Rampa, decembrie 1924 (Anul 8, nr. 2145-2154)
1924-12-17 / nr. 2145
Pentru Doamne Incălţăminte originală franceză neintrecută în gust şi elegantă. Pentru Domnu Mare stoc cu încălţăminte în diferite forme, mărci renumite, calităţi extrasuperioare. ROYAL SHOE 98 CALEA VICTORIEI 98 (vis-a-vis de poarta Palatului Regal) Furnizor al Curţii Regale Române şi Elene şi al primelor teatre din ţară Şoşoni şi Galeşi veritabili Russo-Suedezi în calităţi şi forme exclusive. Preţuri convenabile i&m 'MO'N.DE'NÂ '*22. Un sport vătămător - De mai bine de douăzeci de ani, obiceiul exerciţiilor fizice şi pasiunea pentru psorturi s'a Înrădăcinat şi s’a desvoltat mereu crescând. Tineretul romantic de odinioară a dispreţuit sportul, Insă generaţia modernă şi-a dat seama că era o necesitate ce se impunea de la sine şi l-a adoptat ca un element principal, în viaţa noastră de toate zilele. Practicarea oricărui sport, şi mai ales a unui sport in aer liber, e excelentă pentru toate organele care intră în joc: îţi desvolţi muşchii, îţi purificii plămânii, îţi întăreşti articulaţia membrelor iţi odihneşti efeetul, îţi recreezi sufletul. Iată însă că printre zecile de sporturi pe care le cunoaştem, şi care ne-au tentat vreodată prin originalitatea sau farmecul lor unul singur pare dispreţuit şi boicotat de marea ştiinţă: dansul! Citeam de curând intr’un ziar englez un studiu amănunţit şi nespus de interesant pe care un savant medic londonez l’a făcut asupra utilităţei sporturilor moderne şi a primejdiilor pe care le prevede „dansul“. „Dansul spune eminentul doctor, este pur şi simplu un excitant al simţurilor, un surmenaj şi o oboseală inutilă corpului. Cum oboseala este un fenomen patologic care îşi are sursa In creer şi e datorită funcţionării excesive a celulei nervoase, omul obosit, respirând aer viciat, copleşit de căldură şi transpiraţie, e supus unei „autointoxicaţii“. De aceea s'a şi constatat că majoritatea dansatorilor profesionişti au o sănătate foarte debilă şi mor în genere de ftizie stru de miocardită. Poate dacă s’ar dansa afară, un aer liber şi nu în atmosfera supraîmbâcsită , a saloanelor, sau a teatrelor, răul nu ar fi acelaş, însă în condiţiunile în care se practică astăzi nu este decât un mijloc nenorocit de a absoarbe microbi şi de a sacrificai atâtea forţe preţioase de sănătate. — Aţi observat — spune medicul englez, că după ce ai dansat câteva ore neîntrerupt, simţi ameţeli şi dureri de cap? De ce la celelalte sporturi, tennis, golf, canotaj, călărie, înot, patinaj, foot-ball, sky, bobsleigh, nu simţi aceleaşi simptome de depresiune fizică? Pentru simplul motiv că aerul curat, răcoritor, pe care îl aspiri, regenerează în bună parte istovirea la care e supus organismul. Afară de asta, mai este o chestiune care priveşte cu deosebire pe femei: necesitatea de a dansa cu tocuri înalte, prin urmare poziţia falsă în care stă corpul. Iată dlar încă un argument mai mult care dovedşte tot adevărul teoriilor medicului englez. „Nu învăţaţi copiii să danseze, spune el părinţilor. Lăsaţi-i să facă orice sport orice gimnastică, numai dans nul”. Ar fi curios însă acum de ştiut dacă fiii şi fiicele Albionului vor asculta apelul ştiinţei şi voii renunţa cu una, cu două la Shimmy şi Tango! Mă cam îndoesc! Cât despre micuţele noastre Bucureştence