Rampa, mai 1925 (Anul 8, nr. 2252-2275)

1925-05-01 / nr. 2252

p A. C. XONESCU lii LA 15 MAI DESCHIDEREA EXPOZIŢIEI TÂRGUL MOŞILOR BUCUREŞTI Tradiţionalul târg al Moşilor, modernizat in stilul marilor târguri din străinătate, corespunde într’o largă măsură desvoltării economiei naţionale. In totdeauna Târgul Moşilor, intrat adânc în tradiţia poporului a da fost vizitat de toata clasele sociale, dar mai ales de ţărănime. Ridicată la situaţiunea de astăzi. In cel de al doilea an de experienţă, expoziţia Târgul boşilor este o garanţie desăvârşită pentru reuşita tintei urmărită de industria naţională. Industriaşii ce vor să expună, se vor adresa la Primăria Capitalei direct preşedint . m m mm ■ idr telui comisiunei d-lui Temistocle Alexandrescu vicepreşedinte al comisiei interimare. Târgul Iaşilor este deschis dela 15 Mai până la 15 Iunie. Tot timpul reducere de 50 la sută pe C. F. R. şi pentru mărfurile ce se vor expune. m as na« e m e & as ti m îs st » a es sa ia s & & m sa st m as m că m se s a a a o b s b S din cauza tichidirei IMAGASÎNUL ST. SCHISLER Vittonsi 33 ■ (lingă cinema Frascati) vinde toate mărfurile în prețul costului: 5 Toni Tarrar S Crape farosain Grape Solei! i 1 dela lei 75per. «f if 150 metru tt »»225 ii •f tt475a llL,n400 li rochi febtt500H Vă pueţi convinge uşor ş; FARA COST, ABSOLUT GRATUIT în ce formă ideală se curăţă intestinele, cum SE RECONFORTEAZĂ SANATATEA prin introducerea SCOP&OL-ului care este de un gust plăcut; primii gratuit fără cost o probă daca trimiteţi adresa la Laboratorul „BEA“ KRAYER S. A. Timişoara No. 85 PRIMĂRIA CAPITALII Serviciul ridicărei gunoielor Publicatiune Cu Începere de la 1 Mai a. c. serviciul ridicărei gunoaielor in sectorul I, care cuprinde străzile de mai jos, se va face după cum se menţionează: Schitu Măgureanu (Cheiul Dâmboviţa Ştirbei Vodă). Ştirbei Vodă (Schitu Măgureanu, Calea Victoriei). C. A. Rosetti (Victoriei, Oh. Cantacuzino). Oh. Cantacuzino (C. A. Rosetti, N. Filipescu). N. Filipescu (Oh. Cantacuzino, Bd. Carol). Piaţa C. A. Rosetti. Melodiei (Bd. Carol - Sfinţilor). Bd. Domniţiei, (Sfinţilor-Moşilor). Moşilor (Bd. Domniţiei- Carol). Carol (Moşilor - Şelari). Spl. Brâncoveanu. Spl. Regele Carol. Spl. Imprimeriei până la Schitu Măgureanu. Serviciul ridicărei gunoaelor se va face numai de la ora V până la 8 dimineaţa, afară de Duminici. Toţi locatarii sunt obligaţi a-şi depune cutiile de gunoaie reglementare (portative) în dreptul proprietăţei lor, lângă locuinţă, până la ora 7, astfel că la sosirea vechiculului să nu existe nici o întârziere. Cei ce nu vor excuta această dispoziţie vor fi daţi în judecată aplicându-li-se sancţiuni regulamentului serviciului sanitar. După trecerea vechicului scoaterea cutiilor cu gunoaie este absolut interzisă._________________________________■_____ ^Atmm de damă, pai fin Lei 245 formele vechi se transformă și se vopsesc GLOBUL STR. ŞELARI 28 OF. RASICOVICI & J. SPIEGEL * Calea 'Ictoriei 60 (Pasagini I■aoijuiora ,!»nă Cinema Select) «uwdl1 h MJlBAd.