Rampa, martie 1925 (Anul 8, nr. 2203-2228)
1925-03-01 / nr. 2203
Ultima atracţie a Carnavalului este AL inlitalilil filelor Astăzi la CERCUL MILITAR LHMB9a@ISSgG9l22MaeS!9@gSE!i5BnaHQ!ISUBilS3a3MfflHUaBHBI@iBm 3 u pr@t urila osie mai ieftine cumpăraţi: g Originale Englem ■Bmu H zeşti pentru Cos- & tume-Fantesie, B Pardesie, Frack, B Smoking şi ROCHITAILLEUR . C@r@fi această marcă aB El aa — Singurii reprezentanţi şi depozitari — LANGER FRERES TURNEUL OFICIAL AL Teatrului Naţional DIN BUCUEŞTI 25 PERSOANE. REPREZENTAT HUNI DE GALA PENTRU JUBILEUL DE 50 DE ANI DE TEATRU AL MAESTRULUI NOTTARA Se vor reprezenta s APUS DE SOARE Cramă in 4 acte de Barba Delavrancea RAMA pe marginea actualităţii A face pe actorul Deseori, oameni cari nu cunosc :psihologia actorului, sau leneşi intelectuali, obişnuiţi sa, aplice in totdeauna clişeele verbale, la, îndemâna oricui, spun de cel care debitează lucruri false, ipocrite, cu atitudini fi gesturi de împrumut. — Face pe actorul ! Să fie, atât de străin sufletește, realmente actorul de rolul lui, fiin ultima analiză, actorul să nu fie decât debitantul abil al unei minciuni in care nici el nu crede in momentul jocului? E o veche problemă, pe care Diderot a pus-o cel dintâi. Paul Bourget a reluat-o in romanul „La duchesse bleue“ — publicul inferior, oamenii cari vin la teatru neavând un loc mai agreabil pentru a pierde o noapte sau pentru a fi văzuţi in loc de a vedea, fac deseori un haz enorm, ca şi prostia umană, pe seama „schimonositurilor actorilor. Dar, nu numai pentru burghezul intelectual şi pentru indivizi străini de mecanismul intim al sufletului actorului, — fi artistului in genere — creaţiunea actoricească este o simulaţie, de care sufletul interpretului şi creatorului rămâne străin, şi însuşi marele Shakespeare, actor el insuşi pare a crede la fel. — Ce ţi-e ţie Hecuba ! spune Hamlet in faţa jocului actorului vagabond. Pentru actorul mare, Hecuba este soră bună, ori amanta visului şi palimei, ale cărei dureri şi drame constitue un doliu personal. Acest doliu are durata unei singure seri, — seara spectacolului — dar, în definitiv , chiar doliurile vieţei reale sunt a- proximative şi de durate relative. In momentul creaţiunei, în momentul când actorul, — care are într'adevăr temperament, talent, geniu — îmbracă vestmântul rolului, el intră şi în sufletul eroului, căci altfel jocul lui, în loc de a înfăţişa o singură personalitate, ar reprezenta două imagini fotografice care se suprapun fără exactitate, la fel cu acele grosolane imagini tot litografica în care culoarea ese afară din conturul desemnului. Am auzit de o artistă, cu reputaţie curentă, care îşi face o glorie din lipsa de sinceritate şi sensibilitate în jocul ei. Pentru a da măsura teoriei ei teatrale, această actriţă afirmă —nu ştiu dacă a făcut şi experienţa— că în clipa în care plânge pe scenă, poate întoarce capul pentru a râde celor din culise. Admiţând reuşita experienţei, ea nu ar dovedi decât virtuozitate, şi arta mare este cu totul altceva, este chiar pură simplicitate. Duse plângea cu lacrimi reale gâlgăind din adâncul isvoarelor inimei, nu cu lacrimi de