Rampa, mai 1925 (Anul 8, nr. 2252-2275)
1925-05-01 / nr. 2252
! Probleme teatrale Artiştii trupelor particulare Angajamentele pe termen scurt şi salariile de vară CE NE SPUNE UN ACTOR Suntem în preajma angajamentelor pentru viitoarea stagiune. Perspectivele nu sunt din cele mai surâzătoare pentru artişti întrucât nu se anunţă nici o formaţie teatrală afară de probabil şi mult aşteptata înfiinţare a teatrului de Vest SITUAŢIA ARTIŞTILOR DIN TRUPELE PARTICULARE Artiştii trupelor particulare sunt expuşi unui regim cu totul excepţional acela de a fi salarizaţi numai in cursul stagiune. Deci aceşti artişti cari în genere sunt prost plătiţi sunt expuşi să rămână timp de trei luni şi jumătate pe an, muritori de foame intru cât teatrele sunt închise. Acest regim a fost provocat de situaţia excesiv de grea prin care trece teatrul particular. Examinând regimul din ultimii ani ajungem la convingerea că el n’a fost acelaş. Au fost stagiuni in cari artiştii trupelor particulare au jucat numai 8— luni. In alte stagiuni, direcţiunile trupelor particulare au plătit salariile pe vară numai acelor artişti cari reinunoiau angajamentele pentru stagiunea viitoare. Era un let de presiune asupra artistului de a accepta un salariu oferit ca să piardă cel puţin leafa pe vară care era menţinută in condiţiunile vechiului contract. Acest sistem nu se mai practică azi şi vina desfinţărei vii cade intr’o oarecare măsură asupra actorilor cari au tendinţa de a nu-şi respecta angajamentele. Regimul actual e mult mai simplu şi " Artistul e angajat pentru opt luni şi jumătate, şi indiferent dacă reînoeşte angajamentul el nu e plătit pe vară. CE NE SPUNE UN ACTOR Pentru examinarea acestei chestiuni am crezut interesant să cunoaştem punctul de vedere al actorilor din trupele particulare, după cum vom expune în alt articol punctul de vedere al conducătorilor întreprinderilor teatrale. — Este inadmisibil, ca o categorie de muncitori intelectuali să fie expuşi unui regim cu totul excepţional prin neplata salariilor pe vară la trupele particulare. — Totuşi am obiectat eu, dacă toţi artiştii ar pretinde salarii pe vară e probabil că directorii trupelor particulare ar accepta această condiiune în schim ar oferi salarii mai mici. Calculul ar fi acelaş. Dacă un actor primeşte 60.000 mii lei pe an poate fi indiferent pentru director dacă această sumă e repartizată la 8 luni jumătate sau la 12 luni. Deci rezultatul ar fi acelaş. Situaţia nu poate fi privită astfel Un actor cu un salariu de 4—5000 lei pe lună, abia poate să trăiască şi să se îmbrace, deci ni este imposibil să mai economisească 15—20 la sută din salariu ca să aibe cu ce trăi pe vară. Situaţia de la noi nu se poate potrivi cu cea in străinătate unde fiind teatre multe artistul găseşte imediat alt angajament chiar vara. După cum ştiţi alte întreprinderi au luat obiceiul de a plăti seral actorul. Când un actor mediocru angajat un asemenea condiţion cere 4—5000 lei pe reprezentaţie şi joacă o piesă sau două pe an, cifra nu e exagerată întru cât în restul timpului el nu încasează nimic, ne spune actorul. Vom examina într’un articol viitor punctul de vedere al directorilor trupelor particulare din care se vede că și argumentele lor sunt oarecum îndreptățite. Rmp. Filmele săptămâni Teatrul Marioara Voiculescu: „Un scandal in lumea mare“, realizare etnografică in 7 acte cu COLLEEN MOORE, (Lou Pember), Frank Mayo (Reid Andrews) şi Sidney Ghaplin (Dick Traley). Producţie : „Tirst