Ä± CU MOBILE de RĂCHITĂ şi TRESTIE TI ATUUL CENTRUL Direcţiunea I. GOLDENBERG Calea Călăraşilor, 11. TeL 38/23. TRUPA mm VILNA sub direcţiunea M. RAZU Joi 30 Aprilie 1925 Ora 9.13 seara IOHANNISFEUER Dramă în 4 acte de Sudermann. Pucă în scenă de Alex,o Stern Biletele la Feder şi la cassa Teatrului cu Şi Marele turneu Demetriade de d. Horia Furtună PERSONALUL ARTISTIC: D-nii Al. Demetriad, Gr. Mărculescu, Baldovin, Final, L Mateescu, A Amigdalis, Georgescu. D-nele Constanţa Demetriad, Cleo-Pan- Mia Niculescu, etc. Cernăţeanu, Adelina Mărculescu ITINERARIUL TURNEULUI Miercuri 29 şi Joi 30 Being. Vineri 1 şi Sâmbătă 2 Mai Arad. Duminecă 3 Logos. Luni A Severin. Marţi 5 şi Miercuri 8 Timişoara. Joi 7 Oradea Mare. Vineri 8 Mai Sighişoara. Sâmbătă 9 Mai, Târgu Mureş. Duminecă 19 Mai, Bârlad. Luni 11 Mai, Focşani. Marţi 12 Mai, R.Sărat Miercuri 13 Mai Câmpulung. Joi 11 Mai, Roşiori. Vineri 15 Mai, Turnu Mărlarele. Sâmbătă 18 Mai, Alexandria. Duminecă 17 Mai, Târgovişte. Luni 18 Mai, Buzău. Marţi 19 Mai Constanţa. a? O O tVd P Jtk AUS GALERIES LAFAYETTE BE PAISS 6 ALB A VICTOBlSIRo.ee vts-B-vls de Palatul Regal Sosesc conţinu superbe noutăţi de Primăvară şi vară MMMMITE TilUEIliS •lEQtNSGTE ELEGANTE MlâEI DE SEZON tIfllSKftM DSV23 HSAI Sui UBVZSA umil BFTDf DSCAT £B TOT BUeuĂissiuîn ► -Savon Botot Lei 25:: -Pasta Ut. POKE „23:: (Savon Erasmic „ (Pasta Mi Freies „ le găsiţi la 25 Nicu S. Beracha © ) ► Str. Karagheorghe viei No. 4 (Fost Teatru Modern) telefon# p 64/78, Pasagiu! Comedia g FotologiUiiiafiuni, car j| Q ți ilustrate, lucrări de ga amatori fotografi etc. D as sa a sa SSM sangst B si gang : CEREŢI PRETUTINDENI i POUDRE AM3REE MOREL Blanche, Rose, Rachel :i Yârsââ-^iuip@i SERBĂRI ŞCOLARE ARTISTICE Liceul de fete „Unirea" a dat în sala festivă o serbare la care elevele clasei IV, au executat mai multe bucăţi la piano, vioară, dansuri naţionale, declamaţiuni de versuri, şi jucând „Fetiţa orfană“ piesă în 2 acte. Elevii liceului, şi ai şcoalei civile de stat (minoritari) au dat o serbare şcolară cu art program artistic, care a constat din coruri, declamaţiuni, solo de piano, exerciţii de gimnastică, şi piesa în 2 acte „Spionul“, executate în mod admirabil. Corurile sub conducerea maeştrilor Georgescu şi Zzabo, au cântat în mod artistic bucăţile din program. Compania de sub Direcţia Stendrey, a jucat în ultimul timp cu mult succes, mai multe opere, operete şi comedii, între cari menţionez: Sulamith sau Fata Jerusalemului operă orientală, în 4 acte şi 7 tablouri, musical de Goldfaden Adolf, în care primadona Halmos Mici (Sulamith) a creat unul din cele mai frumoase roluri, ca joc şi voce. Corurile şi orchestra excelente, iar comicii: Szakacs, Selmeczy şi Olasz de o ilaritate irezistibilă. „Cele trei dansuri" operetă în 3 acte musica de Komjáthy Karol, a fost din succes pentru subreta: Balogh Böske, tenorul Borovszky și d-l Földes Mihály. ’ Pompadour operetă în 3 acte musica de Leo Fall, în care primadona Halmos Mici, ne-a redat o minunată n-me de Parapadom’, elegantă, frivolă, violentă, inteligentă și rafinată. ,,Abatele Constantin" comedie de I-Ialevy și Cremieux, în care d-l Szendrey Mihály a jucat rolul titular, calul de bătae al