Rampa, februarie 1925 (Anul 8, nr. 2179-2202)
1925-02-01 / nr. 2179
RAMPA Duminică„ S Februarie AsM seara la Teatrul CAROL Cel MARE Eforia Marele Bal Mascat şi Costumat DAT DE Marea organizaune a negustorilor din Capitală SFATUL NEGUSTORESC Un program artistic și nenumărate surprize sunt rezervate publicului. Cea mai mare tombolă ce s'a văzut vreodată la noi. Concurs de frumuseţe Teatrul Naţional din Craiova a Îmbrăcat haină de sărbătoare. Dacă pentru orice teatru o premieră e sărbătoare, o reprezentaţie ca Hamlet — totdeauna piatră de încercare — depăşeşte cadrul obişnuit. Pentru teatrul nostru premiera lui Hamlet cu Ion Manolescu va Însemna, pe bună dreptate, o dată istorică. Uriaşul Shhakespeare, veşnic nou ţi viu dealungul veacurilor, tentează ţi subjugă generaţii după generaţii, secole după secole. De aci ţi ambiţia — nobila ambiţie — a marilor actori, acei asupra cărora s‘a coborît mai din belşug binecuvântata dărnicie a talentului, să interpreteze marile creaţiuni schakespariane. De aci iarăşi diversitatea interpretărilor, care dă o permanentă nuanţă de noutate jocului şi însă?’ filosofiei prinsă In paradoxe, belşugului de filosofie, puzderiei de paradeze. Tot aci găsim şi explicaţia faptului că o nouă interpretare, cu un nou actor, îţi înfăţişează cu totul un alt Hamlet. Piesa e acelaşi şi totuşi nefericitul prinţ al Danemarcei e altul, după cum altul e actorul ce incarnează. Dar să las la o parte considerentele acestea, pe tărâmul cărora alunec! Să uit toată literatura achakesperiană, să uit jocul tuturor Hamleţilor (?) ce am văzut şi ca unul care asist întâia oară la reprezentare să-l văd, să-l cuget, să-l simt pe Manolescu in redarea uriaşului rol. Din mijlocul curtenilor regelui incestuos Claudius se desface de la început printr'un gest Presimţi că furtuni mari se sbuciumă In pieptul lui, cunoşti că o superioară Inteligenţă freamătă şi cată să reacţioneze la curtea Danemarcei „în care e ceva putred“. Manolescu te-a ţintuit definitiv ţi de la Început prin gest şi prin sugrumata înaintare catifelată a cuvântului. II urmăreşti apoi, din ce în ce cu mai multă supuşenie, eşti robul lui şi tot aşa, ca el cu paşii rari, cu ochii fixi, mari şi întrebători în afara zbuciumului tău lăuntric te întrebi: a fi... sau a nu fi? Minunatul monolog al lui Hamlet asupra nimicniciei existenţei noastre, asupra nonexistenţei noastre, Manolescu ţi-l, toarnă un suflet sub vraja unei nespus de duioase poeme a durerei, a deziluziei. E omenesc, e natural, e mare, e covârşitor de real. Nu utilizează — pro causa — nici lama scânteetoare de pumnal pe care să-l oprească în dreptul inimei, nici gestul larg ţi vorba sacadat-teatral, nul Manolescu vine de undeva de departe, poate chinuit zile şi nopţi dearândul de gânduri şi când ajunge în faţa ta el e la sfârşitul chinuitoarei probleme şi totuşi la Început, a fi sau a nu fi?... Pe Hamlet socotesc unii că trebue să-l interpreteze ca un nebun, ca un nevropat,... Manolescu Ta redat ca pe un om de o superioară inteligentă. Scenele nebuniei lui nu au nimic din artificialitatea altor interpretări, nu vezi nimic de prisos, nimic șarjat, ci toate sunt o măestrită dantelă, o plasă străvede întinsă pentru un scop bine determinat. De altfel pe Manolescu 11 ajută în Hamlet, pe lângă darul de sus turnat în inimă şi în creer, 11 ajută şi fizicul, îl