Rampa, decembrie 1924 (Anul 8, nr. 2145-2154)

1924-12-17 / nr. 2145

Pentru Doamne Incălţăminte originală franceză nein­trecută în gust şi elegantă. Pentru Domnu Mare stoc cu încălţăminte în diferite forme, mărci renumite, calităţi extra­­superioare. R­OYAL SHOE 98 CALEA VICTORIEI 98 (vis-a-vis de poarta Palatului Regal) Furnizor al Curţii Regale Române şi Elene şi al primelor teatre din ţară Şoşoni şi Galeşi veritabili Russo-Sue­­dezi în calităţi şi forme exclusive. Preţuri convenabile i&m 'MO'N.DE'NÂ '*22. Un sport vătămător - De mai bine de douăzeci de ani, o­­biceiul exerciţiilor fizice şi pasiunea pentru psorturi s'a Înrădăcinat şi s’a desvoltat mereu crescând. Tineretul romantic de odinioară a dispreţuit sportul, Insă generaţia modernă şi-a dat seama că era o necesitate ce se impunea de la sine şi l-a adoptat ca un element principal, în viaţa noas­tră de toate zilele. Practicarea ori­cărui sport, şi mai ales a unui sport in aer liber, e exce­lentă pentru toate organele care in­tră în joc: îţi desvolţi muşchii, îţi purificii plămânii, îţi întăreşti arti­culaţia membrelor iţi odihneşti efee­­tul, îţi recreezi sufletul. Iată însă că printre zecile de spor­turi pe care le cunoaştem, şi care ne-au tentat vreodată prin originali­tatea sau farmecul lor unul singur pare dispreţuit şi boicotat de marea ştiinţă: dansul! Citeam de curând intr’un ziar en­glez un studiu amănunţit şi nespus de interesant pe care un savant me­dic londonez l’a făcut asupra utili­­tăţei sporturilor moderne şi a pri­mejdiilor pe care le prevede „dan­sul“. „Dansul spune eminentul doctor, este pur şi simplu un excitant al sim­ţurilor, un surmenaj şi o oboseală inutilă corpului. Cum oboseala este un fenomen pa­tologic care îşi are sursa In creer şi e datorită funcţionării excesive a ce­lulei nervoase, omul obosit, respi­rând aer viciat, copleşit de căldură şi transpiraţie, e supus unei „auto­­intoxicaţii“. De aceea s'a şi constatat că ma­joritatea dansatorilor profesionişti au o sănătate foarte debilă şi mor în genere de ftizie stru de miocar­­dită. Poate dacă s’ar dansa afară, un aer liber şi nu în atmosfera supra­îmbâcsită , a saloanelor, sau a tea­trelor, răul nu ar fi acelaş, însă în condiţiunile în care se practică as­tăzi nu este decât un mijloc neno­rocit de a absoarbe microbi şi de a sacrificai atâtea forţe preţioase de sănătate. — Aţi observat — spune medicul englez, că după ce ai dansat câteva ore neîntrerupt, simţi ameţeli şi du­reri de cap? De ce la celelalte spor­turi, tennis, golf, canotaj, călărie, înot, patinaj, foot-ball, sky, bob­sleigh, nu simţi aceleaşi simptome de depresiune fizică? Pentru simplul motiv că aerul curat, răcoritor, pe care îl aspiri, re­generează în bună parte istovirea la care e supus organismul. Afară de asta, mai este o chestiune care priveşte cu deosebire pe femei: ne­cesitatea de a dansa cu tocuri înal­te, prin urmare poziţia falsă în care stă corpul. Iată dlar încă un argument mai mult care dovedşte tot adevărul teoriilor medicului en­glez. „Nu învăţaţi copiii să danseze, spune el părinţilor. Lăsaţi-i să facă orice sport orice gimnastică, numai dans nul”. Ar fi curios însă acum de ştiut dacă fiii şi fiicele Albionului vor asculta apelul ştiinţei şi voii renun­ţa cu una, cu două la Shimmy şi Tango! Mă cam îndoesc! Cât despre micuţele noastre Bucureştence