regretatului Coquelîn de la Teatrul Porte St. Martin din Paris. D-l Szendrey, pe lângă calitatea de bun director, mai întruneşte şi pe acea de rafinat artist, şi modul cum şi-a interpretat personagiul, cum l’a simţit şi cum la jucat, m’a făcut fără să vreau să-mi aduc aminte de marele Coquelin. Râninicul-tăiat DELA PALATUL DE JUSTIŢIE Vineri a avut loc serata Soc. Chindia, cea mai mare parte din dansuri au fost cele naţionale. O atmosferă intimă, într’o sală modernă unde predominau frumoasele costume naţionale, e tot ce poate fi mai frumos. D-l Chircu, preşedintele şi fondatorul acestei Societăţi a fost ca întotdeauna acela care a mărit entravn-ul în ŢARĂ In asistenţă remarcăm: i- na şi d-1 Chircu, d-na şi d-1 Manea, d-na şi d-1 Gheorghescu, d-na şi d-1 dr. Nelepcu, d-na şi d-1 C. Zamfirescu, d-na şi d-1 Mihăilescu, d-na şi d-1 Orăşeanu, d-na Mosgos, d-na şi d-1 I. Antonescu, d-na avocat Roşescu, d-na Marie Mosgos, d-na şi d-1 Bătăturescu, d-na şi d-1 Feraru, d-na şi d-1 Săvescu d-na şi d-1 Dragomirescu, d-na Ionescu, d-na şi d-1 Cutzu, etc. D-rele: Netty Manea, Khristenie Alexandrescu, Orăşeanu, Mihăilescu, Dumitrescu, Tudorencescu, Marinescu, etc. D-nii: Schmil Orăşeanu, Gigel Tătăranu, Mircea Racoviţă, Căpit. Ion Petrescu, Dedé şi Tutu Orăşeanu, Chircu, Octav Moşescu, Hiartular, Alexandrescu, Gheorghescu, Niţescu, Ştefănescu, Drugescu etc. Sa dansat până la orele 5 dimineaţa. Am plecat cu cea mai frumoasă impresie, ducând cu mine, în afară de amintirea unor clipe frumoase, farmecul ariilor naţionale. NYHO piesele: TâlPIN de Melched Lengyel FAT FRUMOS PE MARGINEA ACTUALITATII Un act de eroism Cel mai frumos şi emoţionant act de eroism, este desigur eroismul, nu numai dezinteresat, voluntar. A executa o comandă venită din afară, o comandă ineluctabilă, căreia poţi cădea jertfă mortală, este un act de disciplină intelectuală, de virtute morală, de onoare care se cristalizează uneori in jurul unui sâmbure initial de superior egoism. Sunt, eroisme, uneori chiar jertfirea mnamid fi fizică a propriei tale fiinţe, care in anumite împrejurări sociale, ori, individuale, apar ca unică soluţia, intr'o dilemă la al cărui căpătâi advers să formuleze lașitatea, dezonoarea. Omul de virtute morală, eroul, cu sau fără celebritate, estetul, sau simplul individ de adevărată inteligentă, care domină impulsurile inconștientului și materiei, fiie să aleagă una din alternativele dileme: jertfirea. E dovada bunului gust fi a inteligenţei. Sunt insă eroisme — e drept mai rare, chiar la Inteu excepţiile — care ţâşnesc spontan, in afară de constrângerile subtile, fi totuşi reale, ale moralei sociale, in afară de comandamentele superioare ale dogmelor. Asemenea eroisme nu sunt o chestie de alegeri — de bun gust, ori de tragedie. Ele nu reprezintă o alternativă, ori o elegantă eșire dintr'o dilemă. Pornind dintr'un impuls individual, dintr'un act strict voluntar, ele au o magnifică frumuseţe intrinsecă — cu atât mai preţioasă, cu cât e absolut proprie. Ziarul „Cuvântul" înregistrează cu emoţia care o implică şi in cadrul cuvenitei admiraţii un asemeni act de eroism, pe care