Rampa, august 1923 (Anul 7, nr. 1727-1753)
1923-08-01 / nr. 1727
=80=BAMP x Miercuri 1 August 1923 întrebuinţaţi numai renumita PASTĂ DE DINŢI „CREMODENT“ MIDO-PARIS Representant BANGA AGRICOLA. Secţia Mărfuri Str. Lipscani, 3, Bucureşti __________Telefon 45/27 MAI P . Dosr Toate culorile tsit! Ieftin ,la ciorăpăria IearVicforfelNo. 57 Crtfulíícuj ÄRFUMERIA FRANCEZA N1CU S. BERACHA Str. Karagheorghevid 4 '(fosti teatrul Modern) vinde cu preţurile cele mai reduse următoarele sori Fudra' Coty lei 200. Rouge Brunette Dorin lei 60. ' Rouge de buie : Electra lei 60. ' Rouge de buze ' Gueriana lei 150. Eau Gortler lei 200. Pastă de dinţi doctor Pierre lei 25. Pastă de dinţi Gelle Frères lei 42. Pastă de dinţi Touring lei 15. Parfumuri cu gramul lei 3. Colonie parfumată litrul lei 70. I/UMimia Parcul Oteleleşianu Compania lirică română .LEONARD Nu plecaţi labil, fără a avea siguranţa că vei putea ceti regulat „Rampa,, Abonamentele de vilegiatură costă 40 lei lunar Mica Publicitate Steno-Dactilografa repedenţa germană şi română se caută, spre imediată angajare,U de către un biurou technic din centrul oraşului, cu leafă bună. Ofertele cu pretenţiunile de salariu se vor adresa sub: Stenodactilografă la Agenţia de Publicitate Adania, Sărindar 4. 5630 Marti 31 Iulie la 9 seara se va juca M-me POMPADOUR prelucrare de A. de Herz Biletele se găsesc de vânzare la Agenţia Teatrală din Pasagini Imobiliara şi seara la Casa Teatrului Cereţi la toate Drogheriile, Parfumeriile şi toate Magazinele mari din ţară APA DE COLONIA ŞI POUDRA „Bouquet d’Origan“ Charle Capre Paris crima 1 Din zbuciumul captivităţii de Maiorul G. CARACAS Premiată de ACADEMIA ROMANA Povestire foarte interesantă şi atrăgătoare a peripeţiilor repetatelor evadări ale autorului din diferite lagăre si fortăreţe germane. De vânzare la toate librăriile din țară. Depozit general: Tipografia Eminescu, Str. Parlamentului No. 2. 1 onji'ia— PHOSPHATINA FALIERES 1 Cel mai bun aliment al copiilor Recomandat de la vSrsta de 7-8 Ioni, in momentul miercărei şi in timpul creşterei. Ajută dentiţiunei şi formărei oaselor. — Previne sau opreşte diareea aşa de frequentă in timpul căldurilor. Folositoare tuturor stomacurilor delicate, bătrănilor,convalescenților. PHOSPHATINA FALIERES este inimitabilă. Obposit General, Hue de la Tacherie, PAHIS și pretutindeni. Eu cred că pentru o femeie cochetă nu poate să existe o plăcere mai mare, ca farmecul unei rochii noul Fiecare privire o mângâie, fiecare oglindă din casă îi reflectă imaginea, şi totuşi, cât de efemeră e mica ei glorie! Efemeră, fiindcă totul o ameninţă dintr’o zi într’alta... O pată pe nuanţa ei delicată, o stângăcie care o răneşte, asiduităţile prea călduroase ale unui dansator... şi mai ales inconstanta, veşnica inconstantă a modei sezoanelor care o vor arunca mâine în cine ştie ce colţişor părăsit, ca ori şi ce vechitură! ! Dar puţină răbdare! Intr’o bună zi, mica oropsită îşi va avea revanşa ei! Căci vă a- l minţiţi în primăvara aceasta, croitorii parizieni au încercat o reînoire a modei, sau mai bine zis au vrut să reînvie un trecut al ei, organizând frumoasa expoziţie de toalete de pe vremea celui de al doilea Imperiu. Rochiile imense de taiftas roz, verde, mov, şi-au desfăşurat volanele şi dantelele, pe manechine elegante, cu şalurile brodate şi împodobite cu franje, cu umbreluţele minuscule pe umăr... Au defilat cu melancolie, ca nişte tablouri în vis, ca nişte fantome ale bunicelor noastre.