Rampa, ianuarie 1924 (Anul 7, nr. 1857-1878)
1924-01-02 / nr. 1857
ANUL VII No. 1857 Miercuri a li te pittirUlfcaA,,AST|£*jf «i* 3 LEI MEMENTO APARE ZILNIC Directori M. PAUST MOHR ABONAMENTELE | Un an $m luni Trei luni I N T A R A 1 «00 Lel 310 Lel 200 Ld IN STRĂINĂTATE | IN Lai 500 Lel 300 L*i Abonamentele nu plătesc înainte # # # Manuscrisele nepublicate se distrug # # Anunciurile se primesc la administrația clarului fi la toate amantiile de publicitate. Direcţia: Str. Sărindar T, etajul I Telefon 4736 Redacţia: Str. Sărindar 7, parter. I 59 Administraţia: Str. Parlamentului *. Telefon Telefon 25 35 Propaganda In străinătate Recentul succes pe care d-na Elvira Popescu, codirector sa Teatrului Mic, la obţinut la Paris, precum şi succesul obţinut la Haga unde o întreagă şedinţă musteal* a fost consacraţi muzicei româneşti, repune pe tapet chestiunea propagandei artistice pe care suntem datori s’o facem in străinătate. Problema aceasta a fost deseori desbătutâ tn coloanele ziarinostru. Daci revenim asupra ei, o facem din convingerea, că aşa precum tn diverse alte chestiuni foarte importante pentru mişcarea noastră artistică, insistenţa cu care reaminteam celor în drept necesitatea rezolvăii acelor probleme, a sfârşit prin a deştepta interesul celor chemaţi, tot aşa credem că în această extrem de interesantă chestiune, vom sfârşi prin a vedea sforţările noastre încoronate de succes. • Este drept ci mai înainte de a se fi luat în desbaterea părerilor competente problema propagandei în străinătate, trebuia rezolvată aceia a propagandei în ţară. .Ciuturii cunosc câte insistenţe a trebuit să depună ziarul acesta pentru a vedea chestiunea pornită pe calea cea bună. Câte anchete, Interviewuri, articole redacţionale $i din afară, au trebuit fi publicate, pentru ca oficialitatea să remuine la oribilul argument: n’avem fonduri pentru aşa ceva şi să ia problema In desbatere. De bine de rău Insă, propaganda artistică în ţară a început sfi se facă în mod activ. Prin turec literare, teatrale muzicale, s’a arătat populaţi'uei băştinaşe ca şi celei minoritare comor'le artei româneşti. Efectele au fost excelente, dovadă numeroasele traducţiuni cari s'au făcut in Ardeal de poezia, literatura şi teatrul românesc, in limbile ungară şi germană. * Pentru străinătate, problema se prezintă, e drept, intr’un cadru mai special. Dar iniţiativa particulară şi-a adus şi ad aportul său extrem de important. Aşa de pildă concertele date de maaestrul Enescu, activitatea literară desvoltata de d-nul Victor Eftimiu, spectacolele date de Testrul Mie astă vară la Théâtre de Oeuvre, precum şi recentele spectacole pe care le dă d-na Elvira Popescu în ansamblul teatrului Michel, pentru a nu vorbi decât de activitatea desfăşurată din propria iniţiativă de artiştii noştri în Franţa, atrag neîndoios atenţia marelui popor asupra posibilităţilor noastre artistice. Aci trebue să intervie Insă rolul Statului, care e dator să întreţie în mod activ atenţiunea străinătăţii — atrasă un moment spre noi de sforţările, făcute pe cont propriu de artiştii noştri. Asupra modalităţii In care s’ar putea face acest lucru, sunt o mulţime de soluţii de propus. In primul rând însă, ar trebui se recurgă la mijlocul propagantipărite. Şi anume la traduceri fim literatura noastră de toate geniile, făcute în diverse limbi ym- - străine de oameni competenţi pe contul Statului nostru. Aceste tipărituri se vor pune în vânzare aiurea pe preţuri cari să le facă nu numai la îndemâna tuturor, dar chiar atracţioase pentru pungile modeste. După ce acest prim punct al