Rampa, martie 1925 (Anul 8, nr. 2203-2228)

1925-03-01 / nr. 2203

Ultima atracţie a Carnavalului este AL in­litalilil filelor Astăzi la CERCUL MILITAR LHMB9a@ISSgG9l22MaeS!9@gSE!i5BnaHQ!ISUBilS3a3MfflHUaBHBI@iBm 3 u pr@t urila osie mai ieftine cumpăraţi: g Originale Engle­m ■Bmu H zeşti pentru Cos- & tume-Fantesie, B Pardesie, Frack, B Smoking şi ROCHI­TAILLEUR . C@r@fi această marcă aB El aa — Singurii reprezentanţi şi depozitari —­­ LANGER FRERES TURNEUL OFICIAL AL Teatrului Naţional DIN BUCU­EŞTI 25 PERSOANE. REPREZENTAT HUNI DE GALA PENTRU JUBI­­LEUL DE 50 DE ANI DE TEATRU AL MAESTRU­LUI NOTTARA Se vor reprezenta s APUS DE SOARE Cramă in 4 acte de Barba Dela­­vrancea RAMA pe marginea­ actualităţii A face pe actorul Deseori, oameni cari nu cunosc :psihologia actorului, sau leneşi in­telectuali, obişnuiţi sa, aplice in tot­deauna clişeele verbale, la, îndemâna ori­cui, spun de cel care debitează lucruri false, ipocrite, cu atitudini fi gesturi de împrumut. — Face pe actorul ! Să fie, atât de străin sufletește, realmente actorul de rolul lui, fiin ultima analiză, actorul să nu fie de­cât debitantul abil al unei minciuni in care nici el nu crede in momentul jocului? E o veche problemă, pe care Dide­rot a pus-o cel dintâi. Paul Bourget a reluat-o in romanul „La duchesse bleue“ — publicul inferior, oamenii cari vin la teatru neavând un loc mai agreabil pentru a pierde o noap­te sau pentru a fi văzuţi in loc de a vedea, fac deseori un haz enorm, ca şi prostia umană, pe seama „schi­­monositurilor actorilor. Dar, nu numai pentru burghezul intelectual şi pentru indivizi străini de mecanismul intim al sufletului actorului, — fi artistului in genere — creaţiunea actoricească este o si­­mulaţie, de care sufletul interpretu­lui şi creatorului rămâne străin, şi însuşi marele Shakespeare, actor el insuşi pare a crede la fel. — Ce ţi-e ţie Hecuba ! spune Ham­let in faţa jocului actorului vaga­bond. Pentru actorul mare, Hecuba este soră bună, ori amanta visului şi pa­limei, ale cărei dureri şi drame con­­stitue un doliu personal. Acest doliu are durata unei singure seri, — sea­ra spectacolului — dar, în definitiv , chiar doliurile vieţei reale sunt a-­­ proximative şi de durate relative. In momentul creaţiunei, în mo­mentul când actorul, — care are în­­tr'adevăr temperament, talent, ge­niu — îmbracă vestmântul rolului, el intră şi în sufletul eroului, căci altfel jocul lui, în loc de a înfăţişa o singură personalitate, ar reprezenta două imagini fotografice care se su­prapun fără exactitate, la fel cu a­­cele grosolane imagini tot litografica în care culoarea ese afară din con­turul desemnului. Am auzit de o artistă, cu reputaţie curentă, care îşi face o glorie din lipsa de sinceritate şi sensibilitate în jocul ei. Pentru a da măsura teoriei ei teatrale, această actriţă afirmă —nu ştiu dacă a făcut şi experienţa— că în clipa în care plânge pe scenă, poate întoarce capul pentru a râde celor din culise. Admiţând reuşita experienţei, ea nu ar dovedi decât virtuozitate, şi arta mare este cu totul altceva, este chiar pură simplicitate. Duse plângea cu lacrimi reale gâl­­găind din adâncul isvoarelor inimei, nu cu lacrimi de