Rampa, iunie 1925 (Anul 8, nr. 2278-2300)

1925-06-04 / nr. 2278

| S’A REDESCHI* „MAGIC. FEERICUL PARCH­IS SOSEAU K8§g*fl e|?e 16 C®a."taa sple"^^a 9t’f­f,”aefsl”/ -apstală. RESTAURANT tie primul ordin. | Gratar speciali cu mu­rtei. Salo­ane?e , Cabinale cele mai lUXoase din București. ORCHESTRAMaestr­u|||i saLOMEa eu €e|ebruS chitarist FĂNICĂ. | Meniuri speciale pentru sertoare, m m­|L halupi banchete PRETUriLE CELE MAI MODESTE. Bdentifricesp tL . V4 BÉNÉDICTÍNS deSOULâC ELIXIR -POUDRE PATE SAVON DENTIFRICE BROSSES â DENTS M Incompßrables sous to utes leurs Formes MODELE III Blilill moda de vară Execuția artistică și splendidă împrumută braţului unei doamne drăgălăşie deosebită­­Societate Anon. Română pentru Porţelanuri Rosenthal 41, Calea Victoriei NU VORBE, CI FAPTE! Singurul Magazin din ţară, asortat cu tot felul de­­ mărfuri, şi aranjat în stilul marilor magazine din străi­nătate care vinde cu preţuri adevărat eftine, este FLUVR­U“ Centrala: Cal. Victoriei. Suc.: Cal. Griviţei 121 Bucureşti 1BH1MIM/W01.I PREKARIA CAPITALEI Direcţiunea instituţiilor comunale comercializate S. I. C. O. I. Societatea comunală pentru industrializarea gunoaelor şi valorificarea cadavrelor animale moarte sau ucise în re­giunea oraşului şi a cărnurilor şi peştelui confiscat PROSPECT In conformi­tate cu art. 13 al Iaşii privitoare la comercializarea şi controlul întreprinderilor economice ale Statului, judeţelor şi comu­­nelor, din 7 lunie 1924 ţi cu jurnalul consiliului de miniştrii No. 921, încheiat în şedinţa dela 1 Aprilie 1923, pe baza adresei ministeru­lui de intern» No. 29557 C. din 29 Neemb­rie 1924 ţi raportul primă­riei Capitalei No. 89.650 6198 A. 1924, inaintat în temeiul decision!! com­isiunii interimar» No. 324 din 24 Septembrie 1924 ţi cu avizul consiliului superior de control şi îndrumare No. 5 din 4 Februarie 1925 ţi a statutelor publicate in acest „Monitor Oficial”, care face parte integrală din acest prospect, se înfiinţează cu sediul în Capitală, o societate anonimă co­munală sub denumirea „Societa­tea comunală pentru industrializarea gunoaelor ţi valorificarea ca­davrelor animalelor moarte sau ucise în regiunea oraşului, precum ţi a cărnurilor ţi a peştelui confiscat ca Interzis alimentaţiunii pu­blice”, prescurtat : S. I. C. O. 8. Obiectul întreprinderii este : a) înfiinţarea unor uzini pentru valorificarea gunoielor ca com­bustibil. Energia câştigată se va vinde comunei sub formă de curent electric. Sgura se va transforma in cărămizi, pietre de pavagiu sau se va vinde numai condensată şi tăiată ca material de betonage şi paturi pentru şosele şi srăzi ; b) înfiinţarea unor subilimente pentru transformarea cadavrelor a­­nimale moarte sau ucise, a câinilor ucişi, a cărnurilor confiscate de serviciul medical al abatorului, ca şi de serviciul de control al ali­­mentelor precum şi tot peştele alterat în materii utile economiei na­ţionale, cum sunt: seu, pudreta pentru nutrimentul animalelor, fos­fate penru Îngrăşământ agricol, ulei de tâmplărie, grăsimi indus­triale, săpun, etc. ; c) Va organiza desfacerea produselor sale atât în ţară, cât şi în străinătate ; d) Societatea va putea