Rampa, octombrie 1923 (Anul 7, nr. 1779-1804)

1923-10-01 / nr. 1779

ANUL W! Mo. 1779rimau m ia pagini: so '9Lmss.S 1 ©ri'ÂîWbrîcî 1923 %9 0»Ef H AMSSmi Otredcr x M, PAUSTMQUH 1 ABOXkHtNTELE Un aa șasetnnt». 1Trei ioni 1 M­ TOATA TARA Lei m Lei S«C ~ Lei 150 i IN riRAÎNATATE Lei 700 Lei «00­­ Lei 200 Abonamentele ae plătesc iaanit* ti b a «*. Manuscrisele nepublicate se distrug a ! Antunclurile se primesc la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate birourile, Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, Telefon I/O 1 41t­ ­ MINTO ! Nu curaj ci datoriei Dispii baron?, noapte-premiera «Ţăranului într’un restaurant de adună In jurul meselor se­bilităţile pe cari le are, îl o­­bligă la aceasta. înzestrat cu materialul u­­man şi technie de care dispu-Unde este deci curagiul ce­lor de la Naţional, când au îndrăznit — cum zici nu --să­­ prezinte un spectacol occi­dental? Când am terminat, priete­nul meu nu mi-a mai ripostat nimic. De unde am dedus că se convinsese și el de drepta­tea spuselor mele. Tn ce privește publicul nos­­în.­itrn, ai avut adesea ori dova­da că numai recalcitrant pro­gresului nu e. Spectacolele de Karl­heinz Martin, au putut triece drept revoluţionare, atât de a- Ijrupte erau faţă de nivelul ce­lor obişnuite până atunci- şi cu toate astea, publicul le-a aplaudat, am ca spectacole de curiozitate, ci ca unele cam­ gr­ab­ii, înfometaţi şi dornici mne­li şi care întrece toate po­­t să-şi împărtăşească impresiile |sibilităţile celorlalte alcătuiri cei cari au asistat la remarca­t teatrale bucureştene, având­ în bitul spectacol dat pe prima | plus enorme avantagii mare­­noastră scenă. f­inale, Teatrul Naţional are nu Sunt printre ei, şi deşi fost framw datoria de a realiza tot, Ce.. M scumpetea ^ u h­otehlri ? te mulţumit de cele ce văcn- [.»sea ce în Occident s’a dove- J E mi scandal, pe onoarea mea., sem, nu împărtăşesc totuşi en dst bun şi frumos în arta tea- ! • tuziasmul lor exuberant trată, dar de-a face el însuşi Si în vreme ce deguisita o Cx încercări inovatoare. Riscul i eelentă friptura rece, nu prie unor căderi pe tema progre- j • ten, un artist, îmi spune: isuini technic sau artistic, ar 1 'Al meu a început a fc ea si meargă — Dragul meu, ceea ce a ! putea fi scuzat cel puţin eu ,i» şcoală, realizat Teatrul Naţional as- j tot atâta uşurinţă, cu cât se I * tăseară, e nu numai un admi scuză pierderile încercate prin' ^ cre» că o să facă opoziţia ? căderea unei piese originale, i * rabil spectacol, dar şi un rar act de curaj. — Act de curaj? — Da, un mare act de cu-­­ raj. Să ieşi din rutina, să în­drăzneşti să montezi ci piesă clasică în decoruri şi costume stilizate după cele mai moder ■ montate odinioară ne concepţiuni, o să-ţi por­­i­miţi să prezinţi toate astea finul public ca al nostru, e fă­ră îndoială un mare act de curaj- Aplaud cu amândouă mâinile pe cei cari l’au îndrăz­nit. Şi amicul meu sorbi cu sete veneau să satisfacă exigenţe­­. __,____le lua artistice. Şi to­t pentru aceasta­, a a­­plaudat călduros montarea «Ţăranului baron» în stilul în care a fost făcută­ un pahar cu viu. I-am răspuns potoliri­i Soctluocc că spectacolul de la Teatrul Naţional e o foarte frumoasă realizare. Ite cunosc că decorurile sunt ex­celente şi că excelentul nost­im amic V. Enescu a făcut dovada unei interesante evo­luţii rai, montând «Ţăranul ba­ron», aşa cum la montat Dar nu văd meseri curajul d­e care vorbeşte, cu atâta en­tuziasm. Dacă Teatrul Naţional a fă­cut ceva în seara aceasta, e nu un act de curaj, ci datoria sa. Stricta