată, a întrebat-o. ce este? — Mi-a furat poşeta! răspunse balerina. — Unde? — In tramvai. — Și n'ai băgat de seamă. — Ba da... dar puteam să-mi închipui că mi-o ia ca să mi-o fure? Cu ocazia vizitei suveranilor, englezi la Roma, s’au dat, între altele, și lupte de tauri. Doi ziar­iști englezi cari voiau să asiste la aceste lupte, nu­ știau cUm­ să nimerească la ele, deoa- j rece nici unul nui cunoştea o boabă de italienească, singura limbă pe care o cunosc birjaru­l din Roma. Din fericire, unul din ziariştii avea o bună memorie muzicalâ. Chemă un birjar şi începu să-i fluste aria toreadorului din „Carmen“. Birjarul înţelese şi C~'idr'~Joe, cei doi clienți la arenți Cafeneaua mică. Până acum, „Cafeneaua mică“ excelenta comedie a lui Tristan Bemnard, fusese jucată la Paria pe scene mici ca a­ceea dela Pa­lais Royal. Era intri adevăr. o cafenea mică. Afacerile acestei Cafenele au mers însă așa de bine în Ultimii ani, încât d. Tristan Bernard nu s’a dat înapoi s’o mărească con­siderabil, pe scena teatrului O­­deon, unde se joacă actualmente Cafeneaua mică a devenit ast­fel o cafenea mar­ei.«­­ La teatrul „Montparnasse“ din­­ Paris se dă actualmente o piesă intitulată „La NoUvelle“ de d. Jacques Dhîtt. înainte de reprezentație, auto­rul fine o mică conferinţă în ca­re descrie viaţa celor deportaţi. Intre altele el spune că depor­taţii condamnaţi la o pedeapsă mai lungă, reuşesc să ocupe funcţii, care le procură oarecare plăcere şi linişte, pe când cei în trecere sunt supuşi unui regim mult mai greu. * Povestirea acestei nedreptăți provocă intr'o scară murmure de desaprobare printre specta­tori. Câțiva păţeau, chiar a se îndoi de exactitatea celor spuse. Atunci, unul din specta­tori, instalat într'un fotoliu, se sculă și spuse: — Are dreptate ce mine d-lui! Nu am fost acolo!..„

Next