vaselină, şi Sarah Bernhardt murea de oftică în fiece seară, jucând „Dama cu Camelii". im js@ DIQDQR ............................................................................................................................ ui încetare­­a trevei muzican­ţilor neta Opera din Budapesta In ultimul moment aflăm că o delegaţie a membrilor orchestrei Op­erei din Budapesta s’a prezen­tat intendantului Klebelsbers şi i-a comunicat că membrii orches­trei sunt gata să-şi reia activita­tea. Cu aceasta opera din Buda­pesta a putut să-și reia activitatea întreruptă din cauza grevei muzi­canților. 5 ► .♦ H Bucureşti, Calea Victoriei 28 — En detail. — Tel. 43/6S. Str. fj Paris 8. — En gros. REGELE Ludovic al XI Dramă în 5 acte de Casimir Delavigne ITINERARIUL: «aauBi TEATRUL CENTRAL .Calea Călăraşilor, 11, Tel. 36/25. Direcţiunea i. GOLDENBERG trupa din mm sub direcţiunea M. MAZO ! Sâmbătă, 28 Februarie Ora 9.15 seara ! Zorile, Ziua, Noaptea Comedie la 3 acte de Dario Nicodemi Biletele la Feder şi Ba­lassa Teatrului Cernăuţi 28 Februarie 1 Martie 2 Martie Roman­­ 3 Martie Bacău 4, 5 Martie Piatra Neamţ 6 Martie Tecuci 7 Martie Ploeşti 8 Martie Constanţa 9 Martie Braşov 10 şi 11 Martie Sibiu­ 12 şi 13 Martie Târgu Mureş 14 şi 15 Martie Cluj ÎS şi 13 Martie Satul Mare 17 Martie Sighetul Marmaţiei 19 şi 29 Martie Oradia Mare 21 şi 22 Martie Arad 23 şi 24 Martie Timişoara «-6-4 ILei 65 65 80 Abonaţivă la Rampa »| Cendre de Roses (Bourgois) Rouge Mandarines, Bourgois­­ [ Rouge de buze „E-‚ ► ţţ ‚›.,3'b e­lectra“ Bourgois îl toate aceste numai veritabile le găsiţi la Um S. Berapha Str. Karagheorghevici (Fost Teatru Modern) 64/78. No, telefon . Tinereţe., O fată tânără? E însăşi tinereţea... Ori ce ar spune, ori ce ar face, gra­ţia ei este cea mai frumoasă. De-a lungul veacurilor şi-a schim­bat aspectul luându-şi aerul epocei­­, vezi când pudică, când mândră şi preocupată de onoarea şi ambi­ţia familiei; când sensibilă, timida gata să plângă sau să se înroşească ca pe vremea bunicuţelor noastre.... Timpul trece, sau mai curând pri­măverii© se duc şi iat-o printr'o im­pulsie bruscă aruncându-se în via­ţă ca talazul unei mări vijelioase, ce vrea să distrugă totul pentru idea­lul ei.... Dar ori­cât de diferită ar părea, rămâne în fond aceiaşi... E ti­­nereţea! Farmecul ei sub mii de feţe ră­mâne nepieritor.... Ea este tinereţea!.. Tot ce trece prin mâinile ei se îm­podobeşte cu gingăşie. Ori că ar fi vestmintele în care se îmbracă, ide­ile care o frământă, pălărioara care şi-o înfundă ştrengăreşte pe buclele tunse, iluziile cari îi aprind sufle­tul, himerile înfrigurate care îi po­pulează orizontul, datoriile noui, li­bertăţile, visele care o amăgesc, pe toate răspândeşte farmecul ciudat şi irestibil al primăverii. Poate să se înşele şi se înşeală a­­desea. Dar ce importă?.. Ochii ei sfioşi de odinioară, privirile ei avide de as­tăzi, sufletul ei tăcut şi ascuns de altă dată, inima ei îndrăzneaţă şi liberă de acum, îşi exercită vraja căreia nimeni nu-i rezistă.... E tine­­reţea! Şi printr-un fenomen curios este singura glorie din care nu îşi face o vanitate, chiar la nevoe ar renega-o. Vrea să fie inteligentă, spirituală, cultă, artistă. Nu-i