participa la orice industrie similară cu toa­te oraşele sau judeţele din ţară. Capitalul social este fixat la 40.000.000 Iei, repartizat in 80.000 acţiuni nominative a 500 Iei valoare nominală. Această emisiune se va acoperi pe cale de subscripţie publică prin cooperare între toa­te categoriile de cetăţeni şi instituţiuni publice bănci şi societăţi etc. Aceste subscripţiuni se pot fa­ce şi în natură de către societăţile sau uzinele de specialitate. Capitalul social se poate spori prin încheierea consiliului de ad­ministraţie. Realităţile aduse de comună ca aport social sunt : a) In numerar de lei 10.000.006. b) In natură, evaluat ; Două clădiri de vapori Babkok cu supra-incălzitor total 452 mp. suprafaţă de încălzire Lei 1.220.90­0. Două staţiuni pentru valorificarea cadavrelor animale şi cărnuri, lor confiscate Lei 860.068. 1 turbină de vapori Sulzer de 3­50 H. P. Lei 980.009. 15.600 mp. teren în folosință lângă abator Lei 2.600.009. Total 15.000.000. c) Bunuri în natură neevaluate: Toate cadavrele animale, cărnurile confiscate de abator și de servi­ciile de control al alimentelor, gunoielor şi peştele alterat ; d) Folosinţa drepturilor ce are sau poate obţine în raport cu sco­­pul societăţii. Restul de lei 25.000.000 se va ac­operi prin cooperare de către so­cietatea C. I. P. A. 5.000.000 Iei ; societatea „Hemolyt” lei 5.600.000, iar restul de lei 15.000.000 este pu­s la dispoziţiunea publicului şi so­cietăţilor de branşă din ţară şi str­ăinătate. Inscripţia publică a capitalului social se va controla de către o comisiune instituită conform art. 13 din lege. Tot această comisiu­­ne va face şi repartiţiunea defin­itivă a acţiunilor. Subscripţiunea este deschisă în­tre 10 Iunie şi 10 Iulie 1925, iar primul vărsământ de 30% inclus­iv 35 lei de acţiune spese de emi­­siune, se va face la casieria cent­rală a primăriei, la Banca Naţio­nală a României, la direcţiunea a­batorului comunal şi la cassa de credit „Unirea” a măcelarilor, toate acestea originale Ie găsiţi la n­­oi mm „FRANCEZĂ“ Strada muuGRGHEll no. 4 Mica Publicitate Intinerariul Turneului Trupei din Vilna Abonamentele la „RAMPA*D IN ŢARA: 3 luni 200 lei, 6 luni 400 lei, un an 700 lei. IN STRĂINĂTATE: 3 luni 500 Iei, 6 luni 900 lei. Un an 1600 lei. Abonamentele încep din orice zi şi se plătesc anticipat FURNITURI de Mode „La Tri­foi” mutat Pasagiul Vilacros 10 m-a-vis de Prefectura Politiei (intrarea şi prin strada Caragheor­ghevici) vinde toate mărfurile cu 60 la sută rabat. Dir. : S.­SANDU Dir.­­ M. MAZO cu următorul repertoriu : Cântăreţul tristeţei sale, Cada­vrul viu, Azilul de noapte, Zi­ui Noapte, Georges Dandin, Camara­zii de şcoală, Iohannisfeuser, Dy­­buk, Zorile, Ziua , Noaptea, Uriel Acosta, etc. Un mare crach teatral la Stockholm ~ ^ Directorii de teatre din Vie­na, Berlin, Paris cari luptă din greu cu criza materială ce bânu­ie in­­stituţiile de­­sub conducerea lor, se vor consola că nici colegilor lor, din ţările Nordice nu le merge mai bine. Albert Rauft, cel mai de seamă intreprinzător de teatru din Stoc­kholm, director-proprietar al tea­­telor „Svemska” ,Sodra”, „Oscar” şi altele cunoscut prin montarea