şi pasionaţii noştri dansatori, eu cred că tot corpul medical din lume să intervie contra acestui primejdios sport, fiecare ar fi gata să-şi sacri­fice câţiva ani din viaţă fără însă să se lase de dans. — „What do you think little girls?" £/e,(jarJa-> Mosc/áad— Gfletres Originea guetrelor se pierde în noaptea timpurilor. Adică nu toc­mai aşa, dacă e vorba de minus­culele atache-uri pe care le pu­nem pantofilor vara ca şi iarna-Vara sunt confecţionate din pi­chet sau o pânză uşoară mai ade­sea de culoarea cânepei, iarna din o stofă anumită pe care au bote­zat-o „roppe’1 în culori care va­riază. Aceste „goitres’* moderne sunt urmaşele directe ale faimoaselor jambiere înalte până la genunchi care au făcut deliciul veacurilor trecute ; la curţile monarhilor ca şi la ale seniorilor, ele au fost purtate cu egală desinvoltură de curteni ca şi de soldaţi. Guetrele moderne au devenit obiecte de prima necesitate în­dată ce moda pantalonilor lungi a fost arborată- Şi ele sunt dacă­rent cu uzul se amuzau sau nu pe socoteala junelui „dandy“. S-a convenit că gh­itrele -­„sunt de rigoare“ la costumele de se­zon oricând e vorba de prome­nadă şi numai rar în cazuri de vizită. Sunt excluse cu desăvârşire când e vorba de o haină de gală sau chiar la un sacou daca ai in­tenţia să faici vizite sau numai să depui cărţi de vizită la persoa­ne pentru cari nu ai sentimente agreabile. DE BERRY Notă " Până acum se aduceau­ guetre de la Paris sau de la Londra1. Toam­na aceasta un pantofar român d-l Const. Gheorghiu a luat iniţiativa de ,ai lansa guâtre pentru d-ni. Men­ţionăm că guâtrele pentru d-ne se fac în culoarea urantoului. După vorba lui „sa găsit leac contra răcelei". Atelierul de încălţăminte 1 GHEORGHIU. Fundaţia Carol I. Str. C. A. Rosetti No. 2 un „pendant“ „sine qua non’“ al siluetei bărbăteşti. Unii „cavaleri“ au bunul gust (ca să zicem aşa) să aparte mun­tres în toate ocaziile şi de­ toate culorile Am văzut la o nunţi, în socie­tate, un tânăr în smoking şi în pantofi de lac peste care pusese o pereche de guerres de culoarea oului de rată. Vă puteti închipui dacă un bu­chet de dudui nostime si în ou­ însemnări mondene Sâmbătă și Duminică Societatea de binefacere "Principele Mir­cea" a depus o activitate febrilă. Mii de vi­zitatori s-au perindat pe dinaintea diferitelor secţiuni ale bazarului, ad­mirabil amenajate de către doam­nele din societate. După amiază s-a servit ceaiul.­ Am remarcat în asistenţă : Doamnele: M. Oromolu, Catherine Butculescu, Elena Petrovici, N. N. Săveanu, Matac, Brudişteanu, A. ■Saligny. Simons, Margot Greceanu A. Babencu, Chiriceanu, Dacosta, Zissu, Stork, colonel Burbla, dr. Banci­u, dr. Nasta, Mareş, Ţiţeica, Marie Pennescu-Kertch, Marie Ro­setti, Dora Martinescu, Grazziella Missir, dr. Hamgt, Marcella Rado­­vici, Gr. Cerkez, Aurelia Martinescu, M. Davidescu, Lila, Negru, d-na şi d. Efimov, Domnişoarele, Rica Săveanu, Ma­delaine Cocul­escu, Sordony, Noica Marga Sculy, Lya Ghinapa, Geor­gette Iserescu, Lya Romaşcu, Ada Halfon, Ciceo Popp, A. Stoenescu, Berindey, C. Dimancea, M. Mavraky Viorica Noica, Lelia Ştefănescu, Tutu Hariton, Lisette Gapeleanu, Marmara Ştefănescu, Lily Donici, Florica Orescu, Hagi Pantely, Cer­kez, Gârleşteanu, Michaela Salladin, MariseOromoiu, Marie Gaicu, Tanţi Gogu, Pretorian, etc. Domnii: Trancu-Iaşi, Paul Scort­­zescu, Mac