Rampa, octombrie 1923 (Anul 7, nr. 1779-1804)
1923-10-01 / nr. 1779
ANUL W! Mo. 1779rimau m ia pagini: so '9Lmss.S 1 ©ri'ÂîWbrîcî 1923 %9 0»Ef H AMSSmi Otredcr x M, PAUSTMQUH 1 ABOXkHtNTELE Un aa șasetnnt». 1Trei ioni 1 M TOATA TARA Lei m Lei S«C ~ Lei 150 i IN riRAÎNATATE Lei 700 Lei «00 Lei 200 Abonamentele ae plătesc iaanit* ti b a «*. Manuscrisele nepublicate se distrug a ! Antunclurile se primesc la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate birourile, Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, Telefon I/O 1 41t MINTO ! Nu curaj ci datoriei Dispii baron?, noapte-premiera «Ţăranului într’un restaurant de adună In jurul meselor sebilităţile pe cari le are, îl obligă la aceasta. înzestrat cu materialul uman şi technie de care dispu-Unde este deci curagiul celor de la Naţional, când au îndrăznit — cum zici nu --să prezinte un spectacol occidental? Când am terminat, prietenul meu nu mi-a mai ripostat nimic. De unde am dedus că se convinsese și el de dreptatea spuselor mele. Tn ce privește publicul nosîn.itrn, ai avut adesea ori dovada că numai recalcitrant progresului nu e. Spectacolele de Karlheinz Martin, au putut triece drept revoluţionare, atât de a- Ijrupte erau faţă de nivelul celor obişnuite până atunci- şi cu toate astea, publicul le-a aplaudat, am ca spectacole de curiozitate, ci ca unele cam grabii, înfometaţi şi dornici mneli şi care întrece toate pot să-şi împărtăşească impresiile |sibilităţile celorlalte alcătuiri cei cari au asistat la remarcat teatrale bucureştene, având în bitul spectacol dat pe prima | plus enorme avantagii marenoastră scenă. finale, Teatrul Naţional are nu Sunt printre ei, şi deşi fost framw datoria de a realiza tot, Ce.. M scumpetea ^ u hotehlri ? te mulţumit de cele ce văcn- [.»sea ce în Occident s’a dove- J E mi scandal, pe onoarea mea., sem, nu împărtăşesc totuşi en dst bun şi frumos în arta tea- ! • tuziasmul lor exuberant trată, dar de-a face el însuşi Si în vreme ce deguisita o Cx încercări inovatoare. Riscul i eelentă friptura rece, nu prie unor căderi pe tema progre- j • ten, un artist, îmi spune: isuini technic sau artistic, ar 1 'Al meu a început a fc ea si meargă — Dragul meu, ceea ce a ! putea fi scuzat cel puţin eu ,i» şcoală, realizat Teatrul Naţional as- j tot atâta uşurinţă, cu cât se I * tăseară, e nu numai un admi scuză pierderile încercate prin' ^ cre» că o să facă opoziţia ? căderea unei piese originale, i * rabil spectacol, dar şi un rar act de curaj. — Act de curaj? — Da, un mare act de cu- raj. Să ieşi din rutina, să îndrăzneşti să montezi ci piesă clasică în decoruri şi costume stilizate după cele mai moder ■ montate odinioară ne concepţiuni, o să-ţi porimiţi să prezinţi toate astea finul public ca al nostru, e fără îndoială un mare act de curaj- Aplaud cu amândouă mâinile pe cei cari l’au îndrăznit. Şi amicul meu sorbi cu sete veneau să satisfacă exigenţe. __,____le lua artistice. Şi tot pentru aceasta, a aplaudat călduros montarea «Ţăranului baron» în stilul în care a fost făcută un pahar cu viu. I-am răspuns potolirii Soctluocc că spectacolul de la Teatrul Naţional e o foarte frumoasă realizare. Ite cunosc că decorurile sunt excelente şi că excelentul nostim amic V. Enescu a făcut dovada unei interesante evoluţii rai, montând «Ţăranul baron», aşa cum la montat Dar nu văd meseri curajul de care vorbeşte, cu atâta entuziasm. Dacă Teatrul Naţional a făcut ceva în seara aceasta, e nu un act de curaj, ci datoria