şi pasionaţii noştri dansatori, eu cred că tot corpul medical din lume să intervie contra acestui primejdios sport, fiecare ar fi gata să-şi sacrifice câţiva ani din viaţă fără însă să se lase de dans. — „What do you think little girls?" £/e,(jarJa-> Mosc/áad— Gfletres Originea guetrelor se pierde în noaptea timpurilor. Adică nu tocmai aşa, dacă e vorba de minusculele atache-uri pe care le punem pantofilor vara ca şi iarna-Vara sunt confecţionate din pichet sau o pânză uşoară mai adesea de culoarea cânepei, iarna din o stofă anumită pe care au botezat-o „roppe’1 în culori care variază. Aceste „goitres’* moderne sunt urmaşele directe ale faimoaselor jambiere înalte până la genunchi care au făcut deliciul veacurilor trecute ; la curţile monarhilor ca şi la ale seniorilor, ele au fost purtate cu egală desinvoltură de curteni ca şi de soldaţi. Guetrele moderne au devenit obiecte de prima necesitate îndată ce moda pantalonilor lungi a fost arborată- Şi ele sunt dacărent cu uzul se amuzau sau nu pe socoteala junelui „dandy“. S-a convenit că ghitrele -„sunt de rigoare“ la costumele de sezon oricând e vorba de promenadă şi numai rar în cazuri de vizită. Sunt excluse cu desăvârşire când e vorba de o haină de gală sau chiar la un sacou daca ai intenţia să faici vizite sau numai să depui cărţi de vizită la persoane pentru cari nu ai sentimente agreabile. DE BERRY Notă " Până acum se aduceau guetre de la Paris sau de la Londra1. Toamna aceasta un pantofar român d-l Const. Gheorghiu a luat iniţiativa de ,ai lansa guâtre pentru d-ni. Menţionăm că guâtrele pentru d-ne se fac în culoarea urantoului. După vorba lui „sa găsit leac contra răcelei". Atelierul de încălţăminte 1 GHEORGHIU. Fundaţia Carol I. Str. C. A. Rosetti No. 2 un „pendant“ „sine qua non’“ al siluetei bărbăteşti. Unii „cavaleri“ au bunul gust (ca să zicem aşa) să aparte muntres în toate ocaziile şi de toate culorile Am văzut la o nunţi, în societate, un tânăr în smoking şi în pantofi de lac peste care pusese o pereche de guerres de culoarea oului de rată. Vă puteti închipui dacă un buchet de dudui nostime si în ou însemnări mondene Sâmbătă și Duminică Societatea de binefacere "Principele Mircea" a depus o activitate febrilă. Mii de vizitatori s-au perindat pe dinaintea diferitelor secţiuni ale bazarului, admirabil amenajate de către doamnele din societate. După amiază s-a servit ceaiul. Am remarcat în asistenţă : Doamnele: M. Oromolu, Catherine Butculescu, Elena Petrovici, N. N. Săveanu, Matac, Brudişteanu, A. ■Saligny. Simons, Margot Greceanu A. Babencu, Chiriceanu, Dacosta, Zissu, Stork, colonel Burbla, dr. Banciu, dr. Nasta, Mareş, Ţiţeica, Marie Pennescu-Kertch, Marie Rosetti, Dora Martinescu, Grazziella Missir, dr. Hamgt, Marcella Radovici, Gr. Cerkez, Aurelia Martinescu, M. Davidescu, Lila, Negru, d-na şi d. Efimov, Domnişoarele, Rica Săveanu, Madelaine Coculescu, Sordony, Noica Marga Sculy, Lya Ghinapa, Georgette Iserescu, Lya Romaşcu, Ada Halfon, Ciceo Popp, A. Stoenescu, Berindey, C. Dimancea, M. Mavraky Viorica Noica, Lelia Ştefănescu, Tutu Hariton, Lisette Gapeleanu, Marmara Ştefănescu, Lily Donici, Florica Orescu, Hagi Pantely, Cerkez, Gârleşteanu, Michaela Salladin, MariseOromoiu, Marie Gaicu, Tanţi Gogu, Pretorian, etc. Domnii: Trancu-Iaşi, Paul