spectaculoasă a operetelor germa­ne şi în afară de Suedia, a căzut în dificultăţi materiale care peri­clitează existenţa mai departe a teatrelor de aub conducerea sa. Pasivul său se ridcă la 1.700.000 coroane suedeze. Pe scena teatrului „Sodra” pe care se dau de obicei numai re­viste vesele şi vodeviluri, a avut loc de curând adunarea creditori­lor la care au luat partei pe lân­gă 40 de creditori şi reprezentanţi ai Sindicatului autorilor suedezi. Cunoscuţi compozitori germani şi autori de operete şi libretişti şi edituri muzicale însemnate vor avea să sufere de pe urma acestui crah, a cărui vină este atribuită radiofoniei. Reprezentantul directorului Rauff a propus lichidarea pasivului în timp de zece ani în schimbul do­bânzii de 7 la sută. Pentru lichidarea datoriilor s’a propus înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni care să preia toate tea­trele, precum şi activul şi la care să participe şi creditorii. Kişinău 1—7 Iunie. Bender 7 8 Orhei 9—11 Bălţi 12 15 Iaşi 16 18 Dorohoi 19 20 Rădăuţi 21 22 Cernăuţi 23 29 Suceava 30— 1 Iulie. Roman 2 P.­Neamţ 3 5 Roman 6 Bârlad 7 8 Focșani 9 10 Bacău 11 12 Botoșani 13— 15 Din Chişinău TEATRUL NAŢIONAL : „THE­­BAIDA” în aer liber , repetiţie pentru stagiunea de toamnă. Tur­neul din Basarabia. Trupa din Vilna. La Teatrul Naţional din locali­tate se continuă în fiecare zi cu repetiţiile­­ pentru stagiunea de toamnă. Se repetă „Banii” de Mirbea. Distribuţia cuprinde pe d-nii Vasi­le Leonescu, Fircea Simionescu, D. Ilageac, A. Zira, G. Chiru, O. Mitru, C. Mihăilescu, V. Theodo­­rescu, N. Burghelea, A. Baculea, Danele Irina Leonescu, Angela Du­mitrescu, Madeleine Crihan, Ana Becornu, Maria Mori şi E. Gagiu. Restul de actori, după « am anunţat la timp, constituiţi într’o echipă sub conducerea dlui D. Moruzan, sunt în turneu de­­pro­pagandă în Basarabia, încă dela începutul lunii Mai. Ne vin veşti îmbucurătoare despre­­reprezenta­ţiile cari s’au dat cu un deosebit succes. Pretutindeni, publicul a manifestat entuziast şi a oferit flori şi ospialita­te actorilor. Au ju­cat „Puiu de cuc” şi „Cinemato­graful”. Două zile au mai rămas şi tur­neid la sfârşit după o lipsă de a­­proape o lună de zile, echipa căl­când toate oraşele Basarabiei. Tot actualmente , se fac pre­parative în vederea reprezentării în aer liber a „Thebaidei”. Spectacolele s-au şi anunţat pen­tru zilele de 6 şi 7 Iunie, crt. şi vor avea loc pe terenul câmpului sportiv „Regele Ferdinand I”. • Examenele de clasă ale Con­servatorului local sunt anunţate pentru ziua de 31 Mai, crt., iar cele de absolvire pentru ziua de 15 Iunie, crt. • Trupa din Vilna a anunţat ur­mătoarele patru spectacole : Vineri, 29 Mai, Cântăreţul tris­teţii sale. Sâmbătă, 30 Mai, Iohannisfeier. Duminică, 31 Mai, Camarazii de şcoală.