Rampa, mai 1925 (Anul 8, nr. 2252-2275)

1925-05-01 / nr. 2252

! Probleme teatrale Artiştii trupelor particulare Angajamentele pe termen scurt şi salariile de vară CE NE SPUNE UN ACTOR Suntem în preajma angajamente­lor pentru viitoarea stagiune. Pers­pectivele nu sunt din cele mai surâ­zătoare pentru artişti întru­cât nu se anunţă nici o formaţie teatrală afară de probabil şi mult aşteptata înfiinţare a teatrului de Vest SITUAŢIA ARTIŞTILOR DIN TRU­PELE PARTICULARE Artiştii trupelor particulare sunt expuşi unui regim cu totul excepţio­nal acela de a fi salarizaţi numai in cursul stagiune. Deci aceşti artişti cari în genere sunt prost plătiţi sunt expuşi să ră­­mână timp de trei luni şi jumătate pe an, muritori de foame intru cât teatrele sunt închise. Acest regim a fost provocat de si­tuaţia excesiv de grea prin care tre­ce teatrul particular. Examinând regimul din ultimii ani ajungem la convingerea că el n’a fost acelaş. Au fost stagiuni in cari artiştii trupelor particulare au jucat numai 8—­ luni. In alte stagiuni, direcţiunile trupe­lor particulare au plătit salariile pe vară numai acelor artişti cari reinu­noiau angajamentele pentru stagiu­nea viitoare. Era un let de presiune asupra artistului de a accepta un salariu oferit ca să piardă cel puţin leafa pe vară care era menţinută in condiţiunile vechiului contract. Acest sistem nu se mai practică azi şi vina desfinţărei vii cade in­­tr’o oarecare măsură asupra actori­lor cari au tendinţa de a nu-şi res­pecta angajamentele. Regimul actual e mult mai simplu şi " Artistul e angajat pentru opt luni şi jumătate, şi indiferent dacă reînoe­­şte angajamentul el nu e plătit pe vară. CE NE SPUNE UN ACTOR Pentru examinarea acestei chesti­uni am crezut interesant să cunoa­ştem punctul de vedere al actorilor din trupele particulare, după cum vom expune în alt articol punctul de vedere al conducătorilor întreprinde­rilor teatrale. — Este inadmisibil, ca o categorie de muncitori intelectuali să fie ex­puşi unui regim cu totul excepţional prin neplata salariilor pe vară la trupele particulare. — Totuşi am obiectat eu, dacă toţi artiştii ar pretinde salarii pe vară e probabil că directorii trupelor parti­culare ar accepta această condiiune în schim ar oferi salarii mai mici. Cal­culul ar fi acelaş. Dacă un actor pri­meşte 60.000 mii lei pe an poate fi indiferent pentru director dacă a­­ceastă sumă e repartizată la 8 luni jumătate sau la 12 luni. Deci rezul­tatul ar fi acelaş. Situaţia nu poate fi privită ast­fel Un actor cu un salariu de 4—5000 lei pe lună, abia poate să trăiască şi să se îmbrace, deci ni este imposibil să mai economisească 15—20 la sută din salariu ca să aibe cu ce trăi pe vară. Situaţia de la noi nu se poate po­trivi cu cea in străinătate unde fiind teatre multe artistul găseşte imediat alt angajament chiar vara. După cum ştiţi alte întreprinderi au luat obiceiul de a plăti seral actorul. Când un actor mediocru angajat un asemenea condiţion­ cere 4—5000 lei pe reprezentaţie şi joacă o piesă sau două pe an, cifra nu e exagerată întru cât în restul timpului el nu încasează nimic, ne spune actorul. Vom examina într’un articol vii­tor punctul de vedere al directorilor trupelor particulare din care se vede că și argumentele lor sunt oare­cum îndreptățite. Rmp. Filmele săptămâni Teatrul Marioara Voiculescu: „Un scandal in lumea mare“, reali­zare etnografică in 7 acte cu COL­LEEN MOORE, (Lou Pember), Frank Mayo (Reid Andrews) şi Sidney Ghaplin (Dick Traley). Pro­ducţie : „Tirst