propagandei în străinătate va fi rezolvat, se va trece la participarea artiştilor noştri la celelalte manifestări artistice din străinătate: spectacole teatrale, concerte, expoziţii de pictură şi sculptură. Problema fiind de o deosebită importanţă şi actualitate, vom reveni curând asupra ei Punct Sunt departe vremurile tn cari «răpirile» rezolvau In mod definitiv opoziţia părinţilor la unirea legală a doi tineri îndrăgostiţi. I Azi, problemele acestea se rezolvi cu_. bomba (sistem practicat nu de mult de Un tânăr ofiţer care, neputând obţine inima iubitei, a aruncat o bombă în «sasa părinţilor fetei). Există totuşi o tară în «sare se mai prastică răpirile: Italia Şi nu de mult un tânăr din înalta aristocraţie, îndrăgostit de o jună Romană, hotărî să-şi răpească Iubita cu ajutorul linul automobil de 8$ cai putere. Iată-1 deci tn tonul nopţei, pândind în preajma casei i|U- b!t*L 1 Deodată, |n liniştea profundă a nopţei, se aude un scârţit. O rază de lumină pătează asfaltul. O siluetă se profilează Cu iuţeala fulgerului, tânărul se apropie de ea, o ia în braţe, o urcă un automobil şi dă ~ De ce ai nodul acela la batista! — Mi 1-a făcut nevastă mea, ca să nu uit sâ-i pui scrisoarea la poștă. — Și i-ai pas-o! — Nu! A ifi tat să mi a deal — De ce nu te însori, d iei întreba deunăzi la o serată o doamnă tn vârstă, pe wrt foarte mucalit gazetar, care deși trecut de io de ani — este încă holtei. — Doamnă, sunt un învierșudnum! mașined «a maximum nat dușman al căsătoriei Mi-am da viteză. A format convingerea aceasta din După un sfert de ori, tânărul nenumărate observațiuni. C* luda s’a lăsat de răpiri. ie vetroik vnfe. nou Cftid ești romanțios.■■ Lumină Primul ministru a primit Politică Hai să facem puţină politică ! Aţi auzit! E vorba să se împace partidul poporului cu partidul poporului Cu o singură tsondiciune: partidul poporului să admită programul de activitate al partidului poporului. Dacă nu, partidul, poporului va continuă să nu rară nimic, dar să pună bețe în roate partidului poporului. D-nii general Avereecu și O. Argetoianu sunt la cuţic»... Uit. opreşte maşinat coboară, inasc atâtea căsnicii in cari bărbatul este nemulţumit, și toi a-Dar la lumina unul felinar, «son .. „ stată «ra «paimă că nu-șl răpim *f m*lte în *** femeea * ** se Iubita, ci o bătrână destul nsulţuinwtă,. de simpatică «ie altfel, o măta-' ~ Dar TMtea nu ****** râi se car* fuses* în vizită la tk. foarte rare exceptii! - tntrerunăra copilă. I»® bătrâm doamnă. VI închipuiţi şi capul lână- « ~ Aveţi perfectă dreptate, răstulul romantic şi capul bătrâ- ***** confratele vostru. Excejt nel care voi putea scoate o vor- ***■ Vajontatea căsnundor este bă «lin cauza spaimei. T 1 De atunci, tânărul aristocrat atât Mrbaţul cât şi femeea sunt nemulţumiţi. * — Nu vrei, Jenied, să-i dai ţi Iul Cf iered o bucată de şocaiatăl teaa . vată consoarta unui ami al nostru uneia din cele două odrasle ale sale. 1 Jenică face o mutră nemulţumită FIGURI CRAIOVENE mi Desen de Drăguleacu V. Iancu Folender Jules Verne bătut... i bi vitrinele tuturor librăriilor se o lăfăesc, de vre’o două săptămâni, hitre răspunsurile intelectualilor delegaţie a corpului didactic, volume elegante, legate în roşu, cu francezi la ancheta^ asupra preocupare e ne punctat de a declara titluri aurite: »Les mondes ic con- purilor lor — răspunsuri urmărit* srevanus” sau »Les voyages extraordi-! cuminte ras de cetitoria coloanei* Și citim în ziare, că după dis- naires” Sunt canele genialului «raţiuni vaate, dimattanea a ră- Mst Jules Verne, care ne-a în— * «.pt *• -««Mist.