Rampa, februarie 1925 (Anul 8, nr. 2179-2202)

1925-02-01 / nr. 2179

RAMPA Duminică„ S Februarie AsM seara la Teatrul CAROL Cel MARE Eforia M­arele Bal Mascat ş­i Costumat DAT DE Marea organiza­une a negustorilor din Capitală SFATUL NEGUSTORESC Un program artistic și nenumărate surprize sunt rezervate publicului. Cea mai mare tombolă ce s'a văzut vreodată la noi. Concurs de frumuseţe Teatrul Naţional din Craiova a Îmbrăcat haină de sărbătoare. Da­că pentru orice teatru o premieră e sărbătoare, o reprezentaţie ca Ham­let — totdeauna piatră de încerca­re — depăşeşte cadrul obişnuit. Pen­tru teatrul nostru premiera lui Ham­let cu Ion Manolescu va Însemna, pe bună dreptate, o dată istorică. Uriaşul Shhakespeare, veşnic nou ţi viu dealungul veacurilor, tentea­­ză ţi subjugă generaţii după gene­raţii, secole după secole. De aci ţi ambiţia — nobila ambi­ţie — a marilor actori, acei asupra cărora s‘a coborît mai din belşug binecuvântata dărnicie a talentului, să interpreteze marile creaţiuni schakespariane. De aci iarăşi diversitatea inter­pretărilor, care dă o permanentă nuanţă de noutate jocului şi însă?’ filosofiei prinsă In paradoxe, belşu­gului de filosofie, puzderiei de para­deze. Tot aci găsim şi explicaţia faptu­lui că o nouă interpretare, cu un nou actor, îţi înfăţişează cu totul un alt Hamlet. Piesa e acelaşi şi totuşi nefericitul prinţ al Danemarcei e al­tul, după cum altul e actorul ce­­ incarnează. Dar să las la o parte consideren­tele acestea, pe tărâmul cărora alu­nec! Să uit toată literatura achakes­­periană, să uit jocul tuturor Ham­­leţilor (?) ce am văzut şi ca unul care asist întâia oară la reprezen­tare să-l văd, să-l cuget, să-l simt pe Manolescu in redarea uriaşului rol. Din mijlocul curtenilor regelui in­cestuos Claudius se desface de la început printr'un gest Presimţi că furtuni mari se sbuciumă In piep­tul lui, cunoşti că o superioară In­teligenţă freamătă şi cată să reac­ţioneze la curtea Danemarcei „în care e ceva putred“. Manolescu te-a ţintuit definitiv ţi de la Început prin gest şi prin su­­grumata înaintare catifelată a cu­vântului. II urmăreşti apoi, din ce în ce cu mai multă supuşenie, eşti robul lui şi tot aşa, ca el cu paşii rari, cu ochii fixi, mari şi întrebători în afara zbuciumului tău lăuntric te întrebi: a fi... sau a nu fi? Minunatul monolog al lui Hamlet asupra nimicniciei existenţei noas­tre, asupra nonexistenţei noastre, Manolescu ţi-l, toarnă un suflet sub vraja unei nespus de duioase poeme a durerei, a deziluziei. E omenesc, e natural, e mare, e covârşitor de real. Nu utilizează — pro causa — nici lama scânteetoare de pumnal pe care să-l oprească în dreptul inimei, nici gestul larg ţi vorba sacadat-teatral, nul Manolescu vine de undeva de de­parte, poate chinuit zile şi nopţi de­­arândul de gânduri şi când ajunge în faţa ta el e la sfârşitul chinuitoa­rei probleme şi totuşi la Început, a fi sau a nu fi?... Pe Hamlet socotesc unii că trebue să-l interpreteze ca un nebun, ca un nevropat,... Manolescu Ta redat ca pe un om de o superioară inteligen­tă. Scenele nebuniei lui nu au nimic din artificialitatea altor interpre­tări, nu vezi nimic de prisos, nimic șarjat, ci toate sunt o măestrită dan­telă, o plasă străvede întinsă pentru un scop bine determinat. De altfel pe Manolescu 11 ajută în Hamlet, pe lângă darul de sus tur­nat în inimă şi în creer, 11 ajută şi fizicul, îl