National Pictures“. Monopol „Transatlantic Film“ Bucureşti. Un film american, care are totuşi ceva din graţia şi eleganţa franceză şi aceasta numai mulţumită interpretei principale, delicioasa Colleen Moore. Scenariul tratează o temă atrăgătoare, în special pentru domnişoare şi mamele lor: ce atitudini, ce maniere trebue să aibe o tânără candidată la măritiş, ca să-şi cucerească bărbatul ? Să fie zburdalnică şi frivolă sau liniştită şi cuminte ? Filmul ar putea deveni monoton prin gravitatea temei sale, mai ales că are o lăture morală, ca toate filmele americane cari se respectă. Din fericire eroina filmului este incarnată de Colleen Moore şi regi■orul el a fost destul de Inteligent ca să se ferească de pedanteria filmelor „morale“, care plac atât unor anumiţi domni cenzori, dar de care publicul fuge Îngrozit. Filmul ne Înfăţişează doi timizi: Lou Pember (Colleen Moore) şi Dick Traley (Sidney Chaplin). Prima este o mică ţfi aspirantă la măritiş, al doilea un tânăr soţ. Spre a arăta că ei nu sunt timizi, sub influenţa alcoolului absorbit cu prilejul unei serbări se aventurează într’un local de noapte. Prietenii fac proasta glumă de a-i fotografia îmbrăţişaţi şi clişeul este publicat in ziare. Rezultatul: Lou se crede compromisă, iar Dick se vede ameninţat cu divorţul. In urma acestei inocente aventuri, micuţa Lou a devenit „interesantă“. Tinerii, cari o ocoleau, îi caută societatea. Văzând că frivolitatea este o armă, ea o întrebuinţează pentru a-l cuceri pe Reid Antrews, avocatul de divorţ al lui Dick. Dar omul legii urăşte fetiţele uşuratece. Totuşi este captivat de gingăşia micei Lou. Convingându-se în cele din urmă că Lou se preface şi că în fond este o fetiţă cuminte şi liniştită, o ia de soţie, iar Dick se împacă cu soţia lui. Colleen Moore, care apare pentru prima oară pe ecranele noastre, a câştigat cu mare uşurinţă simpatia noastră şi a publicului Făptura ei, plină de drăgălăşenie, mimica ei adorabilă, impregnează tot filmul lăsând în umbră restul ansamblului. 31 B. întâmplarea s-a petrecut în Italia pe când Ramon Novarro filma la Roma „Ben Kur“. Celebrul actor se odihnea într’o grădină din apropierea studioului şi cânta o meloRamon Novarro die scandinavă, pe care o învăţase de curând. O doamnă foarte elegantă, însoţită de câteva persoane, se apropie de Novarro care tăcu. — „N’ai dreptul de a mă lipsi de plăcere de a auzi cântecul „îi spuse doamna“ sunt Lina Cavalieri şi mărturisesc că rar am mai auzit un glas ca al d-tale. El este de o puritate extremă şi dacă ar fi să-ţi dau un sfat ţi-aş spune să părăseşti ecranul pentru a te consacra cântului. Mulţumită recomandaţiei mele, vei intra desigur la Opera din Paris. Ar fi păcat dacă n’ai Îmbrăţişa această carieră. Cu siguranţă că vei ajunge un mare cântăreţ“. Ramon Novarross înclină în faţa Linei Cavalieri şi răspunse: — „Sunt foarte măgulit, doamnă, de a primi un astfel de compliment, dar dacă a ajuns să fiu o celebritate a ecranului, cred că nu trebue să părăsesc această carieră. Știam deja că arcul meu mai este înzestrat cu încă o coardă... o coardă... vocală, dar nu mă voiu servi de dânsa de cât in cazul când prima se va rupe, ceeace nu s’a Întâmplat încă“, tematic înlocuite prin colegele lor americane sau ruse. Acest lucru nu împiedică insă să întrevedem un Betty Blithe, o femee de o incomparabilă frumuseţe şi una din cele mai bune dansatoare americane, o Agar încântătoare. De altfel Betty Blithe nu este alta decât creatoarea