National Pictures“. Monopol „Transatlantic­ Film“ Bu­cureşti. Un film american, care are totuşi ceva din graţia şi eleganţa franceză şi aceasta numai mulţumită inter­pretei principale, delicioasa Colleen Moore. Scenariul tratează o temă atră­gătoare, în special pentru domni­şoare şi mamele lor: ce atitudini, ce maniere trebue să aibe o tânără candidată la măritiş, ca să-şi cuce­rească bărbatul ? Să fie zburdalni­că şi frivolă sau liniştită şi cu­minte ? Filmul ar putea deveni mono­ton prin gravitatea temei sale, mai ales că are o lăture morală, ca toate filmele americane cari se respectă. Din fericire eroina filmului este incarnată de Colleen Moore şi regi­­■orul el a fost destul de Inteligent ca să se ferească de pedanteria fil­melor „morale“, care plac atât unor anumiţi domni cenzori, dar de care publicul fuge Îngrozit. Filmul ne Înfăţişează doi timizi: Lou Pember (Colleen Moore) şi Dick Traley (Sidney Chaplin). Pri­ma este o mică ţfi aspirantă la mă­ritiş, al doilea un tânăr soţ. Spre a arăta că ei nu sunt timizi, sub influenţa alcoolului absorbit cu prilejul unei serbări se aventu­rează într’un local de noapte. Prie­tenii fac proasta glumă de a-i foto­grafia îmbrăţişaţi şi clişeul este publicat in ziare. Rezultatul: Lou se crede compromisă, iar Dick se vede ameninţat cu divorţul. In urma acestei inocente aven­turi, micuţa Lou a devenit „intere­santă“. Tinerii, cari o ocoleau, îi caută societatea. Văzând că frivoli­tatea este o armă, ea o întrebuin­ţează pentru a-l cuceri pe Reid An­­trews, avocatul de divorţ al lui Dick. Dar omul legii urăşte fetiţele uşuratece. Totuşi este captivat de gingăşia micei Lou. Convingându-se în cele din urmă că Lou se preface şi că în fond este o fetiţă cuminte şi liniştită, o ia de soţie, iar Dick se împacă cu so­ţia lui. Colleen Moore, care apare pentru prima oară pe ecranele noastre, a câştigat cu mare uşurinţă simpatia noastră şi a publicului Făptura ei, plină de drăgălăşenie, mimica ei adorabilă, impregnează tot filmul lăsând în umbră restul ansamblu­lui. 31 B. întâmplarea s-a petrecut în Ita­lia pe când Ramon Novarro filma la Roma „Ben Kur“. Celebrul actor se odihnea într’o grădină din apro­pierea studioului şi cânta o melo­Ramon Novarro die scandinavă, pe care o învăţase de curând. O doamnă foarte elegantă, însoţi­tă de câteva persoane, se apropie de Novarro care tăcu. — „N’ai dreptul de a mă lipsi de plăcere de a auzi cântecul „îi spuse doamna“ sunt Lina Cavalieri şi mărturisesc că rar am mai auzit un glas ca al d-tale. El este de o pu­ritate extremă şi dacă ar fi să-ţi dau un sfat ţi-aş spune să pără­­seşti ecranul pentru a te consacra cântului. Mulţumită recomandaţiei mele, vei intra de­sigur la Opera din Paris. Ar fi păcat dacă n’ai Îm­brăţişa această carieră. Cu siguran­ţă că vei ajunge un mare cântăreţ“. Ramon Novarro­ss înclină în faţa Linei Cavalieri şi răspunse: — „Sunt foarte măgulit, doamnă, de a primi un astfel de compliment, dar dacă a ajuns să fiu o celebri­tate a ecranului, cred că nu trebue să părăsesc această carieră. Știam deja că arcul meu mai este înzes­trat cu încă o coardă... o coardă... vocală, dar nu mă voiu servi de dânsa de cât in cazul când prima se va rupe, ceeace nu s’a Întâmplat încă“, tematic înlocuite prin colegele lor americane sau ruse. Acest lucru nu împiedică insă să întrevedem un Betty Blithe, o femee de o incompa­rabilă frumuseţe şi una din cele mai bune dansatoare americane, o Agar încântătoare. De altfel Betty Blithe nu este alta de­cât creatoa­rea