vorbi de tinereţea ei, căci ea nu aspiră de­cât la o su­perioritate: experienţa. Fiecare generaţie îşi aminteşte de timpul când a gustat bucuria celor douăzeci de ani, cu o inimă cu totul nouă, gata să cucerească lumea. A! tinereţea inconştientă de adevâ­rattul ei farmec, pentru că toată fe­ricirea atârnă întriun singur cu­vânt: „mâine“ şi nu admite încă pe „ieri“... căruia mai târziu îi va im­puta atâtea amintiri, înduioşate. Tinereţea care c­rede că răstoarnă totul numai pentru că urmează rit­mul universal care face să bată ini­ma lumii întregi... Tinereţea merită să fie iubită. Să o iubeşti aşa cum este în atitudinile proprii timpului său, căc fanteziile actuale, aerile ei de autoritate agresivă, ascund ade­sea scrupule care preţuesc pe acelea ale celeilalte generaţii, ea le exterio­rizează sub o formă îndrăzneaţă, iată totul... Dar setea ei de luptă, în dorinţa de a trăi, în curajul ei de a munci, intră vise neţărmurite, vise nepieritoare de ideal. Şi pentru că e tinereţea, sunt ado­rabile. „Ah! jeunesse, qu‘un jour vous ne soyez plus la“, „Vous, ves rőves, vos pleurs, vos rires et vos roses!“. Vă gândiţi voi fetelor la toate as­tea?... Nu fără îndoială! Graţia voas­tră temerară, nu se opreşte în cale.... Ea are aripile „Victoriei“.... Cu toate astea va veni o zi, când ochii voştri cuminţi vor privi gene­raţia cea nouă... Atunci în faţa far­mecului ei, veţi zâmbi la rândul vos­tru indulgente şi veţi spune: „tine­reţe“!.... DE LA „CASA ARTEI* Miercuri de la orele 5—9 a avut loc la „Casa Artei“ Ceaiul orga­nizat de sus zisa societate. Acest ceai a obţinut un frumos succes graţie lăudabilei munci depuse de d-şoara Muller-Verghi. Am remarcat: d-nele Budiştea­­nu, Romaşcu, d-na dr. Marinescu, Cernescu, d-na Pompilian, Scu­­pievsky, Liane Vasiliu, d-na De­­metrescu, Alcalay, Mandrea, Mar­copol, Eliad, d-şoarele: Anie Sor­­donio, Lya Romaşcu, Cornelia Trestian, Monique Arion, Puffi Georgescu, Capriei, Deleanu, Pou­lieff, Tiberiu, Any Chiriacescu, Chiricuta, Hagiopol, Ionescu, Ro­man. D-nii: George Roncea, Mi­hail Artăreanu, Ion Petrescu, A­­thanasovici, Pompiliu Eliad, An­­driescu, Lt. Cutzarida, Lt. Raiciu, Paşcanu, Grimaldi, Nichita, Ma­­cedonsky, Dorian, Romica Ale­­xandrescu, Lt. Adamiu, Sellfreud, Papa Antoniu, Brătulescu, Topo­­ranu, Weintraub, Căpitan Căpşu­neanu, Georgescu, etc. însemnări La fundaţia „Carol I“ Duminică 1 Martie 1925, orele 3 d. a.., se ţine o mare întrunire publică a „Asocia­ţiei solidaritatea femenină, pentru obţinerea drepturilor civile şi poli­tice“. Vor lua cuvântul d-nele : Zoe Gr. Râmniceanu, Voiculescu, Elena C. Odobescu, Alexandrina Gr. Cantacu­­zino, Ecat. Carkez, Calipso Botez. # S. A. F. organizează pentru sea­ra de Sâmbătă 28 Februarie la Cercul Militar un mare bal mascat şi costumat în folosul „Casei Ar­telor Frumoase“. * Sâmbătă, 28 Februarie ora 9 sea­ra, va fi la Ateneu marele concert de trio sub patronagiul M. S. Re­­gina, dat de d-nii Alfred Alexan­­drescu (piano), G. C. Nottara (vio­­lină) și George Cocea (violoncel). In program trio-urile : Beethoven VII op. 97 şi bemol major; Schubert I, op. 99 şi bemol major şi Dvorak op. Puţinele bilete rămase se