Şi fiecare cred că le-a privit cu interes și curiositate... Căci gustul de-a purta costume din alte vremuri, dacă nu caracterizează adesea plăcerea bărbatilor, în schimb pasionează întotdeauna quasi-totalitatea femeilor. De multe ori chiar, fără să fie vorba de un bal costumat, te prinzi, adesea visând în fata unei fotografii, a unui tablou, şi îti spui poatefără sa vrei: „Oh! cât era de drăguţă moda aceasta! sau ,.Mi-ar fi plăcut s’o port şi eu!“ ! Şi regreţi copilăreşte că nu te-ai născut cu un secol înapoi, că n’ai cunoscut toate splendorile acelea greoaie şi bogate, care te-au fermecat pentru moment. Dar cum nu ne este dat să urcăm firul vieţei, cursul zilelor de odinioară, ne consolăm cu fanteziile care ni se oferă: comedii de salon, baleturi, baluri mascate, ocazii mondene care ne lasă latitudinea să le dăm dacă nu sufletul, cel puţin aspectul de atunci. Şi cât ne vin de bine perucile albe şi rochiile cu panicuri, crenolinele şi buclele, rochiile cu ,,turnei” şi pălăriile cu pene!... Felul nostru de a le ajusta, sveşteţea siluetei noastre subţiri a capetelor noastre maliţioase, nu numai că se acomodează de minune cu toată bizareria acestor travestiuri, dar îi dau chiar o notă mult mai tinerească, mult mai picantă! Se vede că acesta a fost și gândul acelora cari au cutezat să lege o clipă firul cu trecutul! Atât numai, că succesul n’a fost decât de scurtă durată. Pariziencele deşi sunt cele mai înfocate admiratoare ale epocelor de somptuositate care au ilustrat istoria tarei lor, s’au mărginit numai să organizeze în lumea mare o serie de baluri şi de serbări în care să-şi exileze acest capriciu pasager. Foarte puţine au mai continuat pe ‘urmă să aparâ la curse sau la vre-o ceremonie într’o rochie de stil. In schimb, câteva artiste de seamă, au apărut pe scenă în nenumărate rânduri cu diferite creaţii uii, începând cu celebrul cosmn al Infantei Margareta, pictată de Velasquez, care a fost admirabil reprodus. Toate aceste costume însă, deşi font frumoase, sunt nespus de greu de purtat, de aceea nici nu trebue să ne surprindă eşecul „trecutului care reînvie“ şi preferinţa femeilor pentru toaletele colante, fourouri fragile de mărgele, sau noianuri transparente de muselin. De aceea, toate elegantele aşteaptă curioase să vadă ce cutăţi le va aduce toamna. Unele pronosticurispun că artiştii modei nu s’au decepţionat îndeajuns şi mai speră să utilizeze pe ici pe colo din parfumul trecutului... să mai persiste în galeria rochiilor de stil. Este poate şi ce ne va tenta mai mult.. Căci aţi observat cred, că de câte ori ne apropiăm de vârsta amintirilor, propriilor noastre rochii uitate, ne apar încă cu puţin farmec şters, dar totuşi iresistibil. Rochiile noastre de fetit© mici se perindă pe dinaintea noastră ca nuanţele unei palete minunate: naive culori de cer senin, de apă limpede, de petale roz de trandafiri... Culori vii de cireşi... Spumă de muselin alb ca zăpada... Şi ştrengărescul ecosez cu năsturaşi de argint şi şorţuleţele cu flori, ce ne făceau să semănăm unor figurine de porcelan... Retrăiesc în memoria noastră toate aceste rochiţe din copilărie... Se incarnează în zâmbetul vesel al cântecelor şi la Dona.