ajută şi vocea catifelată, care prinde uneori aripi diafane de murmur la treptele altarului, rigu­rozitate de furtună alte ori. Intr'un cerc de cunoscuţi, intre două schimbări de decoruri nu co­municam primele impresii. Poetul Cincinat Pavelescu, entuziast spu­nea: ,,E covârşitor Manolescu tutu­ror interpretărilor ce am văzut până acum". Alături de Hamlet a strălucit „O­­felia“ d-şoarei Creţulescu. Când am avut prilej am scris şi altă dată — în cronici locale — asupra acestei interpretări. D-şoara Creţulescu e una din cele mai bune ofelii a tea­trului românesc. D-na Vecera in rolul Reginei, ne-a dat, din câte interpretări am văzut pe scena teatrului nostru, pe cea mai bună. Jocul său a fost o minu­nată ciselare, până In cele mai mici amănunte şi de o naturaleţe, pe ca­re puţini dintre actori ştiu să ni-o dea. In Polonius d. Remy Comăneanu a conceput rolul cu totul altfel de­cât înţeleg să-i redea marea majo­ritate a celor ce-l întrupează. D-sa a făcut din acest curtean al regelui Danemarcei un înţelept scriitor al curţei, un părinte duios, un veghetor al variatelor situaţii din ce în ce mai tragice, care se petrec în inte­riorul zidurilor. Aşa şi trebue conceput, nu un co­mic fără voinţă sau un linguşitor curtean. Frumuseţea jocului său, inteligenţa ca in interpretare trebue subliniată cu satisfacţie. Regele lui Budeanu, interpretat bine, tânărul artist vădind din ce în ce, mai multe calităţi, Laert in­terpretat de Tudor Călin impetuos şi sentimental, ni-a dat scena fru­moasă şi desăvârşită a Întâlnirea lui cu Ofelia, din actul nebuniei, scena de la mormânt, când e în faţa lui Hamlet Horaţiu, d. A Cantorichi, frumos şi bine redat. Coco Demetrescu, In groparul, a impresionat. Deţinând rolul „Umbrei“ M. Tan­­covici-Cozmin, ne trimitea din Întu­nericul tăinuitelor ziduri vocea mis­terioasă a aceluia care cerea răz­bunare ţi nu avea odihnă. Decorurile de o frumuseţe ţi o noutate pe care n-a văzut-o până a­­cum teatrul nostru, datorită d-lui Teodorov. Costumele lucrate de d-şoara Bar­ înŢ&RA Scrisori craiovene Premiera Hamlet.— D. Nancisscu interpre­tează întâia oară pe Hamlet vjCw/im J­ cm *U t £ £« 8s MAGAZIN SPECIAL DE C­A­DOU­RI „GALERIE DE CADOURI11 DAVID STERN LIPSCANI 3 EN CROS EN DETAIL 3» § 39 H i £ CAaanla-Mah-Iong i: Biletele toată ziua la Compania „CĂRĂBUȘI*;; Director C. TINUSE­­s&azf «i In fiecare seară ,­­ marele succes Țin’te bine! Revistă de Nick și Keeps;: Montare fastuoasă BALET lentrel Eforia - Carol cel Mare f i; Cinema Bulevard-Palace | 'ÎS — Premieră Extraordinară SCANDALUL da la VERSALLES Fiica Doamnei de Larsaci ;; Film în jurul căruia s’a făcut atâta vâlvă cu ocazia ares- p *» tărei la Paris a artiștilor principali ! [ din rolurile principale; BISCOT, M-lle DIANA, TESSY ;; HARRYSON, Mary Moscotte, Eugen Neufeld şi Fred Louis Frech 10 ACTE — OPERA COMPLECTA — 10 ACTE $ Montare și lux orbitor. Toalete al­tri moderne. Exc. Mercur-film Primăria Capita­* ei Societatea comunală pentru alimentarea cu lapte a Capitalei Administraţia Comunală a Capitalei adânc îngrijorată de imens­­a mortalitate a copiilor, din cauza lipsei şi relei calităţi a lapte­­lui dulce, cum şi având în vedere numărul foarte redus al vitelor de lapte în raport cu numărul vitelor din anii anteriori războiului nostru, astfel: recensământul din 1916 ne indică, că în jurul Ca­pitalei și în satele limitrofe se găseau circa 