vaselină, şi Sarah Bernhardt murea de oftică în fiece seară, jucând „Dama cu Camelii". im js@ DIQDQR ............................................................................................................................ ui încetarea trevei muzicanţilor neta Opera din Budapesta In ultimul moment aflăm că o delegaţie a membrilor orchestrei Operei din Budapesta s’a prezentat intendantului Klebelsbers şi i-a comunicat că membrii orchestrei sunt gata să-şi reia activitatea. Cu aceasta opera din Budapesta a putut să-și reia activitatea întreruptă din cauza grevei muzicanților. 5 ► .♦ H Bucureşti, Calea Victoriei 28 — En detail. — Tel. 43/6S. Str. fj Paris 8. — En gros. REGELE Ludovic al XI Dramă în 5 acte de Casimir Delavigne ITINERARIUL: «aauBi TEATRUL CENTRAL .Calea Călăraşilor, 11, Tel. 36/25. Direcţiunea i. GOLDENBERG trupa din mm sub direcţiunea M. MAZO ! Sâmbătă, 28 Februarie Ora 9.15 seara ! Zorile, Ziua, Noaptea Comedie la 3 acte de Dario Nicodemi Biletele la Feder şi Balassa Teatrului Cernăuţi 28 Februarie 1 Martie 2 Martie Roman 3 Martie Bacău 4, 5 Martie Piatra Neamţ 6 Martie Tecuci 7 Martie Ploeşti 8 Martie Constanţa 9 Martie Braşov 10 şi 11 Martie Sibiu 12 şi 13 Martie Târgu Mureş 14 şi 15 Martie Cluj ÎS şi 13 Martie Satul Mare 17 Martie Sighetul Marmaţiei 19 şi 29 Martie Oradia Mare 21 şi 22 Martie Arad 23 şi 24 Martie Timişoara «-6-4 ILei 65 65 80 Abonaţivă la Rampa »| Cendre de Roses (Bourgois) Rouge Mandarines, Bourgois [ Rouge de buze „E-‚ ► ţţ ‚›.,3'b electra“ Bourgois îl toate aceste numai veritabile le găsiţi la Um S. Berapha Str. Karagheorghevici (Fost Teatru Modern) 64/78. No, telefon . Tinereţe., O fată tânără? E însăşi tinereţea... Ori ce ar spune, ori ce ar face, graţia ei este cea mai frumoasă. De-a lungul veacurilor şi-a schimbat aspectul luându-şi aerul epocei, vezi când pudică, când mândră şi preocupată de onoarea şi ambiţia familiei; când sensibilă, timida gata să plângă sau să se înroşească ca pe vremea bunicuţelor noastre.... Timpul trece, sau mai curând primăverii© se duc şi iat-o printr'o impulsie bruscă aruncându-se în viaţă ca talazul unei mări vijelioase, ce vrea să distrugă totul pentru idealul ei.... Dar oricât de diferită ar părea, rămâne în fond aceiaşi... E tinereţea! Farmecul ei sub mii de feţe rămâne nepieritor.... Ea este tinereţea!.. Tot ce trece prin mâinile ei se împodobeşte cu gingăşie. Ori că ar fi vestmintele în care se îmbracă, ideile care o frământă, pălărioara care şi-o înfundă ştrengăreşte pe buclele tunse, iluziile cari îi aprind sufletul, himerile înfrigurate care îi populează orizontul, datoriile noui, libertăţile, visele care o amăgesc, pe toate răspândeşte farmecul ciudat şi irestibil al primăverii. Poate să se înşele şi se înşeală adesea. Dar ce importă?.. Ochii ei sfioşi de odinioară, privirile ei avide de astăzi, sufletul ei tăcut şi ascuns de altă dată, inima ei îndrăzneaţă şi liberă de acum, îşi exercită vraja căreia nimeni nu-i rezistă.... E tinereţea! Şi printr-un fenomen curios este singura glorie din care nu îşi face o vanitate, chiar la nevoe ar renega-o. Vrea să fie inteligentă, spirituală, cultă, artistă. Nu-i