Scortzescu, Mac Gollav, Al. Tell, Paul Dimopol, George Pulieff, Paul Ghimpa, Al. Ciceo-Pop, Puiu Paţac, Florin Nebetide, George Stourdza, Ionel Creţu, Mavro, cap. Dessa, Marg. Manoliu, Tony Mânzatu, M. Arţăreanu, Giani, Gaby Zamfirescu, Pârâianu, George Stan Cappon. * Sâmbătă după amiază a avut loc al 3-lea ceai dansant al Societăţii Obolul în saloanele Tea-Room Taina din str. Romană. Lume multă, animaţie, eleganţă. In distinsa asistenţă remarc: d-nele Miclescu, Butculescu, Slătineanu, Lahovary, Iarca, Demetriade, Rudeanu, Princesa Bogdan, Gheorghiade Herdan, Goné, D. Emmanuel, Baranga, Kiriac, Pavelescu, Cerkez,, Nenişor, Hiottu, Pavly, d-na şi d. Fundăţeanu, d-na şi d. Tăslăuanu, d-na şi d. jude Boboc, d-na şi d. P. Simionescu d-na L. Smărăndescu, d-na şi d. Efimov, etc. D-rele Fiodor, Sidery, Sordony, Porumbaru, Ella Koslinsky, Vlădoianu, Deşliu, Potenaru-Cărplescu, Costandache, Paulette Enescu, Florica Carcalli, Stoianovici, Titi Ştefănescu Nety Ionescu, etc. D-nii Meitany, Praporgescu, Ronaulp, De Faye, Costandache, D. Orăscu, Giany, Morvan Slăvescu P. Gheorghiu, Scorţescu, Nanu, Nicolau, Gârleşteanu, Minculescu, Căp. Conia Dessila, George Roncea, Răutzoiu, Tulcea, H. Weintrauc, Philipps, Perrier, Arsenescu, Keller, Salving Capon, locot. Pârâianu, sublocot. V. Plesnilă, Niculescu, etc. * Miercuri după amiază va avea loc obişnuitul ceai dansant al Asociaţiei Haina'In saloanele Tea-Room din str. Romană 44 bis. Carnetul nostru — Un elegant §3 cunoaşte după trei lucruri : pălăria, bastonul şi mănuşile. Toate acestea se pot găsi la magazinul PHILIPS din Calea Victoriei de cea mai bună calitate şi cele mai convenabile preţuri— Pantofii semnaţi C. Gheorghiu (Palatul Fund. Univ- Carol I) — Sosonii (Triunghi s-au recunoscut drept cei mai superiori. Depozit central str- Decebal 12 (Gh. Spănescu). ■V Lumea diplomatică —D. Djevad Bey, fost ministru al Turciei la Bucureşti, a fost numit ambasador al Republicii Turceşti la Paris. —D. Husein Regib, însărcinat de afaceri al Turciei La Paris, a fost înaintat ministru plenipotenţiar la Bucureşti HAMPA Concertul Soc. Carmen Ar trebui ca societăţi în genul soc. Carmen, să fie pretutindeni, atât de necesare sunt evoluţiei culturale a unui popor. In mica burghezie, ele ocupă un loc de seamă, prin divertismentul ce-l oferă şi prin faptul că umplu golul unor ore care s’ar trece altfel într’un chip mult mai puţin artistic. Un alt argument este că atunci când sunt conduse de un maestru cu drag de ţară şi trecut, ca maestrul Kiriac , ele sunt depozitare ale muzicei naţionale şi păstrătoare de frumoase şi româneşti tradiţii. Concertul de Sâmbătă seară, organizat pentru sărbătorirea Crăciunului, a fost alcătuit din bucăţi religioase printre care „Quitollis" de Haydn, „Isus şi fecioara Maria“ de César Franck, executate cu deosebită grijă şi cald sentiment de d-1 Folescu acompaniat de d-1 G. Cocea violonist şi Galattauer pianist şi de cor. Au urmat trei melodii populare din Banat, cântate de d-na Lya Pop, care e mult mai bine în anii de concert ca în Samson , apoi mai multe coruri şi colinde de Crăciun. A mai dat un preţios şi distins concurs, d-l Vrăbiescu cântând „Ţiganii" lui Georges Hue. A plăcut mult „Noel" al lui A. Adam executat de d-na Lya Pop și clyn L. KAR. Mişcarea culturală în