16.000 vite de lapte­­ circa 800.000 locuitori, iar astăzi statistica ne arată numai 12.675 vite de lapte la circa 900.000 locuitori, cu alte cuvinte, îna­inte de război aveam fiecare 150 gr. lapte pe zi, iar astăzi nu re­vine pe cap de locuitor de­cât abia 80 gr. Motivat de această extraordinară stare de lucruri, extrem de pe­riculoasă nu numai pentru copii şi bolnavi, dar chiar şi pentru oa­menii sănătoţi. Primăria Capitalei a convocat în ziua de 7 August a. c., o consfătuire, unde s’a putut auzi trista stare de lucruri de as­tăzi. Primăria Capitalei dorind să ajute la producerea laptelui cât mai mult ţi să înbunătâţească calitatea lui pe de o parte, iar pe de altă parte să sprijine activ şi puternic refacerea şi înbunătă­­ţirea rasei vitelor de lapte, bizuindu-se pe experienţele oraşelor din apus, a hotărât să înfăptuiască o Soc. Corn. pentru alimen­tarea cu lapte a Capitalei, al cărei ţel a fost pe larg desbătut cu ocaziunea adunărei din 7 August, şi a cărei statute au fost aproba­te de Consiliul Superior de îndrumare şi Control cu Avizul No. 1 din 24 Octombrie 1924, Jurnalul Consiliului de Miniştri No. 8378, din 16 Decembrie 1924 şi sancţionat prin Decretul Regal No. 4259 din 81 Decembrie 1924. Primăria Capitalei participă la fondarea acestei Soc. cu trei mi­lioane lei (8.000.009.000) pe lângă că acordă­ţi alte avantagii ţi cre­de de a sa datorie să invite pe toţi cetăţenii capitalei să participe la fondarea acestei Societăţi de bine obştesc. Capitalul social este fixat la 10000.000 lei, repartizat la 2.000 acţiuni a 500 lei fiecare. Adeziunile cu indicarea sumei cu care fiecare cetăţean va con­tribui la fondarea Soc. rugăm a o comunica urgent direct Primă­riei Capitalei. Subscrierile se vor face la Casieria Centrală a Primăriei Ca­pitalei, la Banca Naţională a României în Bucureşti şi la toate sucursalele sale din provincie. Subscripţia «*ste deschisă de la 20 Ianuarie şi până la 28 Fe­bruarie 1925. Cine n‘a auzit fi eine n'a murmu­rat aceste două silabe, care cuprind un­ele delicii necunoscute uned­in marea masă a muritorilor. Este jocul la modă, mania silei, sau cum vreţi că-i spuneţi. Sufi­cient să ştiţi că a revoluţionat sa. Ioanele fi ne face cele mai adesea să uităm pokerul, bridge-ul, iau maus­ul de veche amintire. % Vara aceasta la Sinaia, tntr'un hotel de primul rang, un ^mattren­abil fi prevenitor afezase pe cele trei mese ale „halo"-ului este o cu­rte de culoarea abanosului cu in­scripția pudrată in aur, ,Mah­­long“. Genu­l acesta deosebit din partea hotelului n'avea insă urmări prac­tice. Stdmla doar curiozitățile fi atât, intr'o seară, după dineu prietenul meu vicontele de U. fi-a luat trei gentlemani, un guide de culoare „iade" fi— a mobilizat cu desinvol­turii una din met le amintite. Abia începu să etaleze piesele multicolore fi... tabloul figuraţi-l d.voastră. In spatele temerarilor jucători se formase o „respectabilă‘‘ galerie. Un gest mut fi un curent impla­cabil — Renunțăm „ # Mi-am amintit de această scenă, încercând In aceste puţine rânduri să arunc o palidă lumină asupra eibilicului Mah-long. Gdnaiţi-vă că datează numai de pe timpul împăratului Wu care domnea in China pe la 472 înainte de Crist. Şi aceia ce e mai curios, numai miniştrii şi curtizanii pu­teau la acea epocă să guste din sup­­tilităţile acestui joc. ,Orice infracţiune la această regulă era pedepsită cu moartea. O