reginei din Saha, din celebru film american, care a făcut atâta vâlvă acum câţiva ani. Rad­on Navarro şi Lina Cavalieri SI­WSHA In chestiunea „Castelului lui Haşdeu“ Relativ la soarta „Castelului lui Haşdeu“, arhitect Toma Dobrescu autorul planurilor acestui castel, ne trimite următoarele : In ziarul d-voastră, „Rampa“, cu nr. 2244 din 18 Aprilie crt., am cetit articolul „Soarta Castelului lui Haşdeu“, de d. D. Kamabatt. Am cetit cu multă atenţiune cele descrise şi cum eu sunt ar­hitectul care am alcătuit planu­rile acestui Castel, după arătări­le simbolice ale marelui şi ne­muritorului Fetreicu Haşdeu şi am supraveghiat clădirea in tim­pul construcţiunei, vă pot da ori­ce desluşiri, dacă aţi mai avea nevoe. Dacă ar fi fonduri, — fie strân­se pe orice cale, sau prin sub­scripţie publică, sau subvenţie dela autorităţi, etc., — sunt gata în mod absolut gratuit, să con­duc lucrările de întreţinere şi de reparaţiuni. De altfel chiar dacă moştenitorii — neindicaţi pe nu­me în articolul d-voastră,­­ ar lua lăudabila măsură de repara­­ţiune şi cheltueli, aş fi tot aşa dispus, in mod gratuit să supra­veghez lucrările, alcătuind chiar şi devizurile de ce anume repa­raţii ar avea nevoe clădirea. In memoria marelui Haşdeu, nemuritorului Haşdeu şi ca aten­ţiune pentru simpatia ce-mi ară­ta fiind în viaţă, sunt gata, în mod absolut desinteresat, să exe­cut cele arătate mai sus. TOMA DOBRESCU Arhitect, str. Ştirbey-Wodd, 146 III tainele Informaţiuni Compania dramatică Calan­dra Manolescu-Maximlian-Storini va reprezenta Marţi 5 Mai pentru prima oară comedia lui Horst şi Engel „Paradisul haimanalelor“ (Lumpen Paradis). Primele roluri vor fi interpre­tate de d-rele René Annie, Liana Constantinescu,­ Lény Caler, So­fia Ienesen şi d-nii­­ V. Maximi­lian, Constantinescu, Chiriş, del Vechio, Aurelian, Constantinescu Hociang Tatianu, Ging­arin, etc. „Filarmonica" îşi încheie stagiu­nea de concerte simfonice sub con­ducerea d-lui G. Georgescu, cu executarea Luni 4 Mai şi Luni Mai, a monumentalei Simfonii a 9-a de Beethoven, pentru solişti, cor şi orchestră. Soliştii vor fi d-nele Eliza Băi­­coianu şi Dobrescu, d-nii Vrăbies­­cu­ şi Folescu. Vineri 15 Mai, are loc la Tea­trul Popular, serata Humorului organizată de Ion Pribeagu cu concursul scriitorilor Ion Minule­­scu, Victor Eftimiu, A­de Herz, Gala Galaction, B. Luca, Al. Do­minic, Ion Manolescu. Academia Română va ţine şe­dinţa publică Vineri 1 Mai crt, la ora 3 d. a. D. N. Iorga va expune o comu­nicare despre: „Un călător ger­man în Muntenia şi originea ,,Luceafărului“ lui Eminescu. Teatrul Naţional va mai repre­zenta în cursul acestei stagiuni piesa lui Luigi Pirandello ce se re­petă „Şase personagii caută un autor“ sub direcţia de scenă a d-lui Paul Gusty. In primele roluri vor apare d-ne­le Eug. Ciucurescu, Marioara Zim­niceanu, El. Parisianu, V. Mier­­tescu şi d-nii Soreanu, Bulfinski, Pop Marţian, M. Constantinescu, Săvulescu, Brancomir, etc. D-nul V. Rabega va cânta rolul Don Jose la reprezentaţia de astă seara a operei „Carmen“. Duminică 3 Mai se va da la Opera Română primul matineu popular cu spectacol de balet, compus din: „Cop­­pelia“, „Aragoneza“, Rapsodia II, Liszt şi baletul din „Prinţul Igor“. Seara se va cânta „Faust“. Conducerea muzicală o are d. Al. Teodorescu. Mâine seară, Vineri 1 Mai, are loc la Opera Română a treia re­prezentaţie populară cu preţuri reduse. Sa va cânta ,,Cavaleria Rusticană“ şi „Paiaţe“. Teatrul Naţional va reprezenta la 8 Mai pentru prima oară pie­sele: „Mitu