sa. Stricta era datorie, în tnţelesul pe care trebuie să-l dăm obligaţiunilor primului nostru in, sfitut de teatru. Prea multă vreme, datoria Teatrului Naţional n’a fost decât numai încurajarea literaturei noastre originale. In virtutea acestei datorii, pe care de altfel Teatrul Naţional nu şi-a îndeplinit o întotdeauna aşa cum trebuia, i s’au iertat o mulţime de greşeli I s’a iertat mai ales faptul că n’a căutat sa se puie în ritmul mişcărei, caiv aumă viaţa teatrală occidentală. I s’a iertat — pentru că a mon- Pismei Ce se poate auzi Bucureşti, zi. Septembrie xy»3 Dragul meu, îmi face impresia că a înnebunit lumea... revoluţie în Bulgaria, revoluţie în Spania, revoluţie în Germania... * Aşteptăm sino» esamenele.» m Am fost la expoziţia de la Maison... A, eu am făctt apel la comisia fiscala.. • Dragă, nu pot, iartă-mS... ca criza s*t» de numerar. _ Nu știi lemne ? unde aș putea găsi ce -xxxx--- Leg». Fie vorba "Irtra noi Un om, original Unul din cei mai spirituali bucureşteni, socialist declarat, fu provocat — în urma unui incident — la un duel cu pistolul, de un pictor. Pus în cunoştiinţă de aceasta, spiritualul socialist adresă adversarului său următoarea scrisoare D-rral meu: „Nu pot accepta duelifi Tir forma in care mi l’aţi propus. ,,Intr’adevăr, de că mă arideţi, fie că vă add, nenorocirea va fi egal derare şi de ireparabilă. ,,Iată ce vă propun eu : vom merge amândoi in pădurea de lângă Băneasa. Vom alege un copac de talia mea. D-stră vă veţi aşeza la distarţi..J*vicomentară şi veţi trage. Dacă veţi lovi copacul, vă voi cere scuze. Dacă nu-l loviţi, îmi veţi prezenta d-stră scuze”. Propunerea a fost acceptată ?i duelul are loc azi. Juda 800001, ■ 1 » M 1 —r—~ ------ . Ce! mai mare succes in ARTA •PARFUMELE! l-a obţinut PUGRA TRIANON graţie calitatei ei fine Reîntoarsă de curând de la Paris, unde — însoţită de micul şiştean- i tătarul său copilaş — fusese un vizită la nişte rude, delicioasa soţie a unui cunoscut gazetar îşi povesteşte miruii cerc de prieteni impresiile. — Dar copilului cum i-a plăcut Paritul ! întrebă unul din prieteni. — Poarte mult. Intr'o zi însă a fivut o observație care m’a uluit. Ne plimbam prin Bois de Boulogne, hi jurul nostru, treceau acele subfile și elegante făpturi cor tuni Parisianele. Băețașul meu le privea cu o nesfârșită admirație. Și-mi spuse deodată : — Mămici'te dragă, ce frumos e aci. jDar mai bine era dacă în locul meu, îl luai pe tăticu. — De ce, puiule'? întrebai eu curioasă. — Ib uHv ce de femei frumoase ! Ce să fac eu cu ele ! Mai bine era să fi fost lata aci. — Vezi dragă, o întrerupse în Hasul general soțul său, vezi cine înfe-J lege rostul meu f. I După o logodnă. — S’a logodit Gogu, dragă ? — Da, monţer, cu sluta aia de Mioara. — Săracul de el ! Păcat, băiat frumos, bine... !A avut lume bună ! — Da, dar foarte puţină. Şi nici o fatăl ă — Cum asta ~! — Se zice că logodnica a refuzat să-şi invite prietenele, ca să nu bage de seamă bietul Gogu că mai fic, alte fete. Sistem Jigăresc. — lui iShhorghe lazăr.Speciicoîeîe m Agatha Bârsescu - Mâine încep la Teatrul Naţio- nal spectacolele excepţionale cu ilustra tragediană d-na Agatha Bârsescu. Va fi fără îndoialăo mare luptător politic, dar, mai ales ■ sărbătoare artistică, din care se luptător al Românismului, gle-i vor împărtăşi doar cei bari aUria lui Gheorghe Lazăr se menrrult obţine bilete, ţine nu tfrin opera materială pe [ Celorlalţi, neconsolaţilor, nu care el a săvârşit-o cu viaţa, le putem da de cât