aia ri­goare In ceia ce priveşte jocul veţi admite că e intr'o evidentă discor­danţă cu moravurile zilelor noastre. A fost necesară revoluţia lui Tal­ping (4851-4866) pentru ea deliciile Mah-long­ului să fie acordate po­porului. Mult timp, o omenire preocupată de lămpi electrice, fonografe şi gra­­mdle l’a ignorat cu desăvârşire. Dela o vreme Whist-ul şi Bridge-ul începură să se banalizeze. Şi-atunci noutatea salvatoare tşi făcu apari­ţia cu răsunet. Cei dintâi îl încetăţenesc Ameri­canii după războiul cel mare. Apoi verd rândul bătrânului continent. Tehnica sa e destul de delicată şi de complicată. A fost numit „the game of­­ Shousand intelligences“, jocul cu mii de combinaţiuni. Trebuesc adăugate, gesturi nuan­ţate, atitudini rituale fi tot acest protocol surâzător pe care l-au ima­ginat fiii imperiului ceresc, înfăţişarea delicatelor piese­ie L voriu, ea însăşi e atrăgătoare. Aşa, distingem sezoanel­e,, virtuţile, lunile fi chiar simboluri in care miturile plutesc intr'un amestec bizar cu rea­litatea. Paul de Bryan Dela Casa Artei ŞEZĂTOARE. — In cerc Intim, în saloanele cu scoarţe şi divanuri ro­mâneşti dela Casa Artei a avut loc Luni 26 Ianuarie 1925, obişnuita şe­zătoare. Datorită domnişoarei Mar­­gareta Miller-Vergh­i şi d-nei Calo­­meri programul a fost frumos aran­jat. Primul număr a fost d-şoara An­­toaneta Magnici la piano: Consola­tion de Liezt. A mai căutat d. Florian Codreescu Prilude de Chopin; d. Ioan Morţun a citit învingătorul lui Napoleon de D. Pătrăţeanu. D-na Lucia Calomerî, a spus: „Ideal" de Coşbuc, d. Miron Constantinescu a încheiat progra­mul cu Boite A musique de Liudoff. Ceaiurile din beneficiul cărora se vor ajuta studenţii români la Paris se urmează regulat: Miercurea, Vi­nerea şi Duminica, In localul său din str. Câmpineanu 17. Căsătorii — Joi 29 Ianuarie a. c., a avut loc In Capitală cununia religioasă a Domnului Yvon Cretzu-Mavro, cann­­inginer de la Politechnica din Char­­lottenburg, fiul Domnului Alexandru Mavro, cu Domnişoara Florica Vranceanu, fiica Doamnei Suzanne Vranceanu. Ceaiul dansant al Asociaţiei stu­denţilor Academiei de înalte stu­dii Comerciale şi Industriale Joi 29 Ianuarie c. la orele 5 după amiază In vastele saloane ale Cer­cului Militar a avut loc primul ceai dansant organizat de Asociaţia stu­denţilor Academiei de înalte studii comerciale şi Industriale, pentru strângerea fondului de ajutorare a studenţilor săraci ţi Înfiinţarea bi­­bliotecei acelei Academii. Dintre persoanele prezente cităm pe d-nele Voinescu, Botez, Perussi, d-rele Didona Dimolescu, Honoria Dumitrescu, Botez, Voinescu, Vio­rica Filip, Geta Ionescu, Ştefănescu Dolj, Petroni, Popescu,Moşoaia, Nes­­torian, Stela Rădulescu şi d-nii Gri­­gore Popescu-Racovitză, preşedintele Asociaţiei, Vlad, Gâţei, V. Clincea­­nu, Ghermănescu, I. Mihăilescu, Ma­­xineanu, Cocip etc. etc. Al doilea ceai dansant va avea loc tot in saloanele Cercului Militar Joi 5 Februarie câ­ţi vor urma în fie­care joi între orele 4—9 după amia­ză. r. m. r. însemnări Joi seara a avut loc in saloanele Cercului Militar balul soc. Studenţi­lor Arhitecţi. In numărul de mâine vom publi­ca rubrica şi câteva comentarii asu­pra concursului de dans. * Astăzi Sâmbătă vor avea loc ur­mătoarele ceaiuri şi baluri. Intre 5—0 seara la Casa Artei din str. Câmpineanu, al doilea ceaiu dansant organizat de Soc. Sprijinul. La Cina între 4 — 7 