—Am primit ambele scrisori şi fără supărare da-mi voe să-ti spun ca eşti nutin pedant. Bine, admit că îţi plac cărţile şi adori literatura, da să crezi că n’ai să găseşti o tovarăşe care să te priceapă, să te simtă in lumea lor, este o exageraţie ! E drept că fetelor moderne nu le prea plac cărţile, că sunt fie prea ocupate, fie prea puţin romantice şi visătoare ca să se mai pasioneze după lectură. Energia şi temperamentele lor ascuţite le-a infiltrat avânt şi dorinţă de mişcare. Plăcerile intelectuale au fost înlocuite cu satisfacţii fizicecu sporturi, cu viaţa în aer liber. Fetiţa din zilele noastre aproape că nu cunoaşte ..cartea“. Vieţei artificiale, ea preferă viaţa reală cu rozete şi spinii ei Pasiunile mărunteale altora nu o tulbură mai mult ca ale ei. Romanului de studii nu îi i mai cere poezieei să fie numai amuzant, in asemenea condiţii e foarte natural ca tineretul femenin să citească foarte puţin. Dar şi să stai în toate momentele de odihnă cu nasul în cărţe ajungi să te plictiseşti, să-ţi pierzi răbdarea, și asta nu mai înseamnă să savurezi o carte- Pentru toate există o limită, Stella. — Nu te sfătuesc nimic, fiindcă în genere sunt contra tuturor acestor absurdități. Rămâi așa cum te-a lăsat natura, fiindcă la optsprezece ani natura nu este tocmai așa de ingrată. Amintește-ți că: „L’exces en Tout est un defaut“, căci dacă igiena în sine este un lucru ad- mirabil coana aceasta după eurilor noastre, în poezia Ziîelor de vară care s’au scurs, în imaginea altor fetit® care ajj fost tovarăşele noastra de nebunii, şi pe cari viaţa le-s risipit, cum se risipesc perlele unui şireag de mărgele. Rochiile noastre!... Simbolizează aproape toate emoţiile, toate sărbătorile sufletului, mistice sau profane... Prima rochie lungă! Cu câtă mândrie, cu câtă importanţă n’am îmbrăcat’o! Pe urmă prima rochie de bal... Debutul în lume... în viaţă... în dragoste... şi poate şi prima desilusie. Rochia de logodnă... speranţe şi bucurii. Rochia de mireasă..., şi toate celelalte rochii elegante de femee tânără. Fiecare ne va aminti un vis nostalgic ca versul evocând pe „Musette“ : „Viens til met tras ta robe blanche“ „Dont tu te parais autrefois" Căci toate rochiile de altădată aparţin trecutului... De aceea, vom vedea mereu pe bunicuţele noastre apărând cu sfinţenie moda „lor“. Şi în definitiv, de ce am critica-o, de ce am ironiza-o cu un cuvânt răutăcios, căci şi ea a îmbrăcat femei frumoase, graţioase, iubite... Va veni o zi, când şi pentru noi toamna va urma vara. Florile se vor fi vestejit, cântecele vor fi încetat şi toate drăgălăşiile de azi, toate noutăţile se vor demoda mâine, când ne vor spare ca nişte fantome cărora la rândul nostru le vom spune: ,-Aţi semănat şi voi, tinereţei noastre“ Claudine reţete de frumuseţe şi sănătate, ajunsă la manie, la fobia când vezi sute de femei înebunind după tratamente, căutând cu tot dinadinsul saşi, strice corpul în loc să şi-l păstreze, ţi-aminteşti de toate muncitoarele de la ţară care stau în frig şi în soare fără să se păzească, şi totuşi n’au nimic! Nu zău, mă întreb ce ar deveni existenţa noastră dacă ar trebui*să nu ai altă preocupare decât reţetele de frumuseţe ! Să nu mănânci, să nu dormi, să nu te gândeşti decât la nas, la ochi, la ten şi Palie, să asculţi toate neroziile pe care fiecare prietenă le-a încercat, sau le-a citit prin ziare, şi să te grăbeşti să le încerci şi tu, iată o prostie ! Gândeşte-te că mai sunt oameni care să preţuiască mai mult calităţile morale decât fizice, şi lasă altora fleacurile. Mada-Yoy. — Ai puţină răbdare. Zilele astea are sa apară. Cred că am achitat cu fidelitate toată poezia sarmanei tale povești. Mi-ai făgăduit în schimb fotografii’.« din parcul lui Rostand la NCambo. — Aștept. Cady Causerli asupra modei Un trecut care reînvie■ KB Poșta femenină