o soluţie: să dai prin avântul sufletesc, pe care a ştiut să-l imprime generaţiei pe care a dominat-o, meargă în delegaţie la d-na BărsescU şi s’o roage să-i fericească Şi pe ei cm. alte două, trei spec s’mi hotărtt să-l răstoarne. Şi1 Cum le e obiceiul, aU pus mâna pe topoare, revolvere■ puşti. Gheorghe Lazăr este minutacole suplimentare. Marea arii granate şi-au început o fragă maj, întuneetorul învăţământului că e o femee extrem de amabilă, unii în alţi , naţional, dar este reformatorul cine ştie, poate că se induie întregei noastre vieţi politice şi culturale, şi mai ales ivstatratorul poporului român în cadrul -t rasei sale latine, politic existent în Bulgaria, mirată pentru, ce amintirea lui Nu ştiu cine a spus odinioară! niştrii es din puşcărie ca să vie că Balcanii sunt videani în continuă efervescenţă. Adevărul e că nici un colţ al pământului nu e atât de astâmpărat ca acela, a cărui frontieră nordică e Dunărea. Alecp s’a isprăvit povestea veşti: Gheorghe Lazăr, grecească, şi iată că începe una bulgărească Nemulţumiţi că guvernul Tan lUni I au tat piese originale — faptul că a ignorat progresele tehn -1 "off, pe care acum artistice realizate in mi- i instalat cu atâta entuziasm, la artistică de aiurea. In putere, durează încă. Bulgarii ce şi car ea s’au iertat toate inovaţiile pe car ir°buia să le aducă în viaţa noastră teatrală, i s’a iertat că trebuia să fie animatorul acestei vieţ’., începând de astă seară, Teatru! Naţional intră pe făgaşul pe care trebuie să meargă. Să •porăm că va continua Pentru că si rostul lui şi posiTMptele sv.nl ir curs. Sfârşitul ■m se poete încă prevedea. Dar. •facă guver ’ Tancoff cade, se va învedera ir că odată sistemul la guvern, şi pleacă dela grUverEn ca să intre în puşcărie. # O sută de ani se împlinesc astăzi, dela moartea celui dintâi apostol al cultutrei romava fi păstrată cu veneraţie toate generaţiile româneşti. ecază de suferinţa lor. Altfel vor trebui să plece după d-sa prin ţară, na s’o vadă jucând măcar invinde. Fantasio de «Hai» la Teatrul «Eforia»" Cum sa uri* Telegramă, apărută săptămâna trecută în toate ziarele din Capitală: «Lafayette. — Conform tratatului dela Lausanne, Grecia va înmâna Turciei inssdlele Tenedos și Imbros». E de văzut dacă le va da eQ rimândouă mâinile sau numai cp dauă degete. fi Din «Dimineaţa» de Vineri: I citi după amiază pe la cafele 13 şi jumătate lucrătorul Ion Câr La restaurant: i cec, originar, din comuna Ro— Chelner, stridiile astea m sast! .yjori (judeţul Gorj), în timpe proaspete, săpa la consolidarea zidăriei de r.Czd,el dommUse înşeală. Şi la palam metropolitan, s’a sür° e , cîor ar, t aşa,13^ ^ o bucată de pământ. eu n’am cum să știu, nu. sunt in- tPinsele. —Asta dovedește că nu eşti la locul d-tale, măgarule! răspunse clientul, scurt, apucându-i dedesubt corpul dela brâu în jos». Remarcaţi originala construcţie a frazei: * Locuitorul Ion Cocea», s’a surpat peste el « bogată de pământ». Dar în afară de asta, nfi vî se parei bizar cineva care sapă la «.» consolidare? Ar fi cam aşa: SS înstrueşte la dărâmarea imobilului din siT III Din «Adevărul» de Vineri, jŞtiri din Bulgaria», tCiocnifile şi laptele continuă între economişti şi trîipele guvernamentale în toată regiunea răsculată» Bulgaria este, aşadar,teatrul unei răscoale a economiştilor? Tot Balcanii, săracul... ©la Ciîlfi R»®cîrna Vir Rezunalete ancheta.Oaia Eiperă Cronica teatrala Deia Teatru? ! Den iaşi Ultime information PremîQîâla Comedie'. I . Francase