reginei din Saha, din celebru film american, care a făcut atâta vâlvă acum câţiva ani. Radon Navarro şi Lina Cavalieri SIWSHA In chestiunea „Castelului lui Haşdeu“ Relativ la soarta „Castelului lui Haşdeu“, arhitect Toma Dobrescu autorul planurilor acestui castel, ne trimite următoarele : In ziarul d-voastră, „Rampa“, cu nr. 2244 din 18 Aprilie crt., am cetit articolul „Soarta Castelului lui Haşdeu“, de d. D. Kamabatt. Am cetit cu multă atenţiune cele descrise şi cum eu sunt arhitectul care am alcătuit planurile acestui Castel, după arătările simbolice ale marelui şi nemuritorului Fetreicu Haşdeu şi am supraveghiat clădirea in timpul construcţiunei, vă pot da orice desluşiri, dacă aţi mai avea nevoe. Dacă ar fi fonduri, — fie strânse pe orice cale, sau prin subscripţie publică, sau subvenţie dela autorităţi, etc., — sunt gata în mod absolut gratuit, să conduc lucrările de întreţinere şi de reparaţiuni. De altfel chiar dacă moştenitorii — neindicaţi pe nume în articolul d-voastră, ar lua lăudabila măsură de reparaţiune şi cheltueli, aş fi tot aşa dispus, in mod gratuit să supraveghez lucrările, alcătuind chiar şi devizurile de ce anume reparaţii ar avea nevoe clădirea. In memoria marelui Haşdeu, nemuritorului Haşdeu şi ca atenţiune pentru simpatia ce-mi arăta fiind în viaţă, sunt gata, în mod absolut desinteresat, să execut cele arătate mai sus. TOMA DOBRESCU Arhitect, str. Ştirbey-Wodd, 146 III tainele Informaţiuni Compania dramatică Calandra Manolescu-Maximlian-Storini va reprezenta Marţi 5 Mai pentru prima oară comedia lui Horst şi Engel „Paradisul haimanalelor“ (Lumpen Paradis). Primele roluri vor fi interpretate de d-rele René Annie, Liana Constantinescu, Lény Caler, Sofia Ienesen şi d-nii V. Maximilian, Constantinescu, Chiriş, del Vechio, Aurelian, Constantinescu Hociang Tatianu, Gingarin, etc. „Filarmonica" îşi încheie stagiunea de concerte simfonice sub conducerea d-lui G. Georgescu, cu executarea Luni 4 Mai şi Luni Mai, a monumentalei Simfonii a 9-a de Beethoven, pentru solişti, cor şi orchestră. Soliştii vor fi d-nele Eliza Băicoianu şi Dobrescu, d-nii Vrăbiescu şi Folescu. Vineri 15 Mai, are loc la Teatrul Popular, serata Humorului organizată de Ion Pribeagu cu concursul scriitorilor Ion Minulescu, Victor Eftimiu, Ade Herz, Gala Galaction, B. Luca, Al. Dominic, Ion Manolescu. Academia Română va ţine şedinţa publică Vineri 1 Mai crt, la ora 3 d. a. D. N. Iorga va expune o comunicare despre: „Un călător german în Muntenia şi originea ,,Luceafărului“ lui Eminescu. Teatrul Naţional va mai reprezenta în cursul acestei stagiuni piesa lui Luigi Pirandello ce se repetă „Şase personagii caută un autor“ sub direcţia de scenă a d-lui Paul Gusty. In primele roluri vor apare d-nele Eug. Ciucurescu, Marioara Zimniceanu, El. Parisianu, V. Miertescu şi d-nii Soreanu, Bulfinski, Pop Marţian, M. Constantinescu, Săvulescu, Brancomir, etc. D-nul V. Rabega va cânta rolul Don Jose la reprezentaţia de astă seara a operei „Carmen“. Duminică 3 Mai se va da la Opera Română primul matineu popular cu spectacol de balet, compus din: „Coppelia“, „Aragoneza“, Rapsodia II, Liszt şi baletul din „Prinţul Igor“. Seara se va cânta „Faust“. Conducerea muzicală o are d. Al. Teodorescu. Mâine seară, Vineri 1 Mai, are loc la Opera Română a treia reprezentaţie populară cu preţuri reduse. Sa va cânta ,,Cavaleria Rusticană“ şi „Paiaţe“. Teatrul Naţional va reprezenta la 8 Mai pentru prima oară piesele: „Mitu boemi“ comedie de d-nii Al. Dan şi St. Sfetescu. In primele roluri vor apare: d-nii V. Antonescu, C. Duţulescu, I. Manu, Finteşteanu, Lascu, Muşcau, Romano, C. Morţun şi d-nele Elina Mihăilescu, E. Almajean, M. Severineanu, etc. şi „Un joc periculos", Taci de Sonaberg, interpretat de d-nii I. Morfon, G. Atanasescu, G. Vracea şi d-rele Puia Ionescu şi Tantzi Ciuceanu Piesa va fi pusă în scenă de d-l Soare D-l Mircea Pella va da o reprezentaţie la teatrul Carol cel Mare cu comedia lui Caragiale „O scrisoare pierdută". „Le Puits de Jacob“ în film Am anunţat că doctorul Markus, unul dintre cei mai importanţi producători din Franţa, a întreprins realizarea celebrului roman „Le Puits de Jacob“ de Pierre Benoit, unul dintre cei mai cinegrafici autori contimporani. Pentru interpretarea acestui film au fost angajați: Betty Blythe (Agar), Léon Mathot (Elzéar), André Nox (Apostolul sionist Godbas), Malcolm Tod (Igor), Gerald Robersthaw (Beriah), Delannoy (Reine Avril), Annette Benson (Guiteli) și Céline James (Henriette Weill); asistent: G. Pirovino; director tehnic : Ménessier; operatori: Jacques Bizeul şi Ottavio Alesso ; decoruri după machetele d-lui Lonard Sarlouis. In cursul acestei luni doctorul Markus şi Betty Blythe au plecat cu întreaga lor trupă la Cairo, Constantinopole şi Palestina, unde se vor realiza exterioarele filmului. In acelaş timp vor filma şi cele necesitate de „Le Berceau de Dieu“ (Leagănul lui Dumnezeu), un alt film, care va fi realizat de doctorul Markus. Faptul că Betty Blithe a fost angajată de producătorul fracez, a produs o vie nemulţumire printre artistele franceze, care se văd sis- RAMPA Mihail Fokin -CEL MAI MARE DANSATOR« Două femei ruse se bucură de o reputaţie mondială : Anna Pawlowa şi Tamara Karsawina. Numele a două ruşi strălucesc pe lângă al lor: Şaleapin, cântăreţul şi Mihail Fokin, dansatorul, partenerul şi maestrul de balet al Pawlowei, Karsawinei şi Mariei Fokin, cari toate au fost rând pe rând prime balerine în ansamblul de sub conducerea Din momentul in care Mihail Fokin a primit in 1919 la Charlottenland, lângă Copenhaga, unde avea o casă și o școală de balet, o ofertă extrem de avantajoasă din America, numitul dansator n'a mai apărut in vechiul continent. Nici in patria sa n’a mai fost de 7 ani. La New-York, a deschis o nouă şcoală de balet. Soţii Fokin au Început să dea in această şcoală lecţii de dans celor mai de seamă dansatori şi dansatoare. Ce fusese Fokin până atunci ? Titlurile sale sunt numeroase: Prim dansator şi maestru de balet la Opera Imperială din Petersburg, maestru de balet şi director artistic al Baletului academic rus; profesor la şcoala imperială de balet din Petersburg, maestru de balet la Opera Mare din Paris, maestru de balet la „Şcoala“ din Milano, maestru de balet la Opera Regală din Stockholm; maestru de balet şi director coreografic al renumitului ansamblu de balet „JMaghilew“, din care făceau parte Anna Pawlowa, Tamara Karsawina şi Vera Fokline maestrul de balet al teatrului din Varşovia; membru de onoare al multor instituţii artistice din Petersburg. Mihail Fokin, dansatorul, a călătorit In lumea Întreagă. In Spania a studiat dansurile spaniole, In Caucaz pe cele caucaziene. O tehnică, pentru care spaţiul şi greutatea nu înseamnă nici un obstacol, o graţie plină de spirit, care mânueşte extrem de uşor orice expresie, o extraordinară stăpânire de sine l-a făcut renumit de aproape două decenii. Ca toate personalităţile de seamă nu-i