vorbi de tinereţea ei, căci ea nu aspiră decât la o superioritate: experienţa. Fiecare generaţie îşi aminteşte de timpul când a gustat bucuria celor douăzeci de ani, cu o inimă cu totul nouă, gata să cucerească lumea. A! tinereţea inconştientă de adevârattul ei farmec, pentru că toată fericirea atârnă întriun singur cuvânt: „mâine“ şi nu admite încă pe „ieri“... căruia mai târziu îi va imputa atâtea amintiri, înduioşate. Tinereţea care crede că răstoarnă totul numai pentru că urmează ritmul universal care face să bată inima lumii întregi... Tinereţea merită să fie iubită. Să o iubeşti aşa cum este în atitudinile proprii timpului său, căc fanteziile actuale, aerile ei de autoritate agresivă, ascund adesea scrupule care preţuesc pe acelea ale celeilalte generaţii, ea le exteriorizează sub o formă îndrăzneaţă, iată totul... Dar setea ei de luptă, în dorinţa de a trăi, în curajul ei de a munci, intră vise neţărmurite, vise nepieritoare de ideal. Şi pentru că e tinereţea, sunt adorabile. „Ah! jeunesse, qu‘un jour vous ne soyez plus la“, „Vous, ves rőves, vos pleurs, vos rires et vos roses!“. Vă gândiţi voi fetelor la toate astea?... Nu fără îndoială! Graţia voastră temerară, nu se opreşte în cale.... Ea are aripile „Victoriei“.... Cu toate astea va veni o zi, când ochii voştri cuminţi vor privi generaţia cea nouă... Atunci în faţa farmecului ei, veţi zâmbi la rândul vostru indulgente şi veţi spune: „tinereţe“!.... DE LA „CASA ARTEI* Miercuri de la orele 5—9 a avut loc la „Casa Artei“ Ceaiul organizat de sus zisa societate. Acest ceai a obţinut un frumos succes graţie lăudabilei munci depuse de d-şoara Muller-Verghi. Am remarcat: d-nele Budişteanu, Romaşcu, d-na dr. Marinescu, Cernescu, d-na Pompilian, Scupievsky, Liane Vasiliu, d-na Demetrescu, Alcalay, Mandrea, Marcopol, Eliad, d-şoarele: Anie Sordonio, Lya Romaşcu, Cornelia Trestian, Monique Arion, Puffi Georgescu, Capriei, Deleanu, Poulieff, Tiberiu, Any Chiriacescu, Chiricuta, Hagiopol, Ionescu, Roman. D-nii: George Roncea, Mihail Artăreanu, Ion Petrescu, Athanasovici, Pompiliu Eliad, Andriescu, Lt. Cutzarida, Lt. Raiciu, Paşcanu, Grimaldi, Nichita, Macedonsky, Dorian, Romica Alexandrescu, Lt. Adamiu, Sellfreud, Papa Antoniu, Brătulescu, Toporanu, Weintraub, Căpitan Căpşuneanu, Georgescu, etc. însemnări La fundaţia „Carol I“ Duminică 1 Martie 1925, orele 3 d. a.., se ţine o mare întrunire publică a „Asociaţiei solidaritatea femenină, pentru obţinerea drepturilor civile şi politice“. Vor lua cuvântul d-nele : Zoe Gr. Râmniceanu, Voiculescu, Elena C. Odobescu, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Ecat. Carkez, Calipso Botez. # S. A. F. organizează pentru seara de Sâmbătă 28 Februarie la Cercul Militar un mare bal mascat şi costumat în folosul „Casei Artelor Frumoase“. * Sâmbătă, 28 Februarie ora 9 seara, va fi la Ateneu marele concert de trio sub patronagiul M. S. Regina, dat de d-nii Alfred Alexandrescu (piano), G. C. Nottara (violină) și George Cocea (violoncel). In program trio-urile : Beethoven VII op. 97 şi bemol major; Schubert I, op. 99 şi bemol major şi Dvorak op. Puţinele bilete