~ de “ nedumerire». gând, cu ajutorul unor mijloace abundente de locomoțiune: balon, Phileas Fogg, Jules Verne. Li-e de ajuns să citească ziarele.. Km. — Nu știi, continuă mama, că bucuria imparfitf. este dublăt — Ba da, răspunse Junică, dar d-ta nu ști că socolala mpărfită $»U înjumătățită' £010% Lidiaaaa „Rampei” — ne-a surprins unul, care ascunde, într’o formă uşoară, un tâlc adânc şi dureros de real. E cei ai d-lui Maurice de Féraudy care afirmă ca marea calitate «neCeea ce demonstrează pentru submarin, ghiulea („Voiajul lubi viitor că, din discuţie, nu mai „j”) sau:„ Cometă (Hector Serva- uită să ne asigure fericirea, e Hebeiese liuznină... Era firesc, după războiui, dac”), la Polul Nord cu căpitanul lismui, Hatteras, sau In jurul lumei, cu! Poate că răspunzând astfel, seristorul a vrut să facă o simplă giu- Cât de ridicole apar astăzi aceste mă sau să evite, tangenţial, un răscălătorit, faţă de ceea ce realitatea Pans gândit, ne oferă! Şi totuşi, ce realitate dureroasa ? Să ne oprim doar la călătoria dl rostit!rijabilului „Dixmunde”. ! Licheaua... In zbor deasupra Zahariei, la In ! Animalul biped, specia umană .*Satah sau peste Hogarul Atrimeei, re are o sigură, dar mare și covor* „Dixmunde” este la un moment dat surprins de furtună, și... dispare! Corpul căpitanului său este pescuit pe coastele Siciilei! I •' •- ■ '••‘-at..* cr.v.' iv.*• sui aerostat cu cei 60 de pa . .*» x . ou-'i 4*sba{! peann» mai săiL. I bine, când toate rosturile vieţii sunt Copii noştri nu mai au nevoie de jâÎP cam sunt când n’ai decât să fi-„ .băiat de treabă” ca să trăieşti ca un paşă, să te înconjori pe prietenii— loheinţe in devenire si u şefi de şcoală — şi să faci parte din marele, din puternicul clan al celor care trâesc pur şi simplu fiindcă trăesc... Sfidătoare şi insolentă, licheaua ‘i i ia aere grave. Dacă este prost sau naiv sau cinstit îţi impune cu poza lui voită, de ratat cu unghiile bine lăcuite şi cu principiile lui, cari variază după mediu şi împrejurare. Ciaseşti licheaua pretutindeni, deci o găseşti şi in lumea obsesiilor noastre,în teatru. Decât, în teatru, licheaua are un nume frumos: se chiamă „conştienţii”. . Argot-ul teatral e darnic, el ascunde In cuvinte frumoase, multe urătenii. De aceia, proştii se ascund de multe ori în dosul visat»ui, ,cum se ascund' după fard obrazurile vinate. Fie că e actor sau prieten al actriţelor, sau îndrumător, sau P«tt şi simplu „om de gust cu intcupe teatrală” — o meserie en vogue Si foarte rentabilă licheaua «ie t eatru („conştientul”) e un brav si Indicibil apărător al'constipagpi, fie care sufăr cei cari vor să ne destindă nouă, umilitor din stal, perspective de frumos. , Şi ca orice lichea, „conştienţi,' râde, când te siteşti entuziast şi cu gând £±mt,sâ creeziTM Să mut încerci nimic nou. Să aplauzi citit, 'aplaudă el, la premiere el dă tonul şi cine îşi permite să creadă altfel, nu ştie nimic. Să râzi cum râde el, şi să te foloseşti cât mai larg de această prostie. Altfel, vei rămâne întotdeauna un mare caraghios îndepărtat de la ospăţul vieţii. Şi vei visa. Şi totuşi, atotputernicia Holielei se izbeşte, ca intr’un zid de fier, de o forță care — da«JS nu, bca egală — e mai demnă, e fort eatoare a convingerii. Să urmărim bătălia aceasta, care e latentă acum, « vom avea surprize plăcute. Semn șitoare specialitate, nu crete nimic. Râde de oricine, de orice. Ideal» II amuză, lupta pentru o idee S stâraesta,:ipbot?. v oMU \ S’A REDESCHIS MARELE CINEnn CLASIC (PROPRIETAR I. GABOR) ASTA-ZI MARJ! 1 IANUARIE 1924 FILMUL ROMANESC TIGANCUŞA® IATAC DUPfl NUVELA LUI RflbU ROSETTI