este suficient produsul activităţii sale în domeniul dansului. Ca scriitor de balete, peste 20 de lucrări îi datoresc existenţa lor. O serie din aceste lucrări ale sale au fost reprezentate de curând pe diferite scene new-yorkeze: Hippodrome Theatre : „Thunder Bird“, Ziegfeld Folios: „Frolicking Gods“ şi „Forlondio“; Strand Theatre „Adventure of Harlequin“ și „Russian Toys“; Empire Theatre „The Return from the Carnival“. De atunci America şi Anglia au atras alternativ pe dansator şi pe soţia sa. Ultimul său succes de senzaţie la Londra „Hassan“ a fost covârşitor. De câtva timp marele artist a păşit iar pe continentul european. El va apare zilele acestea la Berlin cu soţia sa Verit. Fokin. Iată, cum povesteşte cunoscutul critic berlinez Kurt Rubinski o întrevedere cu marele artist: „Repetiţia la „Lessing Theater“ fusese fixată într’o după amiază, la ora 4. „Eram foarte nerăbdător să-l văd pe Fokin. — Eşti bun, domnule, faci parte din compania Fokin? întrebai pe un tânăr care trecea pe lângă mine cu cufăr de pilele sub braţ. Purta un pardesiu cafeniu şi avea un aspect foarte tânăr. — Da, domnule, fac parte din compania Fokin. — Aştept pe maestru, n-aţi putea să-mi spuneţi unde este? „Interlocutorul meu nu-mi răspunse şi-şi scoase pălăria. Un craniu pleşuv, strălucitor apăru subit deasupra figurii de adolescent Capul acesta de comedian in ochii cari râdeau ca In urma unei farse reuşite, îl cunoşteam de mult. „Fokin Începu imediat să povestească: — Când am sosit acum şase ani la New-York mi s’a spus că Americanii nu vor decât dansuri grotești, nu vor să vadă decât comedie. Unul din cele mai mari succese ale mele a fost „Ballett Meduse“ cu mustea Simfoniei Patetice a lui Ceaikovsky. ,,Am vorbit despre toate în legătură cu artele continentului. De la Strawinsky cu al cărui balet „Pasărea focului“ şi-a Început Fokin acum câţiva ani seria succeselor. — Cunoaşteţi pe Rudolf von Laben, cunoaşteţi pe Mary Wigman? îl întrebai eu. Fokin nu se miră de loc. — Iubite amice, voim cu toşi să mergem tot înainte — să nu stăm pe loc. Este atât de limpede. Fiecare poet adevărat Îmbogăţeşte limba, găseşte, descoperă noi posibilităţi-„Peste cinci minute repetiţia începu. Eram singur în sala Întunecată. „Lumină“ strigă o voce de pe scenă. In spatele rampei luminate apăru Fokin. Un tricou negru ii strânge picioarele atletice, picioarele lui extrem de mici sunt învăluite de pantofi de piele. Fokin nu face exerciţii zilnice. El sboară pe scenă, dansează cu piciorul drept prestissimo, mlădiindu-şi piciorul stâng In tact încet de vals iar braţele în direcţie opusă. Câte o dată se opreşte şi repetă mişcările din care se compune o figură. Încet, imbinându-le ca un mozaic. Din timp în timp o scenă din baletul „Bacchus“ cu sărituri sălbatice de faun, aducându-și genunchii până la bărbie. Totul fără muzică. Marchează acompaniamentul fluerând, cântând, trilând. * „Am plecat, de abia când au apărut lucrătorii ca să aranjeze scena pentru spectacolul de seară“. Ilari diverse La sediul Soc, „Apollo-Film“ a avut ern loc prima probă de film cu candidaţii, care concurează pentru filmarea marelui film „Păcală şi Tândală“. Azi va avea loc la ora 11 jumătate a. m., ultima probă cu candidaţii înscrişi, deoarece pe ziua de 1 Mai va avea loc concursul Mâine vom reveni cu amănunte. Lilian Constantini şi André Nox vor interpreta rolurilor principale din „La Chèvre aux pieds d’or“, după romanul de Charles-Henry Hirsch. Filmul va fi realizat