găsesc. # Eforia armeană pentru orfelinat a angajat un „bal oriental" mas­cat şi costumat, care se va da Sâmbătă 28 Februarie, la orie 10 seara, în sala Liedertafel. iiscm^&mmÂiA în țară listameba brâieasnsi FESTIVALUL „ARMONIEI“. - TURNEE. — SĂRBĂTORIREA MAESTRULUI NOTTARA. — O SOPRANA CU TALENT. — CON­FERINȚA D-LUI GALA GALACTION. - PREMIERE LA CO­MUNAL“ O societate, inteligent înjghebată, priceput condusă și cu multe nă­dejdii este, fără îndoială, societa­tea corală „Armonia“. Această societate a ţinut să dea şi ea semnalul, pentru războiul cul­tural al Brăilei, organizând un fes­tival cu caracter cultural — muzi­cal — sportiv. Pe de o parte, fiindcă programul l-a deschis P. C. Sa Arhim. Scri­ban — care numără foarte multe simpatii la noi, — pe de alta fiind­că brăilenii încurajează tot ce e frumos, bun şi ieftin. Miercuri 18 Februarie, când a avut loc festiva­lul, întreaga Brăilă — aproape!...— a asistat, răspunzând chemării „Armoniei“. P. C. Sa, într’o eloquenţă talen­tată, în cuvinte plăcute şi cu totul documentat, a propovăduit un lu­cru frumos, un lucru folositor, de­opotrivă, tuturor, a propovăduit descentralizarea culturală. A arătat că este nevoie de o viaţă locală, că trebue să facem „tabula rasa“ din tot ce am imitat de la alţii şi care, în acelaş timp, am putea face sin­guri. Conferinţa, tratată cu totul plă­cut, a cules aplauze unanime. S-au produs în restul programu­lui : corul societăţei: d-na Margare­ta R. Portocală şi d. Nicu Brăescu — în soluri; elevii liceului şi artiş­tii : d-na Vorvoreanu şi d-nii C. Mărculescu şi Camil Pârvulescu. Şi lumea a plecat mulţumită că a învăţat lucruri bune, că a văzut lucruri frumoase, a plecat, mulţu­mită că a ajutat unei opere utile. * Şi-au anunţat sosirea, la noi, tru­pele : „Bulandra“ cu „Kean“ la 5 Mar­tie; Tănase cu „Ţin’te bine!.. şi „Pân’ aici !“ la 2 şi 3 Martie; D-na Marioara Zimniceanu cu „Femeia îndărătnică“; d. Aristid Demetriad cu „Taifun“ şi „Făt-Frumos“. * Maestrul Nottara s’a bucurat la Brăila de o primire şi­ sărbătorire, cum n-a avut nicăeri în ţară. A fost mişcat de ghirlandele ce împodobeau „Comunal“-ul, de fru­moasa cuvântare pe care d. Măr­culescu i-a ţinut-o în numele tru­pei de la .,Comunal“, de splendida statuetă pe care i-a oferit-o acesta, de piozitatea care a îndemnat pu­­publicul să se scoale în picioare. Şi maestrul a fost mişcat. Şi, de pe scenă, ne-a vorbit şi ne-a stors lacrimi. Dar aceste lacrimi au în­semnat că suntem în sărbătoare, sărbătoarea artei, a unei munci de 50 de ani, a unuia dintre cei mai demni şi mai talentaţi reprezen­tanţi ai ei. S-a făcut „maestrului maeştrilor“ cum bine a spus elevul Manolescu în talentata dizertaţiune ce a rostit­­ o manifestaţie regească. A urmat banchetul la care au a­­sistat: artişti, oficialităţi şi presă. S’a toastat, s’a dansat, s’a băut champanie.... până spre ziuă. Şi acestea toate pentru el, maes­trul maeştrilor, sărbătoritul, semi­centenarul, talentatul artist. * La ultima audiţie a „Lyrei“ a en­tuziasmat publicul, printr-un talent puternic şi o fină nuanţare a su­netelor, soprana lyrică, care este d-ra Margot Zachary. Publicul a răsplătit-o cu furtu­noase aplauze. * Scriitorul Gala Galaction ne-a vorbit zilele trecute, despre „Ree­ducarea naţională“, în aplauzele u­­nui public numeros şi bun. * Viitoarele premiere de la „Comu­nal“ sunt: „Manasse“, „Cocoşul Ne­gru“, „Fata din Dafin“, em.