boemi“ comedie de d-nii Al. Dan şi St. Sfetescu. In primele roluri vor apare: d-nii V. Antonescu, C. Duţulescu, I. Manu, Finteşteanu, Lascu, Muş­cau, Romano, C. Morţun şi d-nele Elina Mihăilescu, E. Almajean, M. Severin­eanu, etc. şi „Un joc periculos", T­aci de Sonaberg, interpretat de d-nii I. Morfon, G. Atanasescu, G. Vracea şi d-rele Puia Ionescu şi Tantzi Ciuceanu Piesa va fi pusă în scenă de d-l Soare D-l Mircea Pella va da o repre­zentaţie la teatrul Carol cel Mare cu comedia lui Caragiale „O scri­soare pierdută". „Le Puits de Jacob“ în film Am anunţat că doctorul Markus, unul dintre cei mai importanţi pro­ducători din Franţa, a întreprins realizarea celebrului roman „Le Puits de Jacob“ de Pierre Benoit, unul dintre cei mai cinegrafici au­tori contimporani. Pentru interpretarea acestui film au fost angajați: Betty Blythe (Agar), Léon Mathot (Elzéar), André Nox (Apostolul sionist God­bas), Malcolm Tod (Igor), Gerald Rober­­sthaw (Beriah), Delannoy (Reine Avril), Annette Benson (Guiteli) și Céline James (Henriette Weill); a­­sistent: G. Pirovino; director teh­nic : Ménessier; operatori: Jacques Bizeul şi Ottavio Alesso ; decoruri după machetele d-lui L­onard Sar­­louis. In cursul acestei luni doctorul Markus şi Betty Blythe au plecat cu întreaga lor trupă la Cairo, Con­­stantinopole şi Palestina, unde se vor realiza exterioarele filmului. In acelaş timp vor filma şi cele ne­cesitate de „Le Berceau de Dieu“ (Leagănul lui Dumnezeu), un alt film, care va fi realizat de doctorul Markus. Faptul că Betty Blithe a fost an­gajată de producătorul fracez, a produs o vie nemulţumire printre artistele franceze, care se văd sis- RAMPA Mih­ail Fokin -CEL MAI MARE DANSATOR« Două femei ruse se bucură de o reputaţie mondială : Anna Pawlowa şi Tamara Karsawina. Numele a două ruşi strălucesc pe lângă al lor: Şaleapin, cântăreţul şi Mihail Fokin, dansatorul, partenerul şi maestrul de balet al Pawlowei, Kar­sawinei şi Mariei Fokin, cari toate au fost rând pe rând prime baleri­ne în ansamblul de sub conducerea Din momentul in care Mihail Fo­kin a primit in 1919 la Charlotten­­land, lângă Copenhaga, unde avea o casă și o școală de balet, o ofertă extrem de avantajoasă din Ameri­ca, numitul dansator n'a mai apă­rut in vechiul continent. Nici in pa­tria sa n’a mai fost de 7 ani. La New-York, a deschis o nouă şcoală de balet. Soţii Fokin au În­ceput să dea in această şcoală lecţii de dans celor mai de seamă dansatori şi dansatoare. Ce fusese Fokin până atunci ? Titlurile sale sunt numeroase: Prim dansator şi maestru de balet la Opera Imperială din Petersburg, maestru de balet şi director artis­tic al Baletului academic rus; pro­fesor la şcoala imperială de balet din Petersburg, maestru de balet la Opera Mare din Paris, maestru de balet la „Şcoala“ din Milano, maes­tru de balet la Opera Regală din Stockholm; maestru de balet şi di­rector coreografic al renumitului ansamblu de balet „JMaghilew“, din care făceau parte Anna Pawlowa, Tamara Karsawina şi Vera Fokline maestrul de balet al teatrului din Varşovia; membru de onoare al multor instituţii artistice din Pe­tersburg. Mihail Fokin, dansatorul, a călă­torit In lumea Întreagă. In Spania a studiat dansurile spaniole, In Cau­caz pe cele caucaziene. O tehnică, pentru care spaţiul şi greutatea nu înseamnă nici un obstacol, o graţie plină de spirit, care mânueşte ex­trem de uşor orice expresie, o ex­traordinară stăpânire de sine l-a făcut renumit de aproape două de­cenii. Ca toate personalităţile de seamă