ajută şi vocea catifelată, care prinde uneori aripi diafane de murmur la treptele altarului, rigurozitate de furtună alte ori. Intr'un cerc de cunoscuţi, intre două schimbări de decoruri nu comunicam primele impresii. Poetul Cincinat Pavelescu, entuziast spunea: ,,E covârşitor Manolescu tuturor interpretărilor ce am văzut până acum". Alături de Hamlet a strălucit „Ofelia“ d-şoarei Creţulescu. Când am avut prilej am scris şi altă dată — în cronici locale — asupra acestei interpretări. D-şoara Creţulescu e una din cele mai bune ofelii a teatrului românesc. D-na Vecera in rolul Reginei, ne-a dat, din câte interpretări am văzut pe scena teatrului nostru, pe cea mai bună. Jocul său a fost o minunată ciselare, până In cele mai mici amănunte şi de o naturaleţe, pe care puţini dintre actori ştiu să ni-o dea. In Polonius d. Remy Comăneanu a conceput rolul cu totul altfel decât înţeleg să-i redea marea majoritate a celor ce-l întrupează. D-sa a făcut din acest curtean al regelui Danemarcei un înţelept scriitor al curţei, un părinte duios, un veghetor al variatelor situaţii din ce în ce mai tragice, care se petrec în interiorul zidurilor. Aşa şi trebue conceput, nu un comic fără voinţă sau un linguşitor curtean. Frumuseţea jocului său, inteligenţa ca in interpretare trebue subliniată cu satisfacţie. Regele lui Budeanu, interpretat bine, tânărul artist vădind din ce în ce, mai multe calităţi, Laert interpretat de Tudor Călin impetuos şi sentimental, ni-a dat scena frumoasă şi desăvârşită a Întâlnirea lui cu Ofelia, din actul nebuniei, scena de la mormânt, când e în faţa lui Hamlet Horaţiu, d. A Cantorichi, frumos şi bine redat. Coco Demetrescu, In groparul, a impresionat. Deţinând rolul „Umbrei“ M. Tancovici-Cozmin, ne trimitea din Întunericul tăinuitelor ziduri vocea misterioasă a aceluia care cerea răzbunare ţi nu avea odihnă. Decorurile de o frumuseţe ţi o noutate pe care n-a văzut-o până acum teatrul nostru, datorită d-lui Teodorov. Costumele lucrate de d-şoara Bar înŢ&RA Scrisori craiovene Premiera Hamlet.— D. Nancisscu interpretează întâia oară pe Hamlet vjCw/im J cm *U t £ £« 8s MAGAZIN SPECIAL DE CADOURI „GALERIE DE CADOURI11 DAVID STERN LIPSCANI 3 EN CROS EN DETAIL 3» § 39 H i £ CAaanla-Mah-Iong i: Biletele toată ziua la Compania „CĂRĂBUȘI*;; Director C. TINUSEs&azf «i In fiecare seară , marele succes Țin’te bine! Revistă de Nick și Keeps;: Montare fastuoasă BALET lentrel Eforia - Carol cel Mare f i; Cinema Bulevard-Palace | 'ÎS — Premieră Extraordinară SCANDALUL da la VERSALLES Fiica Doamnei de Larsaci ;; Film în jurul căruia s’a făcut atâta vâlvă cu ocazia ares- p *» tărei la Paris a artiștilor principali ! [ din rolurile principale; BISCOT, M-lle DIANA, TESSY ;; HARRYSON, Mary Moscotte, Eugen Neufeld şi Fred Louis Frech 10 ACTE — OPERA COMPLECTA — 10 ACTE $ Montare și lux orbitor. Toalete altri moderne. Exc. Mercur-film Primăria Capita* ei Societatea comunală pentru alimentarea cu lapte a Capitalei Administraţia Comunală a Capitalei adânc îngrijorată de imensa mortalitate a copiilor, din cauza lipsei şi relei calităţi a laptelui dulce, cum şi având în vedere numărul foarte redus al vitelor de lapte în raport cu numărul vitelor din anii anteriori războiului nostru, astfel: recensământul din 1916 ne indică, că în jurul Capitalei și în satele limitrofe se