era datorie, în tnţelesul pe care trebuie să-l dăm obli­gaţiunilor primului nostru in­, sfitut de teatru. Prea multă vreme, datoria Teatrului Naţional n’a fost de­cât numai încurajarea litera­­turei noastre originale. In virtutea acestei datorii,­­ pe care de altfel Teatrul Na­ţional nu şi-a îndeplinit o în­totdeauna aşa cum trebuia, i s’au iertat o mulţime de gre­şeli I s’a iertat mai ales fap­tul că n’a căutat sa se puie în ritmul mişcărei, caiv au­mă viaţa teatrală occidentală. I s’a iertat — pentru că a mon- Pismei Ce se poate auzi Bucureşti, zi. Septembrie xy»3 Dragul meu, îmi face impresia că a înnebunit lumea... revoluţie în Bul­garia, revoluţie în Spania, revoluţie în Germania... * Aşteptăm sino» esamenele.» m Am fost la expoziţia de la Maison... A, eu am făct­t apel la comisia fis­cala.. • Dragă, nu pot, iartă-mS... ca criza s*t» de numerar. _ Nu știi lemne ? unde aș putea găsi ce -xxxx---­ Leg». Fie vorba "Irtra noi Un om, original Unul din cei mai spirituali bucure­­şteni, socialist declarat, fu provocat — în urma unui incident — la un duel cu pistolul, de un pictor. Pus în cunoştiinţă de aceasta, spiri­tualul socialist adresă adversarului său următoarea scrisoare D-rral meu: „Nu pot accepta duelifi Tir forma in care mi l’aţi propus. ,,Intr’adevăr, de că mă arideţi, fie că vă add, nenorocirea va fi egal de­­rare şi de ireparabilă. ,,Iată ce vă propun eu : vom merge amândoi in pădurea de lângă Bănea­­sa. Vom alege un copac de talia mea. D-stră vă veţi aşeza la distarţi..J*vico­mentară şi veţi trage. Dacă veţi lovi copacul, vă voi cere scuze. Dacă nu-l loviţi, îmi veţi prezenta d-stră scuze”. Propunerea a fost acceptată ?i due­lul are loc azi. Juda 800001, ■ 1 » M 1 —r—~ ------ . Ce! mai mare succes in ARTA •PARFUMELE! l-a obţinut PUGRA TRIANON graţie calitatei ei fine Reîntoarsă de curând de la Paris, unde — însoţită de micul şi­ştean- i tătarul său copilaş — fusese un vizită­­ la nişte rude, delicioasa soţie a unui cunoscut gazetar îşi povesteşte m­­­ir­uii cerc de prieteni impresiile. — Dar copilului cum i-a plăcut Pa­ritul ! întrebă unul din prieteni. — Poarte mult. Intr'o zi însă a fi­­vut o observație care m’a uluit. Ne plimbam prin Bois de Boulogne, hi jurul nostru, treceau acele subfile și elegante făpturi cor­ tuni Parisia­­nele. Băețașul meu le privea cu o nesfârșită admirație. Și-mi spuse de­odată : — Mămici'te dragă, ce frumos e aci. jDar mai bine era dacă în locul meu, îl luai pe tăticu. — De ce, puiule'? întrebai eu cu­rioasă. — Ib uHv ce de femei frumoase ! Ce să fac eu cu ele ! Mai bine era să fi fost lata aci. — Vezi dragă, o întrerupse în Ha­sul general soțul său, vezi cine înfe-J lege rostul meu f. I După o logodnă. — S’a logodit Gogu, dragă ? — Da, monţer, cu sluta aia de Mioara. — Săracul de el ! Păcat, băiat fru­mos, bine... !A avut lume bună ! — Da, dar foarte puţină. Şi nici o fatăl ă — Cum asta ~! — Se zice că logodnica a refuzat să-şi invite prietenele, ca să nu bage de seamă bietul Gogu că mai fic, alte fete. Sistem Jigăresc. — lui iShh­orghe lazăr.