­­■ Luni, 1 Iunie, Cântăreţul triste­ţii sale. Mai toate biletele au fost vân­dute. Trupa își va continua apoi — turneul­ în orașele mai principale ale Basarabiei. CR. V. W£V~ •\ XAffiiMA,»-­ VIATA MOHbBHA O SCOALA PRACTICA PENTRU FEMEI O­ganizafiile feministe sunt tot mai numeroasi Fie actionen­d ca niste forte v.i i.i sfat, contribuind astfel la ridicarea nivelului mor­al al femeii in societate. Una intre măruntele şi harnicela organi­zaţii feministe, este şi acea modestă şcoală de secretare înfiinţaţi de d­na Calipso Botez. Preocupată de aceeaş mare pro­blemă a culturii femeilor, aceastei şcoală a strâns in unica ei avuţie un grup destul de numerar de a­­derente dornice de a-şi forma prin ele Insele o cultură, un fond care să fie punctul de plecare al educa­ţiei femeei In noua conformaţie a secolului nostru. E o şcoală in ca­re se predau gratuit cursuri de şti­inţe pozitive, se fac aplicaţii prac­tice, se educi spiritul de cumpă­nire al mamei de mâine, fără sur­­veniri, fără ajutoare şi Intr’o linişte car­e face la un joc ca modestia co­­mitetului de direcţie exemplul cel mai elocvent de virtute şi perseve­renţă. Izolată de foewul­ie deban­dadă, de mediul unei lumi frivole in descompunere, aceseti mici scos la continuă un drum al onestitAră şi cultivă un cult al muncii. Gingă­şia feminină se împacă ostfel de minune cu viaţa aşa cum e şi jus­­qu’a Tarrivie du prince-chati­­mant, fetele Invită contabilita­sa, dactilografia şi o limbă univers­ală, la alegerea fiecă­ria. Tot şcoala are în urmă grija plasării elevei absol­vente Intro instituţie serioasă. Din­­tr'odată un avantaj imens. Ceia ce e de preţios cu deose­bire în directiva care se dă eleve­lor şcolii este acea deprimant a spiritului cu necesităţile vieţii, cu munca onestă. E adapt­abilitatea. De aceea aplaudăm aici frumoasa ini­ţiativă a d-nei Calipso Botez, că­reia îi revin tot­ laurii isbăndei. Facem acest elogiu acum când a­­ceastă instituţie de femei organi­zând un festival, cere publicului, intr’un mod cuviincios obolul, intru susţinerea mai departe a unor in­terese care sunt ale întregii Socie­­tăţi româneşti de mâine. Festivalul şcoalei de secretare, sub auspiciile d-nei Calipse Botez are loc Duminică 7 Iunie la orele 3 p. m. în localul şcoalei de com­erţ din B-dul Domniței. Casa Artei In zilele de 30 şi 31 Mai, Casa Artei din str. Câmpineanu, a or­ganizat la Parcul Otetaleţanu o prea frumoasă hermesă, la care şi-au dat concursul persoane din societate ca şi din lumea intelec­­tuală. Graţie d-rei Miller-Verghi, neobosită în pragemizări de petre­ceri, publicul a petrecut de mi­nune Sâmbătă şi Duminici. Pavilioane pitoros, decorate, cu savoare, flori, serpentine şi etegu­­leţe, umpleau aleile parsului. La aceste pavilioane doamne şi dom­nişoare, pline de gratii şi In­eo.»­­lume făcând simfonie p* pav­io­­nal, vindeau diferite articole spe­­ciale fiecărei ţări. Astfel în elegantul chioşc al Spa­niei, d-na Sarina Cossian-Pass, intr’un admirabil şi fermecător co­stum spaniol, vindea flori şi ţigări plină de gratii, având câte un cu­vânt afabil pentru toată lumea. D-ra Jqueline Gorjan, deasemeni într’un frumos costum spaniol, servea ipub­leul la acelaş pavilion. Graţie sufletului pus de fl-1 ing. Ştefănescu şi al d-lui St.Georges, farilonul francez s’a bucurat de o vânzare deosebită. La acest chioşc mai erau d-na Ştefănescu şi d-rele Policrat. Celelalte pavili­oane erau de asemeni asaltate fle­­piblie. Sub direcţia d rei Floria Capsaţi, un prea frumos balet al naţiunilor a fost aplaudat de