­lul judeţean, C. T. Mălinescu, revizor, N. Zăhărescu, protoereu, G. Stino, directorul liceului şi şcoalei comer­ciale, I. Grigorie, directorul şcoalei normale, C. Budu, directorul şcoalei secundare de fete, Ion Mazere, pre­şedintele Asociaţiei profesorilor se­cundari, G. Scobai, Virgil Tempeanu profesor şi preşedintele Ligii cultu­rale, B. Panaite, Artur Gorovei, a­­vocat şi membru corespondent al Academiei Române, T. Stecescu, V. Prelipceanu, I. Dragoslav, I. Voicu­lescu, I. Blându, Em. Gavrilescu, O. Zarian, I. Bronitzchi, C. Guter, Gh. Sachelarie şi P. Popp, s’a hotărît în­fiinţarea în Fălticeni a unei coope­rative de librărie, care „să poată pune în mâna tineretului şcolar cartea cea bună şi ieftină“. Căci „din nenorocire nu putem vorbi — mai ales în oraşele de pro­vincie — de librari, care să-şi cu­noască rolul lor de îndrumători culturali“. Ne întrebăm numai: vor sta impasibili d-nii librari ? ! — Pe la 25 Martie crt., publicul va asista la un spectacol teatral ales al liceului. Se pregăteşte, cu con­cursul venerabilului artist I. Mari­nescu — pe care nostalgia de teatru l-a făcut să reapară pe scenă, pără­sită cu atâţia ani în urmă — co­­media­ falsă în 4 acte de Alex. Ma­­ringo: „Mefistofeles: Banii, ochii dracului“, complectată cu un pro­log : „Femeile de Marmoră“. Descoperirea manuscri­sului unei opere egiptene Revista muzicală „Der Auftakt“ care apare la Praga publică în­­tr-unul din numerele ei recente o notiţă a profesorului dr. Hermann Reich de la Universitatea din Ber­lin în care acesta relevă găsirea unei opere antice egiptene, al că­rei text are multă analogie — din câte se pot descifra de pe foaia de papirus, foarte uzată, pe care e scris în hieroglife egiptene — cu „Răpirea din Serai“ a lui Mo­zart. Egiptologul berlinez declară că faptul acesta înseamnă o mare des­coperire pentru istoria intelectu­ală a omenirei. Preţiosul manuscris a fost gă­sit în regiunea Bethesa din Egipt. Din cercetări amănunţite resul­­tă că manuscrisul datează din se­colul al II-lea după Christos, aşa­dar într’o epocă în care se stin­sese de mult dinastiile vechilor Faraoni şi chiar cele ale succeso­rilor lor, Ptolemeii, şi anume din timpul când Egiptul se afla sub dominaţiunea Romanilor. S.A.R. MEIUEUR CHOCOIÂT DANS LE COMMERCE „Sindicatul Artelor Frumoase’* anunţă membrilor săi că, „Liga Societăţilor Crucei Roşii" cu se­diul la Paris organizează de la 1 Ianuarie la 31 Mai 1925, un concurs internaţional de afişe sim­bolizând: „Acţiunea Crucei Ro­şii în timp de pace". Artiştii doritori a participa la acest concurs vor găsi informa­­ţiunile necesare la sediul S. A. F. din str. Clémenceau No. 6. Passat şi Cost iernat Va fi la LIEDERTAFEL AZI, 28 FEBRUARIE 1925 Biletele la Agenţia Jean Feder. Iar seara, la Cassă A şeasea audiţiune ordinară^ 4 Societăţei compozitorilor români ce urma să aibe loc Sâmbătă 23­ Februarie 1925 a fost amânată pe ziua de Sâmbătă 7 Martie 1925. OTTOMAN DE 130 cm. PENTRU R?SAfCr&L£._ fin tosite colorile, a primit Sä¥lLLE DE PARIS“ Bu­curești, str. Lipsessa, 47. După „Contele de Brechard'' compania dramatică Bulandra- Manolescu-Storin va represinta piesa lui Karl Volmoller „Un­chiul a visat'". Granica fălticeană CINEMATOGRAFIEREA LUI „MA­NASSE“. — ÎNFIINŢAREA UNEI COOPERATIVE DE LIBRĂRIE Joi, 19 Februarie, a sosit în locali­tate un operator de la casa de filme „Pathé Fréres“, cu un artist de la trupa din Vilna, care au cinemato­grafiat cartiere, scene și tipuri, pen­tru înscenarea cinematografică a piesei lui Ronetti Roman: „Manas­se“. Când oare va avea fericirea şi Fălticenii, locul de inspiraţie şi de desfăşurare a puternicei, drame, să vadă rulând acest film ?. — Din iniţiativa d-lor N. Nemţea­­nu, preşedintele comitetului şcolar Dumitricăi I Martie 1925 i n f © r ni a t i u n I Opera Română va relua în cu­rând „Carmen" cu d-na Florica Cristoforeanu, tenorul Vrăbiescu şi basul Folescu. Conducerea muzicală o are d. George Georgescu. La Teatrul Lyric se repetă zil­nic Rigoletto cu d-nele Maria Sko­kan, Constanta Dobrescu şi d-nii Gr. Teodorescu, Mircea Lazăr, Jean Atanasiu şi Sterian Mandi. Conducerea muzicală o are d. Nona Ottescu. ŢESĂTURILE DE PRI- VAVARA pentru COSTU­ME TAILLEUR şi manti­le, CE A PRIMIT Mag. „S¥ÎLLE DE PARIS“ Bu­cureşti) Str. Lipscani 47, sunt dle un gust şi de o dis­tincţie rară. D-ra Nutzy Stănescu va juca la Teatrul Mic în piesa „CA"! Luni seara are loc la Brăila pri­­ma reprezentaţie a companiei de reviste C. Tănase cu „Pân’aici­­" Teatrul Naţional va represinta astă seară „Femeea cu două su­flete" de d. Ion San Giorgia. Comedia lui Melchior Lengyel, „Antonia“ face serie şi la „Raimund Theater“ din Viena, ca pretutindeni unde s-a jucat, trecând de a 25-a reprezentaţie La teatrul Carol cel Mare se fac ultimele repetiţii ale operetei „O mie şi una de nopţi" di Strauss. Principalele roluri vor fi inter­pretate de d-nele Aca de Barba, Lili Mihulescu şi d-nii Virgil Băr­­cănescu, Ciucurette, Kanner, Ca­­russy, Bâcleşeanu, etc. Direcţia de scenă o are d. Ma­ximilian. Conducerea muzicală o are de Robert Frank. Fotografia F. Manaly, furnizor al Gurfei Regale, Straela Câmpeneanu Ets. 4, fine deschise atelierele pe tot timpul duratei care­rsawaiu iesi până la orele 1 2 noaptea, menţinând pre­ furiile de lei B40 pentru 12 cărţi poştale şi o mărime. La Teatrul Naţional continuă să se repete: „Bărbierul din Se­villa" 3 acte de Beaumarchais cu d-na Toto Ionescu şi d-nii Bălţă­­ţeanu, Bulfinschi, Sârbul, etc. Premiera a fost fixată pentru Miercuri­­/ Martie. Regia o are d-nul Soare Z. Soare.­­ D-l ROGER coproprietarul magazinului Trouviîl le-Mondain, Lipscani 29 anunţă onorata sa clientelă că s’a înapoiat din străinătate, un­de a făcut o bogată cumpărătură în STOFE, MĂTĂSURI, FANTEZIURI, etc., pentru primăvară şi vară şi în curând va anunţa sosirea mărfu­rilor Premiera piesei ,,Contele de Brechard“ a fost fixată pentru Sâmbătă 7 Martie la teatrul Re­gina Maria. Primele roluri vor fi interpre­tate de d-ra Dorina Heller şi de d-nii G. Storin, V. Maximilian, Constantinescu, etc. Regia o are de Soare Z. Soare. Decorurile au fost lucrate după schițele pictorului Urban.

Next