rămase se găsesc. # Eforia armeană pentru orfelinat a angajat un „bal oriental" mascat şi costumat, care se va da Sâmbătă 28 Februarie, la orie 10 seara, în sala Liedertafel. iiscm^&mmÂiA în țară listameba brâieasnsi FESTIVALUL „ARMONIEI“. - TURNEE. — SĂRBĂTORIREA MAESTRULUI NOTTARA. — O SOPRANA CU TALENT. — CONFERINȚA D-LUI GALA GALACTION. - PREMIERE LA COMUNAL“ O societate, inteligent înjghebată, priceput condusă și cu multe nădejdii este, fără îndoială, societatea corală „Armonia“. Această societate a ţinut să dea şi ea semnalul, pentru războiul cultural al Brăilei, organizând un festival cu caracter cultural — muzical — sportiv. Pe de o parte, fiindcă programul l-a deschis P. C. Sa Arhim. Scriban — care numără foarte multe simpatii la noi, — pe de alta fiindcă brăilenii încurajează tot ce e frumos, bun şi ieftin. Miercuri 18 Februarie, când a avut loc festivalul, întreaga Brăilă — aproape!...— a asistat, răspunzând chemării „Armoniei“. P. C. Sa, într’o eloquenţă talentată, în cuvinte plăcute şi cu totul documentat, a propovăduit un lucru frumos, un lucru folositor, deopotrivă, tuturor, a propovăduit descentralizarea culturală. A arătat că este nevoie de o viaţă locală, că trebue să facem „tabula rasa“ din tot ce am imitat de la alţii şi care, în acelaş timp, am putea face singuri. Conferinţa, tratată cu totul plăcut, a cules aplauze unanime. S-au produs în restul programului : corul societăţei: d-na Margareta R. Portocală şi d. Nicu Brăescu — în soluri; elevii liceului şi artiştii : d-na Vorvoreanu şi d-nii C. Mărculescu şi Camil Pârvulescu. Şi lumea a plecat mulţumită că a învăţat lucruri bune, că a văzut lucruri frumoase, a plecat, mulţumită că a ajutat unei opere utile. * Şi-au anunţat sosirea, la noi, trupele : „Bulandra“ cu „Kean“ la 5 Martie; Tănase cu „Ţin’te bine!.. şi „Pân’ aici !“ la 2 şi 3 Martie; D-na Marioara Zimniceanu cu „Femeia îndărătnică“; d. Aristid Demetriad cu „Taifun“ şi „Făt-Frumos“. * Maestrul Nottara s’a bucurat la Brăila de o primire şi sărbătorire, cum n-a avut nicăeri în ţară. A fost mişcat de ghirlandele ce împodobeau „Comunal“-ul, de frumoasa cuvântare pe care d. Mărculescu i-a ţinut-o în numele trupei de la .,Comunal“, de splendida statuetă pe care i-a oferit-o acesta, de piozitatea care a îndemnat pupublicul să se scoale în picioare. Şi maestrul a fost mişcat. Şi, de pe scenă, ne-a vorbit şi ne-a stors lacrimi. Dar aceste lacrimi au însemnat că suntem în sărbătoare, sărbătoarea artei, a unei munci de 50 de ani, a unuia dintre cei mai demni şi mai talentaţi reprezentanţi ai ei. S-a făcut „maestrului maeştrilor“ cum bine a spus elevul Manolescu în talentata dizertaţiune ce a rostit o manifestaţie regească. A urmat banchetul la care au asistat: artişti, oficialităţi şi presă. S’a toastat, s’a dansat, s’a băut champanie.... până spre ziuă. Şi acestea toate pentru el, maestrul maeştrilor, sărbătoritul, semicentenarul, talentatul artist. * La ultima audiţie a „Lyrei“ a entuziasmat publicul, printr-un talent puternic şi o fină nuanţare a sunetelor, soprana lyrică, care este d-ra Margot Zachary. Publicul a răsplătit-o cu furtunoase