de Jacques Robert, animatorul filmului „Contele Kostia“, cu Conrad Veidt şi compatriota noastră Jenica Atanasio. Harry Piei a început noul său film „Punga sau viaţa“, ale cărui exterioare vor fi filmate la Roma. Acţiunea filmului se petrece în epoca directoriului Denise Legeay, care a jucat deja în „Omul fără nervi", ultimul film al lui Piei, va fi şi de data aceasta partenera faimosului actor-acrobat. In cursul şederii ei la Paris, Pola Negri a vizitat sediul societăţii anonime franceze de filme „Paramount“. Ea a fost primită de d-nii Maurice Simon, G. A. Bucamp, Adolphe Osso, director-administrator al societăţii. Cu prilejul acestei reuniri Pola Negri a felicitat pe reprezentanţii societăţii „Paramount“, care in ciuda furtunei stârnite împotriva lor au reuşit să cumpere pentru „Paramount“ teatrul „Vaudeville“. Henry Krauss a terminat filmul „Calvarul Donei Pia“, cu Dolly Davis (cunoscută la noi din „Paris“), d-na Barbier-Krauss și Maxudian. Curierul filmului C. Vrăbiescu, Galaţi. „Manasse“ va fi reprezentat în curând. Filmul este gata şi regisorul lucrează actualmente la compunerea scenelor Credeţi că este atât de simplu să faci un film? In străinătate, unde regisorii au la dispoziţie, săli şi laboratoare speciale, cu tot personalul tehnic necesar, durează luni de zile până când fimul poate să apară in public. Desigur că „Manasse“ va rula in oraşul dv. Veţi afla totul din ziar. Florica M. — Jean Paul de Baere, 80, rue Raumur, Paris Ilie, Nataşa. — Nu sunteţi singura persoană care se plânge de prostul obiceiu de a-şi ocupa locul în timpul spectacolului. Desigur că ar fi mai bine ca fiecare să aştepte în foyer pauza luminoasă. Astfel n’ar mai deranja pe nimeni. Dar este greu să deprinzi publicul nostru cu ordinea. Să scrim ceva în această privinţă ar fi inutil, căci prea este Înrădăcinat obiceiul. Mulţumim pentru atenţia ce daţi rubricei. Vasile Firănescu. ( 1) Costul realizării unui film începe cam de la suma de 500.000 lei Depinde de montare, deplasări interpreţi, metraj, etc. In orice caz sub suma menţionată, filmul nu poate prezenta seriozitate. 2) Sunt două feluri de studiouri: de sticlă şi cu pereţii opaci. Prima categorie întrebuinţează lumina zilei întărită printr’un număr de lămpi speciale, a doua numai lumina artificială. 8) A apărut o astfel de lucrare în biblioteca „Căminul“ acum câţiva ani. Ernejoumps. — 52, rue du Sergent-Rabillot, studio „Albatros1 Montreiul — sous — Bois (Seine) Filmează „Feu Nathias Pascal“. Va juca apoi „Michel Strogoff“. Nu este căsătorit. filSsftGrafia „TIPARUL ROMANESC“a Strada Sărindar No. 22. BscorssfL ............... Monumentul lui Léon Broy La 8 Mai se va inaugura la Paris In Cimitirul Bourg-la Reine, monumentul marelui pamfletar şi om de litere care a fost Leon Bloy. Printre personalităţile cari vor asista la inaugurarea acestui trist monument, vor fi D-nii Georges Lecomte, prezident al Societăţii literaţilor, Pierre Termier, savantul geolog care a fost prietenul personal al marelui scriitor şi mulţi alţi poeţi, dramaturgi, prozatori şi pamfletari ai Franţei, în fruntea cărora va sta cu cinste vigurosul Leon Daudet, acerbul director al ziarului „L’action francaise". excelentul interpret din „Phroso“, „Terre Promise“ și multe alte filme de succes. Vineri I Mai ISIS Poeziile inedite ale lui Mistral Zilele acestea va apărea la Paris un nou volum cu poezii ale marelui și nemuritorului poet provencal francez Mistral. Volumul ete intitulat: „Rapugna“ adică „Culegeri“ și frumoasele lui versuri sunt traduse de de Pierre Dévoluy care a fost multă vreme prietenul și confidentul poetului, și s’a distins de curând printre cei mai buni romancieri cu opera sa Psaume sous les étoiles“. Prima reprezentaţie a operei „Intermezzo“ de Richard Strauss în Austria La Opera din Graz , a dat la 25 Aprilie în faţa unei săli arhipline, premiera în Austria a noii opere a lui Richard Strauss, „Intermezzo“. Publicul a făcut o primire entusiastă nouei lucrări a renumitului compozitor. Interpreţii, dirijorul şi regisorul au fost rechemaţi in nenumărate rânduri la rampă, ceea ce relevează îndeajuns succesul nouei opere a lui Strauss. Memento-premiere Marţi 5 Mai Teatral Regina Maria „Paradisul haimanalelor” comedie in trei acte de Engel şi Horst. Vineri , 8 Mai, Teatrul Naţional Jutin Boeru” 3 acte de d-l Al. Dan şi St. Sfetescu şi „Un foc periculos” un act de Strindberg. Memento-concerts Sâmbătă 2 Mai, Teatrul Eforia? Concert G. Carussy. Luni 4 Mai, Teatrul Lyric: Concert. Filarmonica Marţi 5 Mai Liedertafel, Concert Aurelia Last. Joi 7 Mai Ateneu: Concert, tenorul C. Stroescu. Sâmbătă 9 Mai Teatrul Central: Concert de muzică evreiască. Luni 11 Mai Teatrul Lyric: Concert Filarmonica. Joi 15 Mai, Liedertafel: Concert Lncia Cosma. Sâmbătă 23 Mai concert baritonul Grigore Teodorescu. Memento expoziţii Ateneu : Salonul Oficial. Căminul Artelor „Regina Maria”: Pictorul Măneiulescu şi Sculptorul S. Dumitriu Cercului Artistic“ în sala „Sindicatului Artelor Frumoase“. .Cartea Românească”: Espoziţia Aurel Bărăşu. Şefan Dumitrescu la atelierul său din str. Suiârdan 37. Sala „Mozart“: Expoziţia de desen B’Arg şi de pictură Bălţani. Muse ale Capitalei T. AMAN : Str. C. A. Rosetti 8 ANTICHITĂŢI: B-dul Academiei (Universitate). ARTA NAŢIONALA: Regele Carol B-dul Col. Mihail Ghica, 2. BISERICESC? Strada General Berthelot 26. CAROL I: Griviţei S. CASSA „MACCA”: Muzeul şi biblioteca pedagogică a casei sepa. •g VnuBuiu JojOIA MS -10!»! INDUSTRIAL şi COMERCIAL? Calea Victoriei 133. ISTORIE NATIONALA : Sos Kiseleff, 1. MILITAR: Parcul Regele Cerol. PEDAGOGIC al Casei Scoalelor, Str. Victor Emanuel, ÎL SIMU: Str. D. A. Sturza, 8. . Subiectul A. Poliza Brigadierul Don Jose Navarro se indrăgosteşte la Sevilla do ftraxnonsa gitanelă Carmen- Deșertea«& din armată fi începe o viaţă plină de aventuri şi peripeţii numai ca să-ţi păstreze iubita, intrat intr’o bandă de contrabandişti Don Jose comite primo în timp ce Carmen preferă pe toreadorul Bacamillo. Intr’un moment de gelozie nebună, Jose ucide cu un pumnal pe fosta-i amantă, ţi se dă pe mâna justiţiei. Vineri: „Cavaleria rusticană" „Paiaţe“. Sâmbătă: „Toaca“. Duminică, matineu : Spectacol de balet, seara: „Faust“. Subiectul: primeşte domn misterios care vine la ora 5. Ginette ii declară că domnul misterios e tatal său. De aci o serie de incurcături care se sfârrşesc cu căsătoria celor doi îndrăgostiţi. Vineri matineu şi seara: „Domnul dela ora 5“. Sâmbătă matineu şi seara : „Domnul dela ora 5“. Duminică matineu şi seara Domnul de la ora 5. TEATRUL CENTRAL Calea Călăraşilor No. 11 (TRUPA DIN VILNA) Orele 9 Johannisfeugr Piesă în 4 acte de Sudermann Vineri: „Tag in Nacht“. Sâmbătă: „Cântăreţei tristeţe! sale“. Duminică, Matineu: „Azilul de Noapte“. Scara: Reprezentaţie de adio: Actul IV „Urtel Acosta“, Actul IV „Azilul de Noapte“, Actul III „Cântăreţul tristeţei sale“. TEATRUL IMC Orele 9 seara Asta Comedie în 3 acte de Claude