il încrustăm in simplicitatea acestei rubrici, ca o rară fi luminoasă, de cea mai pură lumină, nestemat. Iată-l, în toată frumuseţea lui: „Spitalul Filantropia are in una din clinicele sale o bolnavă de anemie pernicioasă. E un caz extrem de grav, al cărui singur remediu — şi acela foarte problematic — este introducerea in corpul bolnavei a unei însemnate cantităţi de sânge dintr'un corp sănătos. Şi iată că, într'un admirabil avânt de jertfă, domnişoara Margareta Tănăsescu, dela clinica a lll-a medicală a spitalului pomenit, s'a oferit să dea propriul ei sânge enorma cantitate de 300 grame pentru salvarea bolnavei, care de altfel îi este cu totul străină". Desigur, însăşi moartea, acest necruţător cămătar al vieţei, mai sensibilă ca Sylock, se va înduioşa de jertfa d-rei Margareta Tănăsescu. In faţa unui asemeni act de eroism uiţi că eşti osândit a trăi in epoca modernă, în tragi-comedia in care brutalitatea egoismului biruitorilor se ridică in contrasta in laşitatea înfrânţilor purtând ca ornament estetic cinismul scepticilor şi vicioşilor. Trăim departe, in imaterialitatea întâilor creştini, intr'o poemă medievală, care acoperă cu crini albi asemenea gesturi şi beatifică asemenea eroine. DIODOR FEMENISM... D-na Ferguson prima femee-guvernator în Statele Unite a scria zilele acestea în „New-York Herald Tribune“ un Interesant articol asupra mentalităţii femeniste. Printre altele d-sa spune că dacă femeea modernă are tot atâtea drepturi ca şi bărbatul pentru a intra în arena politică, nu trebue în schimb să-şi piardă farmecul femenin. — „Niciodată, o femee politiciană nu trebue să aibă naivitatea sau pedanteria de a se crede obligată să poarte gulere bărbăteşti. hamne masculine pantofi fără tocuri. Căci nu îmbrăcămintea valorifică situaţia unui individ, mai ales când e vorba de muncă, de aportul de cultură şi iniţiativă pe care sunt fiecare din noi obligate să-l dăm în secolul nostru. Şi ce este mai curios e că majoritatea adevăratelor femeniste ţin la oarecare cochetărie. Femeea superioară îşi dă câteodată seama că influenţa ei poate folosi şi pe altă cale nu numai aceea de a se impune faţă de bărbaţi. Căci acum o sută de ani femeile cele mai de seamă erau cele mai mari şi primejdioase cochete şi cele mai desăvârşite rafinate. Istoria Franţei singură ne poate da numeroase exemple. Pe urmă o femee inteligentă nu işi neglijează niciodată persoana sa pentru personalitatea sau reputaţia socială de care se bucură. Ar fi de multe ori o crimă adusă frumosului şi esteticului ! Totuşi din nenorocire multe din prietenile noastre nu s’au convins încă de necesitatea de a rămâne ferime chiar în politică. Ultimul congres al Micei Antante Femenine la Bucureşti ne-a desorientat şi decepţionat complect asupra acestei chestiuni. Aspectul delegatelor femeniste sosite din toate statele vecine, era mult prea sever, mult prea aspru, şi masculinizat. Şi dacă ar trebui să întrebuinţez aci mica răutate a unui confrate, ar trebui să spun: că ne apucăm de femenism serios atunci când am pierdut tot ce e femenin !