­­Speciicoîeîe m Agatha Bârsescu - Mâine încep la Teatrul Naţio-­­ nal spectacolele excepţionale cu­ ilustra tragediană d-na Agatha Bârsescu­. Va fi fără îndoială­­o mare luptător politic, dar, mai ales ■ sărbătoare artistică, din care se luptător al Românismului, gle-i vor împărtăşi doar cei bari aU­ria lui Gheorghe Lazăr se men­­­rru­lt obţine bilete, ţine nu tfrin opera materială pe [ Celorlalţi, neconsolaţilor, nu care el a săvârşit-o cu viaţa,­ le putem da de cât o soluţie: să dai prin avântul sufletesc, pe care a ştiut să-l imprime gene­­raţiei pe care a dominat-o, meargă în delegaţie la d-na Băr­sescU şi s’o roage să-i fericească Şi pe ei cm. alte două, trei spec s’mi hotărtt să-l răstoarne. Şi1 Cum le e obiceiul, aU pus mâna pe topoare, revolvere■ puşti. Gheorghe Lazăr este mi­nu­­tacole suplimentare. Marea arii granate şi-au început o fragă maj, întuneetorul învăţământului că e o femee extrem de amabilă, unii în alţi­ , naţional, dar este reformatorul­­ cine ştie, poate că se induie întregei noastre vieţi politice şi culturale, şi mai ales iv­sta­trato­­rul poporului român în cadrul -t rasei sale latine, politic existent în Bulgaria, mi­rată pentru, ce amintir­ea lui Nu ştiu cine a spus odinioară! niştrii es din puşcărie ca să vie că Balcanii sunt videani în con­tinuă efervescenţă. Adevă­rul e că nici un colţ al pământului nu e atât de astâm­părat ca acela, a cărui frontieră nordică e Dunărea. Alecp s’a isprăvit povestea veşti: Gheorghe Lazăr, grecească, şi iată că începe una bulgărească­ Nemulţumiţi că guvernul Tan lUni I au tat piese originale — faptul că a ignorat progresele tehn -1 "off, pe care acum­­ artistice realizate in mi- i instalat cu atâta entuziasm, la artistică de aiurea. I­n putere, durează încă. Bulgarii ce şi ca­r ea s’au iertat toate inovaţiile pe car­ ir°buia să le aducă în viaţa noastră teatrală, i s’a iertat că trebuia să fie anima­torul acestei vieţ’., începând de astă seară, Tea­tru! Naţional intră pe făga­şul pe care trebuie să meargă. Să •porăm că va continua Pentru că si rostul lui şi posi­TMptele sv.nl ir curs. Sfârşitul ■m se poete încă prevedea. Dar. •facă guver ’ Tancoff cade, se va învedera ir că odată sistemul la guvern, şi pleacă dela grUverEn ca să intre în puşcărie. # O sută de ani se împlinesc astăzi, dela moartea celui din­tâi apostol al cultutrei roma­va fi păstrată cu veneraţie toate generaţiile româneşti. ecază de suferinţa lor. Altfel vor trebui să plece du­pă d-sa prin ţară, na s’o vadă jucând măcar in­­­­vinde.­­ Fantasio de «Hai» la Teatrul «Eforia»" Cum sa uri* Telegramă, apărută săptămâ­na trecută în toate ziarele din Capitală: «Lafayette. — Conform trata­­tului dela Lausanne, Grecia va înmâna Turciei inssdlele Tene­dos și Imbros». E de văzut dacă le va da eQ ri­mând­ouă mâinile sau numai cp dauă degete. fi Din «Dimineaţa» de Vineri: I citi după amiază pe la cafele 1­3 şi jumătate lucrătorul Ion Câr La restaurant: i cec, originar, din comuna Ro­— Chelner, stridiile astea m sast! .yjori (judeţul Gorj), în timp­­­e proaspete, săpa la consolidarea zidăriei de r.Czd,el dommUse înşeală. Şi la palam metropolitan, s’a sür­­° e , c­îor ar, t aşa,­­13^ ^ o bucată de pământ. eu n’am cum să știu, nu. sunt in-­ tPinsele. —­­Asta dovedește că nu eşti la locul d-tale, măgarule! răspunse clientul, scurt, apucându-i dedesubt corpul dela brâu în jos». Remarcaţi originala construc­ţie a frazei: * Locuitorul Ion Co­­­cea», s’a surpat peste el « bo­­­gată de pământ». Dar în afară de asta, nfi vî se parei bizar cineva care sapă la «.» consolidare? Ar fi cam aşa: SS înstrueşte la dărâmarea imobi­lului din siT­ III Din «Adevărul» de Vineri, j­­Ştiri din Bulgaria», tCiocnifile şi laptele continuă între economişti şi trîipele gu­vernamentale în toată regiunea răsculată» Bulgaria este, aşa­dar,teatrul unei răscoale a economiştilor? Tot Balcanii, săracul... ©la Ciîlfi R»®cîrna Vi­r Rezun­alete ancheta.­­Oaia Eiperă Cronica teatrala Deia Teatru? ! Den iaşi Ultime information­­ PremîQîâla Comedie'. I . Francase

Next