Gevel TEATRUL POPULAR închis Bd Elisabeta 27 Telefon 47/17 TEATRUL CAROL CEL MARE B-dul Elisabeta No. 5 Telefon 39/28 închis Orele 8.80 Carmen Operă in 4 acte de Meilhac si Haler?, Muzica de G. Bizet D-na FI, Crietoforeanu D-ra A ar» Niculescu Carmen Frasqnita oi arcades liUoaele Don Jose Slsoamlllo, toreador Zuniga Dancairo Morales Lilas Fartla ITiPiPfM Waift Valter Mărăcineacsi Telefon 3c17 „ B, Verbioai « Elena Saghin D-l Y. Kabegar H Gr. Teodoreacu B* Steiner C. Damian Al. Alger 1. Avramescu Conducerea muzicală d. George Georgescu TEATRUL CARACUS Strada Academiei Compania de reviste C. TANASE ______Deschiderea a 30 Mai PALATATEf^ULUft Calea Victoriei Telefon 11/7 închis TEATRUL ALHAMBRA Strada Sărindar 14 VARIETĂȚI TEATRRUL MAJESTIC Pasagiul Compedia VARIETATI Sp@ctacon@R@ în provincia CLUJ. Teatrul Maghiar Joi: „Nunta de argint“. Vineri, ,Roza din Stambul”. Sâmbătă ora 3 jum. Ivan viteazul. 8 seara: „Frunză de smochin“ 10 jum. seara : Şedinţă de telepatie şi sugestiune. Duminică ora 3 : , Fetele lui Gyakones“. Duminică ora 6: Şedinţă de telepatie ora 9 seara: „Căpitanul muzical“. * Telefon B13 Ora 2 jumi. Thebaida Tragedie in 5 acte de d. Victor Eftimiu Oedipus D-l G. Calboreanu Polynikis D-l G. Vrla Eteokles „ Brancomir Creon D-l Bulfinski Haemon „A Pop-Marţian Proorocul Sirelias Un om din mulţime D-l Grigoriu Antigona D-na Agep. Macry Himena „ Felicia Frunză femeie D-ra Fl. Ciricleanu EATRUL NATIONAL % SUBIECTUL Oedip îşi blestemă cei doi fii ai săi, Eteokles şi Polinikis, să moară neîn opaţi. Blestemul se Îndeplineşte. „Leon, ajuns rege, dă ordin ca trupul neînsufleţit al lui Polinikis să fie aruncat câinilor. In potriva voinţei regelui, Antigona Îngroapă cadavrul, cu ajutorul lui Haemon, şi e condamnată la moarte. Haemon se sinucide, iar Theba moare bântuită de ciumă. In vreme ce Athena se va ridica triumfătoare prin secole. Orele 8.30 I s II s Vineri „Nebuniile Dragostei“ și „Smochine de Sicilia“. Sâmbătă matineu „Thebaida“ seara „Iubire“. Duminică matineu „Bărbierul din Sevilla“, seara „Bizantz“. .REfIINA MARIA orele 9 Domnulfie la ora 5 Comedie In 3 acte de Hennequin si Weber Ginatte Angele M-me Precardari Julie Celestin Maravel Leon Precardari Savimen de la Chambobe Mondredon M. Bergeot Amedee Victor Francois GUbert D-ra Marietta Bare; „ Lang Caler „ Renee Annie „ Pania Anastasia D-i I. Constantinin „ V. Maximilian „ L Constantinescu .. I. Talianu 8. Giugariu 1’ Șerbăneacu H.Holodung AL Muimii N. Manolorcu D-ra Piesa in 5 acte Isus Iuda Maria Magdalena Marta Marele preot I-ul preot Al II-iea preot Al 111-1ea preot Al IV-lea preot Mardoheu Gămăliei Centurionul I-ul soldat Al 11-lea soldat Al IXI-lea soldat Al IV-lea soldat Du fariseu Un esenian Un slujitor Ioan Botezătorul Ionatan I- ul evreu Al II-lea evreu Al III-lea evreu Al IV-lea evreuul scriitor Al II-lea scriitorul elen II- lea elen Ioil Profetul ul fariseu Al II-lea farisan Casius Iiongius Cornelius Matati» Iacob O femaie de dl. N. Iorga D-l O. Traca ,, G. Ciprian D-na Ana Luca „ Eugenia Zaharia D-l O. Duţulescu „ A. Barbelian „ N. Popescu „ G. Vombie „ I. Duiuhtreacu „ N. Săvulescu „ L Sîrbul ,, 1. Sahigilmn „ N. X. Brancomir „ G. Muscau „ A. C. Joneson D. Grigoriu Poliza H. V. Antonescu I. Tălvan A- Pud Marţian A. Botez P. Ştefanescu D. Macedonaky G. Calboreanu E. Obreja N. Atanasiu I. Nicolau T. Iorga C. Dumitrescu T. Iorga I. Tâlvan P. Ştefănescu E. Obreja I. Brună C. Botez V. Vasiliu I. Ene P. Opritoru N. Andreescu