găseau circa 16.000 vite de lapte circa 800.000 locuitori, iar astăzi statistica ne arată numai 12.675 vite de lapte la circa 900.000 locuitori, cu alte cuvinte, înainte de război aveam fiecare 150 gr. lapte pe zi, iar astăzi nu revine pe cap de locuitor decât abia 80 gr. Motivat de această extraordinară stare de lucruri, extrem de periculoasă nu numai pentru copii şi bolnavi, dar chiar şi pentru oamenii sănătoţi. Primăria Capitalei a convocat în ziua de 7 August a. c., o consfătuire, unde s’a putut auzi trista stare de lucruri de astăzi. Primăria Capitalei dorind să ajute la producerea laptelui cât mai mult ţi să înbunătâţească calitatea lui pe de o parte, iar pe de altă parte să sprijine activ şi puternic refacerea şi înbunătăţirea rasei vitelor de lapte, bizuindu-se pe experienţele oraşelor din apus, a hotărât să înfăptuiască o Soc. Corn. pentru alimentarea cu lapte a Capitalei, al cărei ţel a fost pe larg desbătut cu ocaziunea adunărei din 7 August, şi a cărei statute au fost aprobate de Consiliul Superior de îndrumare şi Control cu Avizul No. 1 din 24 Octombrie 1924, Jurnalul Consiliului de Miniştri No. 8378, din 16 Decembrie 1924 şi sancţionat prin Decretul Regal No. 4259 din 81 Decembrie 1924. Primăria Capitalei participă la fondarea acestei Soc. cu trei milioane lei (8.000.009.000) pe lângă că acordăţi alte avantagii ţi crede de a sa datorie să invite pe toţi cetăţenii capitalei să participe la fondarea acestei Societăţi de bine obştesc. Capitalul social este fixat la 10000.000 lei, repartizat la 2.000 acţiuni a 500 lei fiecare. Adeziunile cu indicarea sumei cu care fiecare cetăţean va contribui la fondarea Soc. rugăm a o comunica urgent direct Primăriei Capitalei. Subscrierile se vor face la Casieria Centrală a Primăriei Capitalei, la Banca Naţională a României în Bucureşti şi la toate sucursalele sale din provincie. Subscripţia «*ste deschisă de la 20 Ianuarie şi până la 28 Februarie 1925. Cine n‘a auzit fi eine n'a murmurat aceste două silabe, care cuprind unele delicii necunoscute unedin marea masă a muritorilor. Este jocul la modă, mania silei, sau cum vreţi că-i spuneţi. Suficient să ştiţi că a revoluţionat sa. Ioanele fi ne face cele mai adesea să uităm pokerul, bridge-ul, iau mausul de veche amintire. % Vara aceasta la Sinaia, tntr'un hotel de primul rang, un ^mattrenabil fi prevenitor afezase pe cele trei mese ale „halo"-ului este o curte de culoarea abanosului cu inscripția pudrată in aur, ,Mahlong“. Genul acesta deosebit din partea hotelului n'avea insă urmări practice. Stdmla doar curiozitățile fi atât, intr'o seară, după dineu prietenul meu vicontele de U. fi-a luat trei gentlemani, un guide de culoare „iade" fi— a mobilizat cu desinvolturii una din met le amintite. Abia începu să etaleze piesele multicolore fi... tabloul figuraţi-l d.voastră. In spatele temerarilor jucători se formase o „respectabilă‘‘ galerie. Un gest mut fi un curent implacabil — Renunțăm „ # Mi-am amintit de această scenă, încercând In aceste puţine rânduri să arunc o palidă lumină asupra eibilicului Mah-long. Gdnaiţi-vă că datează numai de pe timpul împăratului Wu care domnea in China pe la 472 înainte de Crist. Şi aceia ce e mai curios, numai miniştrii şi curtizanii puteau la acea epocă să guste din suptilităţile acestui joc. ,Orice infracţiune la această regulă era