p. m. ceaiul soc. sportive de turism România. Intre 5—8 la Tea-Room în strada Romană 44 ceaiul dansant al Soc. de „Patronaj“ pentru protecţia co­piilor abandonaţi. Seara la orele 10 în saloanele Cer­cului Militar balul „Soc. pentru pro­filaxia tuberculozei“ la săraci. Ba­lul va fi onorat cu prezenţa M. S. Regina Maria. La Eforie balul mascat al „Sfatu­lui Negustoresc“. La Teatrul Popular la orele 10 seara balul Soc. „Sportul Studen­ţesc“. ,Va fi concurs de dans. Requiem pentru Puccini Gazetele italiene de zilele a­­cestea anunţă că din iniţiativa guvernului italian a avut loc Du­minică dimineaţa în biserica Sf. Maria din Roma o ceremonie fu­nebră solemnă în onoarea lui Puccini. Au asistat la acest pa­­rastat M. Sa Regele şi Regina, principii şi principesele, miniş­trii, precum şi întregul corp di­plomatic, autorităţile etc. In tim­pul ceremoniei a fost executată celebra „Messe de Requiem“ de Perosi, dirijată însuşi de autor. IATA "MONDENĂ le de la opera din Bucureşti cu drept cuvânt merită toată lauda neprecu­peţită, prin feeria variatelor culori, prin poezia vitruală ce ne-a încân­tat ochii. Punerea în scenă se datoreşte d-lui Victor Bumbeşti, care şi în stagiunea trecută a adus Însemnate servicii teatrului craiovean. Reputatul şi cunoscutul regizor a bătut un adevărat record: montarea şi punerea în scenă a lui Hamlet in zece zile şi in trei repetiţii gene­rale. Succesul e cu atât mai mare. In condiţiunile acestea, Hamlet reprezentat fără nici o scădere de amănunt, înseamnă o dată istorică pentru teatrul craiovean şi pentru teatrul românesc, căci la noi a ju­cat Ion Manolescu întăia oară pe Hamlet. D. I. Atanasiu Veşti brăilene CONFERINŢE Există ţi la Brăila o ,Asociaţie cul­turală a femeilor evree“, adică o fi­lială a asociaţiei cu acelaş nume, din Bucureşti. Până acum două săptămâni, nu ştiam — şi ca noi mulţii — despre existenţa acestei asociaţii, dau o Invitaţie — or ! invitaţiile! — nu ne-ar fi indicat că-şi începe activtatea p­rin conferinţa d-lui Bea-Hador, h­­ar şi publicist, întitulat „Teatrul evreu“. Am vorbit atunci despre această conferinţă, aşa că acum ne vom opri puţin asupra celei de-a doua, ţi­nută de un debutant in ale conferin­ţei, simpaticul avocat Ferdinand Schwartz. Ne-a plăcut, d-sa, înainte de confe­rinţă prin aceea că a ştiut să-şi a­­leagă subiectul: „Psichologia feminis­mului“ — subiect ce promitea să adu­­că lume multă feminină. Intr‘adev&r, sala „Lyrei“ — micu­ţă, dar cochetă şi simpatică — a fost neîncăpătoare pentru doamnele şi domnişoarele ce veniseră. Cât des­pre garderobier, se lupta cu blănuri scumpe şi pălării la modă!.. Şi d. Schwartz ne-a vorbit frumos, scurt, documentat, mai ales docu­mentat. Nu au lipsit nici spiritele, ast­fel că, conferinţa despre „Psicholo­gia feminismului“ a întrunit toate ca­lităţile, pentru a fi conferinţă bună. Poftiţi la Brăila, domnilor confe­renţiarii EMIL FULDA . Viaţa în aer liber Campionatele naţionale de hockey pe ghiiaţă Tot la Braşov, cu două zile Înainte de disputarea campionate­lor de patinaj figuri, au început primele campionate de hockey pe ghiaţă ale României. Patru echipe, dintre cari două reprezentând cu­lorile Tennis Club­ului Român din Bucureşti, iar celelalte două, locale s-au înscris pe listă pentru a-şi dis­puta întâetatea. Echipele Tennis­ Club-ului, care în acelaş timp erau şi reprezentative­le regiunei Bucureşti, erau