“ D-na Ferguson însă deşi e americană nu e de fel de aceiaşi părere ! Şi cu drept cuvânt ! COPIII GENII In pare că in epoca noastră abundă de la o vreme copil genii, omuleţi de o strălucită inteligenţă sau de un uimitor talent. Nu mai târziu decât zilele trecute celebrul violonist Manssini, un boeţaş de nouă ani, a dat de vorbit întregei Italii de prodigioasele-i însuşiri pentru muzică, şi de uluitoarea memorie cu care şi-a format un repertoriu din cele mai bogate şi alese bucăţi de concert. La Los Angeles, de asemenea, se semnalează câţiva copii a căror desvoltare intelectuală şi a căror instrucţie întrece pe aceea a unui bun bacalaureat. La New-York spun gazetele din străinătate e o fetiţă de paisprezece ani care posedă nu numai o voce extraordinară dar o erudiţiune muzicală cum rar s’a întâlnit la o femee artistă. De zecile de copilaşi artişti de cinematograf nici nu mai vorbim. Sunt pur şi simplu mici fenomene dotate de un instinct şi o iscusinţă de exteriorizare atât de desăvârşită încât te întrebi unde vor ajunge cu timpul ? Un mic rus de nouă ani, muzicant şi acesta a condus anul trecut atât in Rusia cât şi în Polonia numeroase orchestre de concert. Actualmente a plecat in America unde probabil ca orice copil minune işi va glorifica şi mai mult reputaţia. Iată deci pentru mulţi tociologi problema degenerării indivizilor şi dăunătoarea precocitate a copiilor pusă de ani înainte in contradicţie ! Generaţia de mâine cu toate defectele, viciile şi tarele de care o vedem cotropită astăzi, va fi fără contest o generaţie strălucita dacă eu din punct da vedere moral iar cu puţin din cel Intelectual. *Scojiţi Şezătoare Marţi seară la orele 9 a avut loc în localul din str. Argeş o şezătoare artistică organizată de către Fundaţia Culturală Sionistă Samuel Eckstein de sub prezidenţia d-lui Leon H. Gheldmann. Festivitatea se deschide cu o interesantă conferinţă a d-lui Lerner care vorbeşte de viitorul propagandei sioniste şi de foloasele ce s’ar putea aduce poporului evreu. Vorbeşte de asemenea d-l Larp de vizita lui Balfour în Palestina şi de pătura superioară intelectuală care s’a fixat actualmente acolo pentru munca pământului şi organizarea unei noui vieţi. Urmează apoi programul artistic cu frumoase recitări şi un foarte reuşit concert. Un quartet compus din d-nii Smilovici, Cugler F. Petrovici şi Schirer a executat cu un desăvârşit simţ artistic minunata Nocturnă din quartetul No. 2 de Borodin şi Allegro din quartetul No. 1 de Ewald. Numeroase aplauze au răsplătit cu entusiasm pe tinerii artişti, însemnări D. Chapuisat, cunoscutul istoric, director la „Journal de Geneve“ şi deputat, soseşte Sâmbătă 2 Mai la Bucureşti, unde va ţine câteva conferinţe, în urma invitaţiei Sindicatului Ziariştilor români şi a Institutului Social. Luni 27 crt. a avut loc la Galaţi in casele d-lui H. Katz, logodna confratelui nostru de avocat hatâr, Margulius, director general al soc. Apollo-film, cu domnişoara Nutzi Katz. Vineri 15 Mai are loc la teatrul Popular, serata Humorului organizată de Ion Pribeagu cu concursul scriitorilor Ion Minulescu, Victor Eftimiu, A. de Herz, Gala Galaction, B. Luca, Al. Dominic, Ion