pedepsită cu moartea. O aia rigoare In ceia ce priveşte jocul veţi admite că e intr'o evidentă discordanţă cu moravurile zilelor noastre. A fost necesară revoluţia lui Talping (4851-4866) pentru ea deliciile Mah-longului să fie acordate poporului. Mult timp, o omenire preocupată de lămpi electrice, fonografe şi gramdle l’a ignorat cu desăvârşire. Dela o vreme Whist-ul şi Bridge-ul începură să se banalizeze. Şi-atunci noutatea salvatoare tşi făcu apariţia cu răsunet. Cei dintâi îl încetăţenesc Americanii după războiul cel mare. Apoi verd rândul bătrânului continent. Tehnica sa e destul de delicată şi de complicată. A fost numit „the game of Shousand intelligences“, jocul cu mii de combinaţiuni. Trebuesc adăugate, gesturi nuanţate, atitudini rituale fi tot acest protocol surâzător pe care l-au imaginat fiii imperiului ceresc, înfăţişarea delicatelor pieseie L voriu, ea însăşi e atrăgătoare. Aşa, distingem sezoanele,, virtuţile, lunile fi chiar simboluri in care miturile plutesc intr'un amestec bizar cu realitatea. Paul de Bryan Dela Casa Artei ŞEZĂTOARE. — In cerc Intim, în saloanele cu scoarţe şi divanuri româneşti dela Casa Artei a avut loc Luni 26 Ianuarie 1925, obişnuita şezătoare. Datorită domnişoarei Margareta Miller-Verghi şi d-nei Calomeri programul a fost frumos aranjat. Primul număr a fost d-şoara Antoaneta Magnici la piano: Consolation de Liezt. A mai căutat d. Florian Codreescu Prilude de Chopin; d. Ioan Morţun a citit învingătorul lui Napoleon de D. Pătrăţeanu. D-na Lucia Calomerî, a spus: „Ideal" de Coşbuc, d. Miron Constantinescu a încheiat programul cu Boite A musique de Liudoff. Ceaiurile din beneficiul cărora se vor ajuta studenţii români la Paris se urmează regulat: Miercurea, Vinerea şi Duminica, In localul său din str. Câmpineanu 17. Căsătorii — Joi 29 Ianuarie a. c., a avut loc In Capitală cununia religioasă a Domnului Yvon Cretzu-Mavro, canninginer de la Politechnica din Charlottenburg, fiul Domnului Alexandru Mavro, cu Domnişoara Florica Vranceanu, fiica Doamnei Suzanne Vranceanu. Ceaiul dansant al Asociaţiei studenţilor Academiei de înalte studii Comerciale şi Industriale Joi 29 Ianuarie c. la orele 5 după amiază In vastele saloane ale Cercului Militar a avut loc primul ceai dansant organizat de Asociaţia studenţilor Academiei de înalte studii comerciale şi Industriale, pentru strângerea fondului de ajutorare a studenţilor săraci ţi Înfiinţarea bibliotecei acelei Academii. Dintre persoanele prezente cităm pe d-nele Voinescu, Botez, Perussi, d-rele Didona Dimolescu, Honoria Dumitrescu, Botez, Voinescu, Viorica Filip, Geta Ionescu, Ştefănescu Dolj, Petroni, Popescu,Moşoaia, Nestorian, Stela Rădulescu şi d-nii Grigore Popescu-Racovitză, preşedintele Asociaţiei, Vlad, Gâţei, V. Clinceanu, Ghermănescu, I. Mihăilescu, Maxineanu, Cocip etc. etc. Al doilea ceai dansant va avea loc tot in saloanele Cercului Militar Joi 5 Februarie câţi vor urma în fiecare joi între orele 4—9 după amiază. r. m. r. însemnări Joi seara a avut loc in saloanele Cercului Militar balul soc. Studenţilor Arhitecţi. In numărul de mâine vom publica rubrica şi câteva comentarii asupra concursului de dans. * Astăzi Sâmbătă vor avea loc următoarele ceaiuri şi baluri. Intre 5—0 seara la Casa Artei din str. Câmpineanu, al doilea ceaiu dansant organizat de Soc. Sprijinul. La Cina