forma­te din elemente tinere şi nu destul de suficient antrenate spre a putea susţine patru matchuri. Totuşi ele s-au prezentat în faţa adversarilor într-o formă admira­bilă, luptând onorabil în semi-fina­­le şi intrând chiar în finală cu clu­bul local Braşovia, în faţa căruia, din lipsă de antrenament au trebuit să-i cedeze întâetatea . Primul match, între Braşovia şi Tennis C.R.A. s-a terminat prin vic­toria echipei locale care nu a pu­tut să-şi învingă decât de justeţă adversarul cu 3—2. Cu această o­­cazie sau relevat Bob Simons, A. Papana şi Marcu de la Tennis, iar de la Braşovia, Nagy şi Sholtter. Matchul dintre Tennis B. şi Col­­ţea din Braşov a însemnat prima victorie a reprezentativei Bucureşti care datorită muncii neobosite de­pusă de Didi Bacinski, Sergiu Nad­ler şi Wyss au reuşit să marche­­ze pe rând 7 puncte contra 3 ale celor din Braşov. Aceste jocuri s-au desfăşurat în ziua de 22 ian, iar finala între LVaşo­­via şi Tennis B s‘a disputat a doua zi. Braşovia a eşit învingătoare cu 4—0 cucerind as iei titlul de prima cam­pioană a României de hockey pe ghiaţă locul al doilea revenind Ten­­nis-ului B. Pentru locul al treilea s‘a mai jucat un match între Ten­nis A. şi Colţea din Braşov, care s‘a terminat cu 1000 în favoarea bucureștenilor. Ungaria-Italia 2-1 (1-1) Duminică 18 ianuarie s-a discutat la Milano matchul alternaţional dintre Ungaria şi Italia, victoria ră­mânând de p­rtea primei ai cărei echinei au făcut lăudabile efor­turi pentru aşi asigura punctul ho­tărâtor. Primul punct a fost marcat în al 17-lea minut al primei reprize de către italieni, cu care ocazia galeria indigenă a făcut jucătorilor o mani­festaţie de simpatie cum umai ita­lieni se pricep. Nu a trecut însă mult timp şi galeria a fost potoli­tă de punctul egalizator. Victoria a fost obţinută de Un­guri abia în ultimele minute ale remizei a doua. Amănunte în nu­mărul viitor. Concursuri de patinaj Subcomisiunea de pa+,Turi­a Re­giunea Bucureşti face cunoscut pe această cale, tutulor amatorilor că în urma suprimarei Campionatelor Regionale de patnaj din acest an din cauza num^-dui rp-'-'^us de participanţi, institue conform regu­lamentului examenele de şcoală. Primul examen va avea loc :luni 2 Febru­ie ora 9 a.*' al clas­a IV compus din următoarele figuri: „Optul“ fig. 1, 2, 3. — Schimbarea de muchie, fig. 5 a, 5 b. — '■*!“, fig 7, 9 a, 9 b ; „Dublu trei“ fig. 10, 11, 12. „Schim­barea de muche cu dublu trei“ fig. 28 a, 28 b. Taxa de înscriere 10 lei. înscrie­rile se primesc până Duminecă 1 Februarie ora 1 la Bufetul Patinoa­rului Cișmigiu. Campionatele României de patinaj figuri Pe patinoarul din Braşov au a­­vut loc în zilele de 24 şi 25 ianua­rie, campionatele naţionale de pa­tinaj figuri deschise domnilor şi doamnelor. In categoria domnilor, titlul a ră­mas vechiului campion, d-nul doc­tor Hirsch din Cluj, care a ma­nifestat o sdrobitoare superioritate asupra tuturor adversarilor săi, câştigând de departe atât proba­bile de figuri impuse cât şi probele de figuri libere. In categoria doamnelor victoria a rămas de partea d-nei Ana Bogali, care de asemenea a câştigat uşor probele ce a disputat. In urma acestor victorii ambii învingători primesc titlul de cam­pioni români pe anul 1925. Concursurile au fost puse sub directa conducere a d-lui Caraba­­tescu neobositul președinte al Co­­misiunii Centrale a sporturilor de iarnă.

Next