Gollav, Al. Tell, Paul Dimopol, George Pulieff, Paul Ghim­pa, Al. Ciceo-Pop, Puiu Paţac, Flo­rin Nebetide, George Stourdza, Ionel Creţu, Mavro, cap. Dess­a, Marg. Manoliu, Tony Mânzatu, M. Arţă­­reanu, Giani, Gaby Zamfirescu, Pâ­râianu, George Stan Cappon. * Sâmbătă după amiază a avut loc al 3-lea ceai dansant al Societăţii Obolul în saloanele Tea-Room Taina din str. Romană. Lume multă, ani­maţie, eleganţă. In distinsa asis­tenţă remarc: d-nele Miclescu, But­­culescu, Slătineanu, Lahovary, Iar­­ca, Demetriade, Rudeanu, Princesa Bogdan, Gheorghiade Herdan, Goné, D. Emmanuel, Baranga, Kiriac, Pa­­velescu, Cerkez,, Nenişor, Hiottu, Pavly, d-na şi d. Fundăţeanu, d-na şi d. Tăslău­anu, d-na şi d. jude Boboc, d-na şi d. P. Simionescu d-na L. Smărăndescu, d-na şi d. Efimov, etc. D-rele Fi­odor, Sidery, Sordony, Porumbaru, Ella Koslinsky, Vlădoia­nu, Deşliu, Potenaru-Cărplescu, Cos­­tandache, Paulette Enescu, Florica Carcalli, Stoianovici, Titi Ştefănescu Nety Ionescu, etc. D-nii Meitany, Praporgescu, Ro­­naulp, De Faye, Costandache, D. Orăscu, Giany, Morvan Slăvescu P. Gheorghiu, Scorţescu, Nanu, Ni­­colau, Gârleşteanu, Minculescu, Căp. Conia Dessila, George Roncea, Răutzoiu, Tulcea, H. Weintrauc, Philipps, Perrier, Arsenescu, Keller, Salving Capon, locot. Pârâianu, sub­locot. V. Plesnilă, Niculescu, etc. * Miercuri după amiază va avea loc obişnuitul ceai dansant al Aso­ciaţiei Haina'In saloanele Tea-Room din str. Romană 44 bis. Carnetul nostru — Un elegant §3 cunoaşte după trei lucruri : pălăria, bastonul şi mănuşile. Toate acestea se pot găsi la magazinul PHILIP­S din Calea Victoriei de cea mai bună cali­tate şi cele mai convenabile pre­ţuri­— Pantofii semnaţi C. Gheor­ghiu (Palatul Fund. Univ- Carol I) — Sosonii (Triunghi s-au recu­noscut drept cei mai superiori. Depozit central str- Decebal 12 (Gh. Spănescu). ■V Lumea diplomatică —D. Djevad Bey, fost ministru al Turciei la Bucureşti, a fost nu­mit ambasador al Republic­ii Tur­ceşti la Paris. —D. Husein Regib, însărcinat de afaceri al Turciei La Paris, a fost înaintat ministru plenipotenţiar la Bucureşti HA­M­P­A Concertul Soc. Carmen Ar trebui ca societăţi în genul soc. Carmen, să fie pretutindeni, a­­tât de necesare sunt evoluţiei cul­turale a unui popor. In mica bur­ghezie, ele ocupă un loc de seamă, prin divertismentul ce-l oferă şi prin faptul că umplu golul unor ore care s’ar trece altfel într’un chip mult mai puţin artistic. Un alt argument este că atunci când sunt conduse de un maestru cu drag de ţară şi trecut, ca maestrul Kiriac , ele sunt depozitare ale muzicei na­ţionale şi păstrătoare de frumoase şi româneşti tradiţii. Concertul de Sâmbătă seară, or­ganizat pentru sărbătorirea Cră­ciunului, a fost alcătuit din bucăţi religioase printre care „Qui­tollis" de Haydn, „Isus şi fecioara Maria“ de César Franck, executate cu deo­sebită grijă şi cald sentiment de d-1 Folescu acompaniat de d-1 G. Cocea violonist şi Galattauer pianist şi de cor. Au urmat trei melodii populare din Banat, cântate de d-na Lya Pop, care e mult mai bine în anii de concert ca în Samson , apoi mai multe coruri şi colinde de Crăciun. A mai dat un preţios şi distins concurs, d-l Vrăbiescu cântând „Ţi­ganii" lui Georges Hue. A plăcut mult „Noel" al lui A. Adam executat de d-na Lya Pop și cly­n L. KAR. Mişcarea culturală în fără Ştiri