între 4 — 7 p. m. ceaiul soc. sportive de turism România. Intre 5—8 la Tea-Room în strada Romană 44 ceaiul dansant al Soc. de „Patronaj“ pentru protecţia copiilor abandonaţi. Seara la orele 10 în saloanele Cercului Militar balul „Soc. pentru profilaxia tuberculozei“ la săraci. Balul va fi onorat cu prezenţa M. S. Regina Maria. La Eforie balul mascat al „Sfatului Negustoresc“. La Teatrul Popular la orele 10 seara balul Soc. „Sportul Studenţesc“. ,Va fi concurs de dans. Requiem pentru Puccini Gazetele italiene de zilele acestea anunţă că din iniţiativa guvernului italian a avut loc Duminică dimineaţa în biserica Sf. Maria din Roma o ceremonie funebră solemnă în onoarea lui Puccini. Au asistat la acest parastat M. Sa Regele şi Regina, principii şi principesele, miniştrii, precum şi întregul corp diplomatic, autorităţile etc. In timpul ceremoniei a fost executată celebra „Messe de Requiem“ de Perosi, dirijată însuşi de autor. IATA "MONDENĂ le de la opera din Bucureşti cu drept cuvânt merită toată lauda neprecupeţită, prin feeria variatelor culori, prin poezia vitruală ce ne-a încântat ochii. Punerea în scenă se datoreşte d-lui Victor Bumbeşti, care şi în stagiunea trecută a adus Însemnate servicii teatrului craiovean. Reputatul şi cunoscutul regizor a bătut un adevărat record: montarea şi punerea în scenă a lui Hamlet in zece zile şi in trei repetiţii generale. Succesul e cu atât mai mare. In condiţiunile acestea, Hamlet reprezentat fără nici o scădere de amănunt, înseamnă o dată istorică pentru teatrul craiovean şi pentru teatrul românesc, căci la noi a jucat Ion Manolescu întăia oară pe Hamlet. D. I. Atanasiu Veşti brăilene CONFERINŢE Există ţi la Brăila o ,Asociaţie culturală a femeilor evree“, adică o filială a asociaţiei cu acelaş nume, din Bucureşti. Până acum două săptămâni, nu ştiam — şi ca noi mulţii — despre existenţa acestei asociaţii, dau o Invitaţie — or ! invitaţiile! — nu ne-ar fi indicat că-şi începe activtatea prin conferinţa d-lui Bea-Hador, har şi publicist, întitulat „Teatrul evreu“. Am vorbit atunci despre această conferinţă, aşa că acum ne vom opri puţin asupra celei de-a doua, ţinută de un debutant in ale conferinţei, simpaticul avocat Ferdinand Schwartz. Ne-a plăcut, d-sa, înainte de conferinţă prin aceea că a ştiut să-şi aleagă subiectul: „Psichologia feminismului“ — subiect ce promitea să aducă lume multă feminină. Intr‘adev&r, sala „Lyrei“ — micuţă, dar cochetă şi simpatică — a fost neîncăpătoare pentru doamnele şi domnişoarele ce veniseră. Cât despre garderobier, se lupta cu blănuri scumpe şi pălării la modă!.. Şi d. Schwartz ne-a vorbit frumos, scurt, documentat, mai ales documentat. Nu au lipsit nici spiritele, astfel că, conferinţa despre „Psichologia feminismului“ a întrunit toate calităţile, pentru a fi conferinţă bună. Poftiţi la Brăila, domnilor conferenţiarii EMIL FULDA . Viaţa în aer liber Campionatele naţionale de hockey pe ghiiaţă Tot la Braşov, cu două zile Înainte de disputarea campionatelor de patinaj figuri, au început primele campionate de hockey pe ghiaţă ale României. Patru echipe, dintre cari două reprezentând culorile Tennis Clubului Român din Bucureşti, iar celelalte două, locale s-au înscris pe listă pentru a-şi disputa întâetatea. Echipele Tennis Club-ului, care în acelaş timp erau şi reprezentativele regiunei