aplauze. * Scriitorul Gala Galaction ne-a vorbit zilele trecute, despre „Reeducarea naţională“, în aplauzele unui public numeros şi bun. * Viitoarele premiere de la „Comunal“ sunt: „Manasse“, „Cocoşul Negru“, „Fata din Dafin“, em.lul judeţean, C. T. Mălinescu, revizor, N. Zăhărescu, protoereu, G. Stino, directorul liceului şi şcoalei comerciale, I. Grigorie, directorul şcoalei normale, C. Budu, directorul şcoalei secundare de fete, Ion Mazere, preşedintele Asociaţiei profesorilor secundari, G. Scobai, Virgil Tempeanu profesor şi preşedintele Ligii culturale, B. Panaite, Artur Gorovei, avocat şi membru corespondent al Academiei Române, T. Stecescu, V. Prelipceanu, I. Dragoslav, I. Voiculescu, I. Blându, Em. Gavrilescu, O. Zarian, I. Bronitzchi, C. Guter, Gh. Sachelarie şi P. Popp, s’a hotărît înfiinţarea în Fălticeni a unei cooperative de librărie, care „să poată pune în mâna tineretului şcolar cartea cea bună şi ieftină“. Căci „din nenorocire nu putem vorbi — mai ales în oraşele de provincie — de librari, care să-şi cunoască rolul lor de îndrumători culturali“. Ne întrebăm numai: vor sta impasibili d-nii librari ? ! — Pe la 25 Martie crt., publicul va asista la un spectacol teatral ales al liceului. Se pregăteşte, cu concursul venerabilului artist I. Marinescu — pe care nostalgia de teatru l-a făcut să reapară pe scenă, părăsită cu atâţia ani în urmă — comedia falsă în 4 acte de Alex. Maringo: „Mefistofeles: Banii, ochii dracului“, complectată cu un prolog : „Femeile de Marmoră“. Descoperirea manuscrisului unei opere egiptene Revista muzicală „Der Auftakt“ care apare la Praga publică într-unul din numerele ei recente o notiţă a profesorului dr. Hermann Reich de la Universitatea din Berlin în care acesta relevă găsirea unei opere antice egiptene, al cărei text are multă analogie — din câte se pot descifra de pe foaia de papirus, foarte uzată, pe care e scris în hieroglife egiptene — cu „Răpirea din Serai“ a lui Mozart. Egiptologul berlinez declară că faptul acesta înseamnă o mare descoperire pentru istoria intelectuală a omenirei. Preţiosul manuscris a fost găsit în regiunea Bethesa din Egipt. Din cercetări amănunţite resultă că manuscrisul datează din secolul al II-lea după Christos, aşadar într’o epocă în care se stinsese de mult dinastiile vechilor Faraoni şi chiar cele ale succesorilor lor, Ptolemeii, şi anume din timpul când Egiptul se afla sub dominaţiunea Romanilor. S.A.R. MEIUEUR CHOCOIÂT DANS LE COMMERCE „Sindicatul Artelor Frumoase’* anunţă membrilor săi că, „Liga Societăţilor Crucei Roşii" cu sediul la Paris organizează de la 1 Ianuarie la 31 Mai 1925, un concurs internaţional de afişe simbolizând: „Acţiunea Crucei Roşii în timp de pace". Artiştii doritori a participa la acest concurs vor găsi informaţiunile necesare la sediul S. A. F. din str. Clémenceau No. 6. Passat şi Cost iernat Va fi la LIEDERTAFEL AZI, 28 FEBRUARIE 1925 Biletele la Agenţia Jean Feder. Iar seara, la Cassă A şeasea audiţiune ordinară^ 4 Societăţei compozitorilor români ce urma să aibe loc Sâmbătă 23 Februarie 1925 a fost amânată pe ziua de Sâmbătă 7 Martie 1925. OTTOMAN DE 130 cm. PENTRU