fără Ştiri fălticenene SPECTACOL REVOCAT. — ACTIVITATEA ORCHESTREI LICEULUI Cu o lună în urmă se anunţase în oraşul nostru trupa „Al. Dem. Dan". Ziua de 8 Decembrie, în care trebuia să se reprezinte „Danţul Morţii", sosise. Se puseseră în vânzare biletele, publicul doritor de teatru năvălise în seara spectacolului. Dar... trupa nu a sosit. Publicul indignat fuge la Agenţia teatrală „A. Kohn" şi cere restituirea banilor. Nu ştia, sau e o simplă glumă de prost gust, sau o neglijenţă a impresarului trupei. Principalul e că agenţia cheltuind o sumă cu afişajul şi telegrame, la care sus numita trupă n’a binevoit a răspunde, agenţia a rămas şi păgubaşe de bani şi batjocorită de public, credem totuşi că administratorul trupei va repara greşala. Orchestra liceului „N. Gane" din localitate, care a cules atâtea succese de pe urma muncei sârguitoare a distinsului director, dl G. Stino, şi a maestrului A. Mihăilescu, şi-a întrerupt activitatea prin plecarea acestuia pentru studii la Paris. Totul neobositul director, un iubitor de muzică, n’a lăsat ca oraşul nostru să piardă ceea ce avea frumos şi mai demn. Aşa că orchestra s’a reconstituit sub conducerea d-lui căpitan I. Buluc, şeful muzicei reg. 16. In curând va reîncepe seria concertelor, aşa de mult apreciate de publicul select al Fălticenilor OBIECTIV iMîeFCiîri IT Decembrie Viaţa în aer liber MATCHUL MAMUT-GERSTMANS Senzaţionala întâlnire de luptă liberă dintre faimosul luptător român Mamut Pehlivan şi Laurent Gerstmans campionul Europei, care urma să aibă locuri la Anvers, a fost amânat pentru ziua de 16 Decembrie a. c. deoarece campionul Europei a declarat că nu este la punct cu antrenamentul. De asemenea şi întâlnirea dintre Petrică Sanda şi campionul mondial llobert Doth s-a amânat din aceleaș] motive. Pare însă mai verosimul că cei doi campioni fug de cei doi români spre a nu se expune unor înfrângeri ridicole. ALDO NADI ŞI ROGER DUCKET FAC UN ASALT REMARCABIL Marea gală de scrimă între francezi şi italieni ce a avut loc Duminica trecută la Marsilia, în hall al Palatului Bursei a obţinut un considerabil succes. Reuniunea organizată de Cei cui Pliocen în scop de binefacere, s’a desfăşurat în faţa unui public imens compus în mare parte din militari. Dintre toate asalturile, s’a remarcat acel care a pus fată în faţă pe Aldo Nadi campionul Italiei cu Roger Ducret campionul Franţei, care s’a terminat printr’o egalitate de puncte. !flssiEBaBBBBBBaflaaB!asaBBsaBiiäBSBia*iBH33iamiä9 AVIZ cetitorilor i i abonaţilor In vede*rea tragerii premiilor noastre In fiecare zi pâită Sâmbătă 20 Decembrie, în «orele de birou, dela 9—12 jumătate şi dela 3 — 7 se primesc, spre preschimbare, cupoanele. Premiile fiind o răsplată acordată abonaţilor şi cetitorilor noştri CONSTAMŢI nu se pot primi spre preschimbare decât toată seria cupoanelor, adică cele 30 cupoane consecutive. Pentru cupoanele lipsă se va plăti costul unui număr vechiu din Rampa sxdiCrSÎi § Ic^ia Abonaţii sunt scutiţi de_ formalitatea redării cf. peştelor, căci am luat dispoziţiuni, ca să le trimitem cu poşta, bonurile ce li se cuvin şi anuma 90 bonuri abonaţilor pe 3 luni, 180 celor pe 6 luni şi 360 celor pe un an. 21 Decembrie 1924. Tragerea premiilor are loc Duminica viitoare BHBBBflB&flBIBBflBBaflBBBB&aiaül BSaafl BHHBBg&l