publicul asis­tat. Au dantat : d-nele Cristinel Eliade, Dora Sfintescu ; domni­şoarele: Cincinat Pavel­escu, Theo Lustgarten, Suzane și Cheile Poli­crat, Bébe Rogalski, Aurica Jugu­­reanu, Mierlescu, Mircescu, d-l An­­ drei Eliade. " ' ‘ f D-na Florescu, într’un chioșc înconjurat de covoare şi misterios, ghicea la palmă, producând entu­ziasmul celor ce voiau să cunoască viitorul. Mare succes a obţinut „cârciuma românească“. Salutai : d-ne Rado, lî-na Fur­­cules»u, d-na Clamny, d-1 şi d-na Donoaad, d-1 ţi d-n* Bpathy, d-1 şi d-na Anestin, d-1 şi d-na Dudek, d-na Tacsiass, d-n* Budişteanu, d-n* Dimitri», d-1 Rădulesco, cî-$ oarei« , L. Cat­­in­a, C. Panaite­­scu, Blanch» Rădulescu, Angela Refer**dar«. Tatiana Stănescu, Io- Mftccv, Brazeenu, Alexandreamu«, Lasmkowcka, D. Fegreanu, Moni Magher» Beliria, Hodoș, Viki Ne­­grescu, Cair, el». D-«îi : Graffenfled do Villars, Tkâo Scorteco», M. Artăreanu, R. Meitani, Albano Verona, P. Dinos, Praporgesiu, R. Alessandrescu, N. Macedoc­ski, Beni Vardala, Tano­­vici, Nikitavici, Anceseu, B. Ciceo Pop, Dumitrescu Militari, Garfun­­keh Cerbaa, Sighireanu, D. Ata- Jiasin­, Alanaadreanu, Chiricută, Grece*EhM, Ilieg*s^ Stănescu, Ari­­feen«, etc. e»e. O nouă promoţie a Legiunii de Onoare Charles Diehl, noul comandor al Legiimii de Onoare este un fost elev al Şcoalei normale superioa­re, în care intra la 1878. Consa­­crându-se etudiil­or bizantine, a dat la iveală studii de o claritate de stil şi de un spirit neîntrecute. Printre cele mai sc­putate studii, se citează Maunailul căiu de artă bizantină, care e un ghid foarte preţios. Astăzi Charles Diehl e profesor de istorie bizantină la Sorbona, şi membru al Academiei de Inscrip­­ţiuni. E, în Franţa, reprezentan­tul cel mai autorizat al unei ştiin­ţe relativ puţin cunoscută până astăzi,­­cu toate că ea interesează perioadele cele mai bogate cele mai variate şi cele mai tulburi din istoria Europei. Cunoaşterea profundă a civiliza­ţiei bizantine, ar da lumii moderne cheia multor probleme insolubile până astăzi, în ceea ce­­priveşte transmisiunea civilizaţiei antice, societăţii moderne. * Alfred Foucher (Ofiţer al Le­giunii de Onoare) profesor la Fa­cultatea de Litere e autorul unei lucrări de renume mondial, tra­tând despre arta greco-budistă. Un savant cu un spirit su­plu şi viciu, care la impus pu­blicului Franţei cu reputaţia de neîntrecut conferenţiar. • Pierre Benoit e mai cunoscut. A publicat la 1914 un ciclu de poe­zii Diadumene, la 1918 romanul Koenigsmarck, la anul următor Atlantide, la 1920 Pour don Car­los , la 1921 Le Lac Sale, în 1922 La Chaussée de Geants şi anul a­­cesta Le Paris de Jacob. Prin miş­care, putură­­locurilor şi a perso­nagiilor, Pierre Benoit este fără contestaţie posibilă unul dintre maeştrii romanului contimporan. * Louis Vauxcelles e bine cuno­scut în cercurile strict intelectua­­liste ale Franţei. De treizeci de ani L. V. s’a dovedit un fervent apărător al picturei contimporane, cu o rară ardoare combativă. Conduce o mare lucrare asupra artei franceze de la 1800 până în zilele noastre. Sub aparenţa sa brutală, se ascunde un suflet de o rară sensibilitate. Paradoxal în