fălticenene SPECTACOL REVOCAT. — ACTI­VITATEA ORCHESTREI LICEULUI Cu o lună în urmă se anunţase în oraşul nostru trupa „Al. Dem. Dan". Ziua de 8 Decembrie, în care trebuia să se reprezinte „Danţul Morţii", sosise. Se puseseră în vân­zare biletele, publicul doritor de teatru năvălise în seara spectaco­lului. Dar... trupa nu a sosit. Publi­cul indignat fuge la Agenţia teatra­lă „A. Kohn" şi cere restituirea ba­nilor. Nu ştia, sau e o simplă glu­mă de prost gust, sau o neglijenţă a impresarului trupei. Principalul e că agenţia cheltuind o sumă cu afişajul şi telegrame, la care sus numita trupă n’a binevoit a răs­punde, agenţia a rămas şi păgu­başe de bani şi batjocorită de pu­blic, credem totuşi că administrato­rul trupei va repara greşala. Orchestra liceului „N. Gane" din localitate, care a cules atâtea suc­cese de pe urma muncei sârguitoa­­re a distinsului director, d­l G. Sti­­no, şi a maestrului A. Mihăilescu, şi-a întrerupt activitatea prin ple­carea acestuia pentru studii la Pa­ris. Totul neobositul director, un iubitor de muzică, n’a lăsat ca ora­şul nostru să piardă ceea ce avea frumos şi mai demn. Aşa că orches­tra s’a reconstituit sub conducerea d-lui căpitan I. Buluc, şeful muzi­cei reg. 16. In curând va reîncepe seria concertelor, aşa de mult apre­ciate de publicul select al Fălticeni­lor OBIECTIV iMîeFCiîri IT Decembrie Viaţa în aer liber MATCHUL MAMUT-GERST­­MANS Senzaţionala întâlnire de luptă li­­beră dintre faimosul luptător român Mamut Pehlivan şi Laurent Gerst­­mans campionul Europei, care urma să aibă loc­uri la Anvers, a fost a­­mânat pentru ziua de 16 Decembrie a. c. de­oarece campionul Europei a declarat că nu este la punct cu an­­trenamentul. De asemenea şi întâlnirea dintre Petrică Sanda şi campionul mondial llobert Doth s-a amânat din aceleaș] motive. Pare însă mai verosimul că cei doi campioni fug de cei doi ro­­mâni spre a nu se expune unor în­frângeri ridicole. ALDO NADI ŞI ROGER DU­CKET FAC UN ASALT RE­MARCABIL Marea gală de scrimă între francezi şi italieni ce a avut loc Duminica trecută la Marsilia, în hall al Palatului Bursei a obţinut un considerabil succes. Reuniunea organizată de Cei cui Pliocen în scop de binefacere, s’a desfăşurat în faţa unui public imens compus în mare parte din militari. Dintre toate asalturile, s’a re­marcat acel care a pus fată în fa­ţă pe Aldo Nadi campionul Ita­liei cu Roger Ducret campionul Franţei, care s’a terminat printr’o egalitate de puncte. !flssiEBaBBBBBBaflaaB!asaBBsaBiiäBSBia*iBH33iamiä9 AVIZ cetitorilor i i abonaţilor In vede*­rea tragerii premiilor noastre In fiecare zi pâită Sâmbătă 20 Decembrie, în «o­rele de birou, dela 9—12 jumătate şi dela 3 — 7 se primesc, spre preschimbare, cupoanele. Premiile fiind o răsplată acordată abonaţilor şi cetitorilor noştri CONSTAMŢI nu se pot primi spre preschimbare de­cât toată­ seria cupoanelor, adică cele 30 cupoane consecutive. Pentru cupoanele lip­să se va plăti costul unui număr vechiu din Rampa sxdiCrSÎi § Ic^ia Abonaţii sunt scutiţi de_ formalitatea­­ redării cf. peştelor, căci am luat dispoziţiuni, ca să le tri­mitem cu poşta, bonurile ce li se cuvin şi anum­­a 90 bonuri abonaţilor pe 3 luni, 180 celor pe 6 luni şi 360 celor pe un an. 21 Decembrie 1924. Tragerea premiilor are loc Duminica viitoare BHBBBflB&flBIBBflBBaflBBBB&aiaül BSaafl BHHBBg&l

Next