nu-i este suficient produsul activi­tăţii sale în domeniul dansului. Ca scriitor de balete, peste 20 de lu­crări îi datoresc existenţa lor. O se­rie din aceste lucrări ale sale au fost reprezentate de curând pe dife­rite scene new-yorkeze: Hippodro­me Theatre : „Thunder Bird“, Zieg­­feld Folios: „Frolicking Gods“ şi „Forlondio“; Strand Theatre „Ad­­ventur­e of Harlequin“ și „Russian Toys“; Empire Theatre „The Re­turn from the Carnival“. De atunci America şi Anglia au atras alternativ pe dansator şi pe soţia sa. Ultimul său succes de senzaţie la Londra „Hassan“ a fost covârşitor. De câtva timp marele artist a păşit iar pe continentul european. El va apare zilele acestea la Ber­lin cu soţia sa Verit. Fokin. Iată, cum povesteşte cunoscutul critic berlinez Kurt Rubinski o întrevedere cu marele artist:­­ „Repetiţia la „Lessing­ Theater“ fu­sese fixată într’o după amiază, la ora 4. „Eram foarte nerăbdător să-l văd pe Fokin. — Eşti bun, domnule, faci parte din compania Fokin? întrebai pe un tânăr care trecea pe lângă mine cu cufăr de pilele sub braţ. Purta un pardesiu cafeniu şi avea un aspect foarte tânăr. — Da, domnule, fac parte din com­­pania Fokin. — Aştept pe maestru, n-aţi putea să-mi spuneţi unde este? „Interlocutorul meu nu-mi răs­punse şi-şi scoase pălăria. Un cra­niu pleşuv, strălucitor apăru subit deasupra figurii de adolescent Ca­pul acesta de comedian in ochii cari râdeau ca In urma unei farse reu­şite, îl cunoşteam de mult. „Fokin Începu imediat să poves­tească: — Când am sosit acum şase ani la New-York mi s’a spus că Ameri­canii nu vor decât dansuri grotești, nu vor să vadă decât comedie. Unul din cele mai mari succese ale mele a fost „Ballett Meduse“ cu mustea Simfoniei Patetice a lui Ceaikovsky. ,,Am vorbit despre toate în legătu­ră­ cu artele continentului. De la Strawinsky cu al cărui balet „Pa­sărea focului“ şi-a Început Fokin acum câţiva ani seria succeselor. — Cunoaşteţi pe Rudolf von La­ben, cunoaşteţi pe Mary Wigman? îl întrebai eu. Fokin nu se miră de loc. — Iubite amice, voim cu toşi să mergem tot înainte — să nu stăm pe loc. Este atât de limpede. Fie­care poet adevărat Îmbogăţeşte lim­ba, găseşte, descoperă noi posibili­tăţi-„Peste cinci minute repetiţia în­cepu. Eram singur în sala Întuneca­tă. „Lumină“ strigă o voce de pe sce­nă. In spatele rampei luminate apă­ru Fokin. Un tricou negru ii strân­ge picioarele atletice, picioarele lui extrem de mici sunt învăluite de pantofi de piele. Fokin nu face exer­ciţii zilnice. El sboară pe scenă, dan­sează cu piciorul drept prestissimo, mlădiindu-şi piciorul stâng In tact încet de vals iar braţele în direcţie opusă. Câte o dată se opreşte şi re­petă mişcările din care se compune o figură. Încet, imbinându-le ca un mozaic. Din timp în timp o scenă din baletul „Bacchus“ cu sărituri sălbatice de faun, aducându-și ge­nunchii până la bărbie. Totul fără muzică. Marchează acompaniamen­tul fluerând, cântând, trilând. * „Am plecat, de abia când au apă­rut lucrătorii ca să aranjeze scena pentru spectacolul de seară“. Ilari diverse La sediul Soc, „Apollo-Film“ a a­­vut ern loc prima probă de film cu candidaţii, care concurează pentru filmarea marelui film „Păcală şi Tândală“. Azi va avea loc la ora 11 jumătate a. m., ultima probă cu candidaţii înscrişi, de­oarece pe ziua de 1 Mai va avea loc concursul Mâine vom reveni cu amănunte. Lilian Constantini şi André Nox vor interpreta rolurilor principale din „La Chèvre aux pieds d’or“, după romanul de Charles-Henry Hirsch. Filmul va fi