R?SAfCr&L£._ fin tosite colorile, a primit Sä¥lLLE DE PARIS“ București, str. Lipsessa, 47. După „Contele de Brechard'' compania dramatică Bulandra- Manolescu-Storin va represinta piesa lui Karl Volmoller „Unchiul a visat'". Granica fălticeană CINEMATOGRAFIEREA LUI „MANASSE“. — ÎNFIINŢAREA UNEI COOPERATIVE DE LIBRĂRIE Joi, 19 Februarie, a sosit în localitate un operator de la casa de filme „Pathé Fréres“, cu un artist de la trupa din Vilna, care au cinematografiat cartiere, scene și tipuri, pentru înscenarea cinematografică a piesei lui Ronetti Roman: „Manasse“. Când oare va avea fericirea şi Fălticenii, locul de inspiraţie şi de desfăşurare a puternicei, drame, să vadă rulând acest film ?. — Din iniţiativa d-lor N. Nemţeanu, preşedintele comitetului şcolar Dumitricăi I Martie 1925 i n f © r ni a t i u n I Opera Română va relua în curând „Carmen" cu d-na Florica Cristoforeanu, tenorul Vrăbiescu şi basul Folescu. Conducerea muzicală o are d. George Georgescu. La Teatrul Lyric se repetă zilnic Rigoletto cu d-nele Maria Skokan, Constanta Dobrescu şi d-nii Gr. Teodorescu, Mircea Lazăr, Jean Atanasiu şi Sterian Mandi. Conducerea muzicală o are d. Nona Ottescu. ŢESĂTURILE DE PRI- VAVARA pentru COSTUME TAILLEUR şi mantile, CE A PRIMIT Mag. „S¥ÎLLE DE PARIS“ Bucureşti) Str. Lipscani 47, sunt dle un gust şi de o distincţie rară. D-ra Nutzy Stănescu va juca la Teatrul Mic în piesa „CA"! Luni seara are loc la Brăila prima reprezentaţie a companiei de reviste C. Tănase cu „Pân’aici" Teatrul Naţional va represinta astă seară „Femeea cu două suflete" de d. Ion San Giorgia. Comedia lui Melchior Lengyel, „Antonia“ face serie şi la „Raimund Theater“ din Viena, ca pretutindeni unde s-a jucat, trecând de a 25-a reprezentaţie La teatrul Carol cel Mare se fac ultimele repetiţii ale operetei „O mie şi una de nopţi" di Strauss. Principalele roluri vor fi interpretate de d-nele Aca de Barba, Lili Mihulescu şi d-nii Virgil Bărcănescu, Ciucurette, Kanner, Carussy, Bâcleşeanu, etc. Direcţia de scenă o are d. Maximilian. Conducerea muzicală o are de Robert Frank. Fotografia F. Manaly, furnizor al Gurfei Regale, Straela Câmpeneanu Ets. 4, fine deschise atelierele pe tot timpul duratei carersawaiu iesi până la orele 1 2 noaptea, menţinând pre furiile de lei B40 pentru 12 cărţi poştale şi o mărime. La Teatrul Naţional continuă să se repete: „Bărbierul din Sevilla" 3 acte de Beaumarchais cu d-na Toto Ionescu şi d-nii Bălţăţeanu, Bulfinschi, Sârbul, etc. Premiera a fost fixată pentru Miercuri/ Martie. Regia o are d-nul Soare Z. Soare. D-l ROGER coproprietarul magazinului Trouviîl le-Mondain, Lipscani 29 anunţă onorata sa clientelă că s’a înapoiat din străinătate, unde a făcut o bogată cumpărătură în STOFE, MĂTĂSURI, FANTEZIURI, etc., pentru primăvară şi vară şi în curând va anunţa sosirea mărfurilor Premiera piesei ,,Contele de Brechard“ a fost fixată pentru Sâmbătă 7 Martie la teatrul Regina Maria. Primele roluri vor fi interpretate de d-ra Dorina Heller şi de d-nii G. Storin, V. Maximilian, Constantinescu, etc. Regia o are de Soare Z. Soare. Decorurile au fost lucrate după schițele pictorului Urban.