Bucureşti, erau formate din elemente tinere şi nu destul de suficient antrenate spre a putea susţine patru matchuri. Totuşi ele s-au prezentat în faţa adversarilor într-o formă admirabilă, luptând onorabil în semi-finale şi intrând chiar în finală cu clubul local Braşovia, în faţa căruia, din lipsă de antrenament au trebuit să-i cedeze întâetatea . Primul match, între Braşovia şi Tennis C.R.A. s-a terminat prin victoria echipei locale care nu a putut să-şi învingă decât de justeţă adversarul cu 3—2. Cu această ocazie sau relevat Bob Simons, A. Papana şi Marcu de la Tennis, iar de la Braşovia, Nagy şi Sholtter. Matchul dintre Tennis B. şi Colţea din Braşov a însemnat prima victorie a reprezentativei Bucureşti care datorită muncii neobosite depusă de Didi Bacinski, Sergiu Nadler şi Wyss au reuşit să marcheze pe rând 7 puncte contra 3 ale celor din Braşov. Aceste jocuri s-au desfăşurat în ziua de 22 ian, iar finala între LVaşovia şi Tennis B s‘a disputat a doua zi. Braşovia a eşit învingătoare cu 4—0 cucerind as iei titlul de prima campioană a României de hockey pe ghiaţă locul al doilea revenind Tennis-ului B. Pentru locul al treilea s‘a mai jucat un match între Tennis A. şi Colţea din Braşov, care s‘a terminat cu 1000 în favoarea bucureștenilor. Ungaria-Italia 2-1 (1-1) Duminică 18 ianuarie s-a discutat la Milano matchul alternaţional dintre Ungaria şi Italia, victoria rămânând de prtea primei ai cărei echinei au făcut lăudabile eforturi pentru aşi asigura punctul hotărâtor. Primul punct a fost marcat în al 17-lea minut al primei reprize de către italieni, cu care ocazia galeria indigenă a făcut jucătorilor o manifestaţie de simpatie cum umai italieni se pricep. Nu a trecut însă mult timp şi galeria a fost potolită de punctul egalizator. Victoria a fost obţinută de Unguri abia în ultimele minute ale remizei a doua. Amănunte în numărul viitor. Concursuri de patinaj Subcomisiunea de pa+,Turia Regiunea Bucureşti face cunoscut pe această cale, tutulor amatorilor că în urma suprimarei Campionatelor Regionale de patnaj din acest an din cauza num^-dui rp-'-'^us de participanţi, institue conform regulamentului examenele de şcoală. Primul examen va avea loc :luni 2 Februie ora 9 a.*' al clasa IV compus din următoarele figuri: „Optul“ fig. 1, 2, 3. — Schimbarea de muchie, fig. 5 a, 5 b. — '■*!“, fig 7, 9 a, 9 b ; „Dublu trei“ fig. 10, 11, 12. „Schimbarea de muche cu dublu trei“ fig. 28 a, 28 b. Taxa de înscriere 10 lei. înscrierile se primesc până Duminecă 1 Februarie ora 1 la Bufetul Patinoarului Cișmigiu. Campionatele României de patinaj figuri Pe patinoarul din Braşov au avut loc în zilele de 24 şi 25 ianuarie, campionatele naţionale de patinaj figuri deschise domnilor şi doamnelor. In categoria domnilor, titlul a rămas vechiului campion, d-nul doctor Hirsch din Cluj, care a manifestat o sdrobitoare superioritate asupra tuturor adversarilor săi, câştigând de departe atât probabile de figuri impuse cât şi probele de figuri libere. In categoria doamnelor victoria a rămas de partea d-nei Ana Bogali, care de asemenea a câştigat uşor probele ce a disputat. In urma acestor victorii ambii învingători primesc titlul de campioni români pe anul 1925. Concursurile au fost puse sub directa conducere a d-lui Carabatescu neobositul președinte al Comisiunii Centrale a sporturilor de iarnă.