realizat de Jac­ques Robert, animatorul filmului „Contele Kostia“, cu Conrad Veidt şi compatriota noastră Jenica Ata­­nasio. Harry Piei a început noul său film „Punga sau viaţa“, ale cărui exterioare vor fi filmate la Roma. Acţiunea filmului se petrece în epo­ca directoriului Denise Legeay, care a jucat deja în „Omul fără nervi", ultimul film al lui Piei, va fi şi de data aceasta partenera faimo­sului actor-acrobat. In cursul şederii ei la Paris, Pola Negri a vizitat sediul societăţii ano­nime franceze de filme „Para­mount“. Ea a fost primită de d-nii Maurice Simon, G. A. Bucamp, Adolphe Osso, director-administrator al so­cietăţii. Cu prilejul acestei reuniri Pola Negri a felicitat pe reprezen­tanţii societăţii „Paramount“, care in ciuda furtunei stârnite împotriva lor au reuşit să cumpere pentru „Paramount“ teatrul „Vaudeville“. Henry Krauss a terminat filmul „Calvarul Donei Pia“, cu Dolly Da­vis (cunoscută la noi din „Paris“), d-na Barbier-Krauss și Maxudian. Curierul filmului C. Vrăbiescu, Galaţi.­­ „Manas­­se“ va fi reprezentat în curând. Fil­­mul este gata şi regisorul lucrează actualmente la compunerea scenelor Credeţi că este atât de simplu să faci un film? In străinătate, unde re­­gisorii au la dispoziţie, săli şi labo­ratoare speciale, cu tot personalul tehnic necesar, durează luni de zile până când fimul poate să apară in public. Desigur că „Manasse“ va rula in oraşul dv. Veţi afla totul din ziar. F­lorica M. — Jean Paul de Baere, 80, rue R­aumur, Paris Ili­e, Nataşa. — Nu sunteţi singura persoană care se plânge de prostul obiceiu de a-şi ocupa locul în tim­pul spectacolului. De­sigur că ar fi mai bine ca fiecare să aştepte în foyer pauza luminoasă. Astfel n’ar mai deranja pe nimeni. Dar este greu să deprinzi publicul nostru cu ordinea. Să scrim ceva în această privinţă ar fi inutil, căci prea este Înrădă­cinat obiceiul. Mulţumim pentru atenţia ce daţi rubricei. Vasile Firănescu. ( 1) Costul rea­lizării unui film începe cam de la suma de 500.000 lei Depinde de montare, deplasări interpreţi, metraj, etc. In orice caz sub suma menţionată, filmul nu poate prezenta seriozitate. 2) Sunt două feluri de studiouri: de sticlă şi cu pereţii opaci. Prima categorie întrebuinţează lumina zilei întărită printr’un număr de lămpi speciale, a doua numai lumina artificială. 8) A apărut o astfel de lucrare în biblioteca „Căminul“ acum câţiva ani. Ernejoumps. — 52, rue du Ser­gent-Rabillot, studio „Albatros1 Montreiul — sous — Bois (Seine) Filmează „Feu Nathias Pascal“. Va juca apoi „Michel Strogoff“. Nu este căsătorit. filSsftGrafia „TIPARUL ROMANESC“a Strada Sărindar No. 22. BscorssfL ............... Monumentul lui Léon Broy La 8 Mai se va inaugura la Paris In Cimitirul Bourg-la Reine, monu­mentul marelui pamfletar şi om de litere care a fost Leon Bloy. Printre personalităţile cari vor asista la inaugurarea acestui trist monument, vor fi D-nii Georges Lecomte, pre­zident al Societăţii literaţilor, Pierre Termier, savantul geolog care a fost prietenul personal al marelui scrii­tor şi mulţi alţi poeţi, dramaturgi, prozatori şi pamfletari ai Franţei, în fruntea cărora va sta cu cinste vi­gurosul Leon Daudet, acerbul direc­tor al ziarului „L’action francaise"­. excelentul interpret din „Phroso“, „Terre Promise“ și multe alte filme de succes. Vineri I Mai ISIS Poeziile inedite ale lui Mistral Zilele acestea va apărea la Pa­ris un nou volum cu poezii ale ma­relui și nemuritorului poet pro­­vencal francez Mistral. Volumul e­te intitulat: „Rapugna“ adică „Culegeri“ și frumoasele lui ver­suri sunt traduse de de Pierre Dévoluy care a fost multă vreme prietenul și confidentul poetului, și s’a distins de curând printre cei mai buni romancieri cu opera sa Psaume sous les étoiles“. Prima reprezentaţie a operei „Intermezzo“ de Richard Strauss în Austria La Opera din Graz , a dat la 25 Aprilie în faţa unei săli arhipline, premiera în Austria a noii opere a lui Richard Strauss, „Intermezzo“. Publicul a făcut o primire entusias­­tă nouei lucrări a renumitului com­pozitor. Interpreţii, dirijorul şi regisorul au fost rechemaţi in nenumărate rânduri la rampă, ceea ce relevează îndeajuns succesul nouei opere a lui Strauss. Memento-premiere Marţi 5 Mai Teatral Regina Maria „Paradisul haimanalelor” comedie in trei acte de Engel şi Horst. Vineri , 8 Mai, Teatrul Naţional Ju­tin Boeru” 3 acte de d-l Al. Dan şi St. Sfetescu şi „Un foc pericu­los” un act de Strindberg. Memento-concerts Sâmbătă 2 Mai, Teatrul Eforia? Concert G. Car­ussy. Luni 4 Mai, Teatrul Lyric: Con­­cert. Filarmonica Marţi 5 Mai Liedertafel, Concert Aurelia Last. Joi 7 Mai Ateneu: Concert, te­norul C. Stroescu. Sâmbătă 9 Mai Teatrul Central: Concert de muzică evreiască. Luni 11 Mai Teatrul Lyric: Con­­cert Filarmonica. Joi 15 Mai, Liedertafel: Concert Lncia Cosma. Sâmbătă 23 Mai concert barito­­nul Grigore Teodorescu. M­­emento expoziţii Ateneu : Salonul Oficial. Căminul Artelor „Regina Ma­­ria”: Pictorul Măneiulescu şi Sculptorul S. Dumitriu Cercului Artistic“ în sala „Sin­dicatului Artelor Frumoase“. .Cartea Românească”: Espoziţia Aurel Bărăşu. Şefan Dumitrescu la atelierul său din str. Suiârdan 37. Sala „Mozart“: Expoziţia de de­sen B’Arg şi de pictură Bălţani. Muse ale Capitalei T. AMAN : Str. C. A. Rosetti 8 ANTICHITĂŢI: B-dul Acade­­miei (Universitate). ARTA NAŢIONALA: Regele Carol B-dul Col. Mihail Ghic­a, 2. BISERICESC? Strada General Berthelot 26. CAROL I: Griviţei S. CASSA „MACCA”: Muzeul şi biblioteca pedagogică a casei sepa. •g VnuBuiu JojOIA M­S -10!»! INDUSTRIAL şi COMERCIAL? Calea Victoriei 133. ISTORIE NATIONALA : Sos Kiseleff, 1. MILITAR: Parcul Regele Ce­­rol. PEDAGOGIC al Casei Scoale­­lor, Str. Victor Emanuel, ÎL SIMU: Str. D. A. Sturza, 8. . Subiectul A. Poliza Brigadierul Don Jose Navarro se indrăgos­­teşte la Sevilla do ftraxnonsa gitanelă Carmen- Deșertea«& din armată fi începe o viaţă plină de aventuri şi peripeţii numai ca să-ţi păstre­ze iubita, intrat intr’o bandă de contrabandişti Don Jose comite primo în timp ce Carmen preferă pe toreadorul Bacamillo. Intr’un mo­ment de gelozie nebună, Jose ucide cu un pum­nal pe fosta-i amantă, ţi se dă pe mâna justi­ţiei.­­ Vineri: „Cavaleria rusticană" „Paiaţe“. Sâmbătă: „Toaca“. Duminică, matineu : Spectacol de balet, seara: „Faust“. Subiectul: primeşte domn misterios care vine la ora 5. Ginette ii declară că domnul misterios e tatal său. De aci o serie de incurcături care se sfârrşesc cu căsătoria celor doi îndrăgostiţi. Vineri matineu şi seara: „Dom­nul dela ora 5“. Sâmbătă matineu şi seara : „Dom­nul dela ora 5“. Duminică matineu şi seara Dom­nul de la ora 5. TEATRUL CENTRAL Calea Călăra­şilor No. 11 (TRUPA DIN VILNA) Orele 9 Johannisfeugr Piesă în 4 acte de Sudermann Vineri: „Tag in Nacht“. Sâmbătă: „Cântăreţei tristeţe! sale“. Duminică, Matineu: „Azilul de Noapte“. Scara: Reprezentaţie de adio: Actul IV „Urtel Acosta“, Ac­tul IV „Azilul de Noapte“, Actul III „Cântăreţul tristeţei sale“. TEATRUL IMC Orele 9 seara Asta Comedie în 3 acte de Claude