Manolescu de la teatrul Regina Maria şi alţii. Duminică 3 Mai va avea loc a doua şezătoare a căminului cultural „Principele Carol“ din comuna Şerban-Vodă. Şezătoarea va începe la ora 3 în localul şcoalei de băeţi din şos. Olteniţa. După şezătoare, se va inaugura dispensarul, filială a societăteei „Principele Mircea“. * Şcoalele de fete: „Pr. Ferdinand“ „Pr. Ileana“ şi „Iancu Zalomit“ vor da în ziua de 17 Mai o serbare, sub patronajul principesei Ileana în scopul de a-şi mări fondul pentru excursiunile şcolare, hotărâte pentru vara aceasta. Duminică, 3 Mai, a. c. orele 5 d. a. va avea loc la biserica Floreasca, un concert religios dat de societatea corală „Carmen“ in folosul grădinii de copii „Floreasca“ La Cassa Artei, str. Câmpineanu 17 se dă un frumos ceai dansant Sâmbătă 2 Mai de la 5 jum. — 10 p. m. de către Liga Drepturilor şi Datoriilor Femeii. Intrarea 60 lei de persoane, student şi ofiţeri 40 lei Asociaţia Titraţilor „Unirea , a organizat pentru Joi 30 crt., ora 9.30 seara, o serată artistică extraordinară in localul său din Pasagiul Victoria (Imobiliara), cu un program de muzică instrumentală şi vocală executat de artişti de primul rang. Membrii cercului cari n’au primit invitaţiuni, sunt rugaţi a se considera invitaţi pe această cale VIATÂMOMMMA Roman SERATA MUZICALA Vineri 24 Aprilie nr. a avut loc în sala Teatrului Cobzaru, Serata muzicală, organizată de Gereul studenţilor Romaşcani. A asistat un public select pentru care această reprezentaţie a constituit, putem spune fără exagerare o adevărată sărbătoare. Era aşteptat succesul, căci afişele anunţau cu litere groase concursul d. Autonio Bossa, un reputat muzicant italian, fost profesor la Conservatorul din Neapole, bariton concertist care făcea deliciul marelor oraşe occidentale. Prins de războiu în România, maestrul care nutrea gândul unei reîntoarceri în patrie s’a văzut nevoit sâ rămână la noi, s’a stabilit la Roman şi a început a da lecţii de canto. Succesul de Vineri al unuia din elevii lui d. Tomel Spăteru un tânăr tenor de 18 ani a fost o adevărată relevaţie. D. Spătaru a cântat acompaniat de maestrul său din Donizetti, Blesir d’amore, Una furtivalogrima), Mascagni (Brindissi) Gounod (Faust, Romanţa Salve di vora) in care s’a remarcat o facilitate şi o asistentă neobişnuită pentru această vârstă. Dragoş (Domniţa , foarte frumoasă romanţă românească). Toate bucăţile au fost cântate cu mult temperament, cu multă școal Víners Mal 1929 Te Informaţiuni Luni 15 Mai, are loc un concert la Liedertafel, sub înaltul patronagiu al Majestătei Sale Regina, dat de d-na Lucia Cosma, cu acompaniamentul la pian al d-lui A. Glattauer. Violonistul Jacques Thibaud s-a îmbarcat ori la Constanţa pentru Athena. Şezătorile Jocurilor Florale din Franţa Faimosul cerc „Des Jeux floraux de France“ şi-a sărbătorit zilele acestea la Paris aşa zisul „Turnoi“ cu o şezătoare strălucită sub presidenţia delicatei poete, contesa de Noailles, şi a lui Jean Richepin de la Academia Franceză. In mijlocul unei numeroase si alese asistente d-na d’Autezac şi d. Jean Raudin au vorbit de istoricul acestei instituţiuni