Gevel TEATRUL POPULAR închis Bd Elisabeta 27 Telefon 47/17 TEATRUL CAROL CEL MARE B-dul Elisabeta No. 5 Telefon 39/28 închis Orele 8.80 Carmen Operă in 4 acte de Meilhac si Ha­ler?, Muzica de G. Bizet D-na FI, Crietoforeanu D-ra A ar» Niculescu Carmen Frasqnita oi arcades liUoaele Don Jose Slsoamlllo, toreador Zuniga Dancairo Morales Lilas Fartla ITiPiPfM Waift Valter Mărăcineacsi Telefon 3c­17 „ B, Verbioai « Elena Saghin D-l Y. Kabegar H Gr. Teodoreacu B* Steiner C. Damian Al. Alger 1. Avramescu Conducerea muzicală d. George Georgescu TEATRUL CARACUS Strada Academiei Compania de reviste C. TANASE ______Deschiderea a 30 Mai PALAT­­ATEf^ULUft Calea Victoriei Telefon 11/7 închis TEATRUL ALHAMBRA Strada Sărindar 14 VARIETĂȚI TEATRRUL MAJESTIC Pasagiul Compedia VARIET­ATI Sp@ctacon­@R@ în provincia CLUJ. Teatrul Maghiar Joi: „Nunta de argint“. Vineri, ,Roza din Stambul”. Sâmbătă ora 3 jum. Ivan viteazul. 8 seara: „Frunză de smochin“ 10 jum. seara : Şedinţă de telepatie şi sugestiune. Duminică ora 3 : , Fetele lui Gya­­kones“. Duminică ora 6: Şedinţă de tele­patie ora 9 seara: „Căpitanul mu­zical“. * Telefon B­13 Ora 2 jumi. Thebaida Tragedie in 5 acte de d. Victor Eftimiu Oedipus D-l G. Calboreanu Polynikis D-l G. Vr­la Eteokles „ Brancomir Creon D-l Bulfinski Haemon „A Pop-Marţian Proorocul Sire­lias Un om din mul­ţime D-l Grigoriu Antigona D-na Agep. Macry Himena „ Felicia Frunză femeie D-ra Fl. Ciricleanu­ EATRUL NATIONAL % SUBIECTUL Oedip îşi blestemă cei doi fii ai săi, Eteokles şi Polinikis, să moară neîn opaţi. Blestemul se Îndeplineşte. „Leon, ajuns rege, dă ordin ca trupul neînsufleţit al lui Polinikis să­ fie a­­runcat câinilor. In potriva voinţei re­gelui, Antigona Îngroapă cadavrul, cu ajutorul lui Haemon, şi e condamna­tă la moarte. Haemon se sinucide, iar Theba moare bântuită de ciumă. In vreme ce Athena se va ridica trium­fătoare prin secole. Orele 8.30 I s II s Vineri „Nebuniile Dragostei“ și „Smochine de Sicilia“. Sâmbătă matineu „Thebaida“ seara „Iubire“. Duminică matineu „Bărbierul din Sevilla“, seara „Bizantz“. .REfIINA MARIA orele 9 Domnul­­fie la ora 5 Comedie In 3 acte de Hennequin si Weber Ginatte Angele M-me Precardari Julie Celestin Mara­vel Leon Precardari Savimen de la Cham­bobe Mondredon M. Bergeot Amedee Victor Francois GUbert D-ra Marietta Bare; „ Lang Caler „ Renee Annie „ Pania Anastasia D-i I. Constantinin „ V. Maximilian „ L Constantinescu .. I. Talianu 8. Giugariu 1’ Șerbăneacu H.Ho­lod­ung AL Muimii N. Manolorcu D-ra Piesa in 5 acte Isus Iuda Maria Magdalena Marta Marele preot I-ul preot Al II-iea preot Al 111-1­ea preot Al IV-lea preot Mardoheu Gămăliei Centurionul I-ul soldat Al 11-lea soldat Al IXI-lea soldat Al IV-lea soldat Du fariseu Un esenian Un slujitor Ioan Botezătorul Ionatan I- ul evreu Al II-lea evreu Al III-lea evreu Al IV-lea evreu­­ul scriitor Al II-lea scriitor­­ul elen II- lea elen Ioil Profetul ul fariseu Al II-lea farisan Casius Iiongius Cornelius Matati» Iacob O femaie de dl. N. Iorga D-l O. Traca ,, G. Ciprian D-na Ana Luca „ Eugenia Zaharia D-l O. Duţulescu „ A. Barbelian „ N. Popescu „ G. Vo­­mbie „ I. Duiuhtreacu „ N. Săvulescu „ L Sîrbul ,, 1. Sahigilmn „ N. X. Brancomir „ G. Muscau „ A. C. Joneson D. Grigoriu Poliza H. V. Antonescu I. Tălvan A- Pud Marţian A. Botez P. Ştefanescu D. Macedonaky G. Calboreanu E. Obreja N. Atanasiu I. Nicolau T. I­orga C. Dumitrescu T. Iorga I. Tâlvan P. Ştefănescu E. Obreja I. Brună C. Botez V. Vasiliu I­. Ene P. Opritor­u N. Andreescu

Next