a poeziei franceze — iar d-nele de Noailles, Vénet Foche şi d-nii Pignatel şi Jean Richepin au recitat admirabile versuri. De altfel în vederea succesului repurtat şezătorile acestea vor continua până în iulie. Opera Română va reprezenta astă seară Carmen cu d-nele Florica Cristoforeanu, El Saghin şi d-nii V. Rabega, Teodorescu şi Steiner Conducerea muzicală o are d-l George Georgescu. Faceţi o greşeală, doamnă, dacă veţi cumpăra vreo STOFA, MATASE, DANTELA, ROCHIE PERLATA, DUBLURA, etc., înainte de a fi vizitat noul magazin INNOVATION“5, rodul Elisabeta (palatul Eforiei) Teatrul National va reprezenta astă seară „Isus“ de d. N. Iorga. CASA SPITZER - mode -CaLEA VICTORIEI, 94 (Albene Palace) A sosit un mars transport de duiromno afeotul red şS VERITABILE STOFE ENGLEZEŞTI pentru par deşi urî de dam© şi castanie bărbăteşti, CU PURŢUR! EXTREM DE REDUSE, DELA 950 lei metriă'S, a pus în vânzare pentru sîitroducere, noul gszin „INNOVATION« b-dul ESîsafecia (FaSatul Eforiei) Casa Eose-Fragica Str. Gen. Lahovar, 19 (Icoanei) A pus în vânzare un MaP. Comedia lui Lengyel „Antonia" a ajuns la a 100 reprezentaţien Viena. MATASURIE FANTEZ91 pentru mantile expuse de magazinul „VILLE DE PARIS“ Str. Lipscani No. 47 au atras pe toate elegantele Capitalei. Regisorul Karlheinz Martin a obţinut mare succes la Berlin la Teatrul Koniggrezzer cu montarea piesei lui Frank Wedekind „Franciska“. KASHA NATUREL, KASHA NATURES- BRODE, ultimele noutăţi lansate de cele mai mari case, csasip la VILLE DE PARIS“ KStr Lipscani No. 4, SEZON cu preţuri de SACRIFICIU lă, publicul foarte entusiasmat nu mai contenea cu aplauzele. Bisat a cântat Manon de Massenet care a pus vârf tuturor aşteptărilor şi care a îndreptăţit odată mai mult, părerile cari prevedeau tânărului un strălucit viitor. A mai cântat la sfârşit duetul din Faronta de Donizetti tenor și bas având ca partener pe d-nul Li Protopopeecu tot elev al d. Bossa. D-l Lt. Protopopescu*dispune de frumoase calități vocale. A cântatlStock de MĂRFURI DE j._. __1 ■ /ti*____ n ..................i * t....• _____1 : Judin: Verdi (Simon Boccarugia), Mozart (Don Giovani Serenata) Rossini (Barbiere di Siviglia, alta la Calumia), .A fost răsplătit cu numeroase aplauze. Un număr iarăşi foarte ales l-a constituit de Barbieru elev violoncelist al Conservatorului din Iaşi. A cântat din: Beethoven (Trio, Sol major) şi Haydn (Trio, re major) având ca parteneri de d. D. Botez vioara şi d-ra L. Petrescu. Două soluri apoi din: Servais( Concert mi minor) şi Popper (Vilto), în care d. Barbieru a dovedit că posedă frumoase calităţi. D-ra L. Gheorghiu a cântat câteva arii româneşti de Brediceanu, ceri au plăcut mult publicului. In general serata aşa cum a fost organizată a constituit un ales spectacol, căci ni s’au prezentat numere cari ar putea face cinste marilor scene. Romanul poate fi încântat că posedă asemenea elemente şi sperăm că vor şti să aprecieze sforţările acelora cari vor să rupă monotonia înăbuşitoare a târgului nosru. Dri 29 crt. s’a deschis la Căminul Artelor Regina Maria din Calea Victoriei, expoziţia pictorului G. Petraşcu. 5.