a­­­parenţă, pare pesimist şi desrădă­­cinat. Dar pesimismul său mas­chează un suflet de Don Quichotte contimporan, gata să exploadeze, să se entuziasmeze ,pentru o cau­ză artistică. După treizeci de ani de gazetă­rie și literatură, Vauxcelles n’are nici un volum în librărie. * ' Ambroise Vollard (Cavaler al Legiunei de Onoare), e un editor ,bibliofil şi îndrăgosti de obiecte de artă. In magazinul său ,păstrea­ză colecţii preţioase, Cézanne şi Renoir, precum şi însemnate tor­suri ale sculptorului Aristide Mail­lot. A editat un Baudelaine cu gravuri de Emil Bernard, Le Jar­­din de Suplices cu gravuri de Ro­din şi Dafvis și Cloe ilustrat de Bonnard. * Phileas Lebesque e unul dintre cele mai fecunde spirite ale tim­pului. A fost agricultor, poet, ro­mancier, gramatic, poliglot și eseist. Actualmente e colabora­tor al marei reviste „Le Mercure de France. Edouard Troyan e director al ziarului Correspondant, un spirit ponderat care perpetuează tradi­ţia liberalismului catolic. Face cri­tică literară la ziarul său. Noel Garnier e un­­poet plin de sensibilitate aleasă şi eseist literar la ziarul Quotidien. Louis Valllemin e cronicar mu­zical la Comoedia. Apărător vigi­lent al muzicei modere e cunos­cut ca un bun propagandist al ei nu numai prin scris ci și prin con­ferinte publice. E autorul mai mul­tor studii asupra muzicei lui Ga­briel Faure, Albert Roussel, Louis Albert... Alfred Pereire, secretar general al­ Amicilor Bibliotecii Niatonaile e un erucit cu un spirit fin, binecu­noscut prin importante contribuţii pe care le-a făcut la biografia lui Ronsard. Specializat la critica Saint-Simoniană, Alfred Pereire e astăzi un ziarist reputat şi un foi­letonist lierar competent. D-nii Silvain et Joubert au câştigat procesul contra d-lui René Doumic Curtea de apel din Orleans a ju­decat zilele trecute procesul inten­tat de sus numiţii autori directoru­lui lui Revue des Deux Mondes. Se ştie că acest proces a luat naştere în urma criticei făcute de d Doumic traducerii „Perşilor” lui Eschyl. D-nii Silvain şi Joubert, autorii traducerii, simţindu-se jig­niţi de critica făcută de d-nul Dou­­mic, au trimes un răspuns autoru­lui pentru a-l publica. Acesta a re­fuzat pe aci proces. Procesul venind în faţa Curţii de apel din Orleans d. Doumic a fost condamnat. Judecătorii au apreciat că revista franceză era obligată să publica răspuns în termenul de 15 zile de la apariţia criticei. ---------------------­ In cursul viitoarei stagiuni Ope­ra Română va reprezenta "Salo­­mea" de Richard Strauss. Baletul nebuniei din revista „O­­dată şi «ă mor” fa»e senwitia In fie­care oeară la Cărăbuş. —I— La Parcul Oteteleşanu ee­r*e ultimele repetiţii *le operei lui Rossini „Bărbierul din Sevilla”. Tot cânta d-n* A. Lupescu şi d-nii Basiliu, Alexiu, Gualtieri şi Dumitrescu. Conducere* muzicală o aro d. &. Giovanelli. ŞCOALA DE DANSURI MO­DERNE a pro!. SIMÎON dota Tea­trul C»Miral (T»m»1s) Col»« Călă­raşi 11 urMioadi regulat Im tot tl«c­­pul verii Luni si Miercuri dela I- 7 d. a. 9—11 »»ara. Dur. II — 13 Lactiuni separate pentru toate cla »dl» »ociale. IaforaiatiMHi sl ta vriorl in ellele sl orele de cur* -X­Astăzi se va da la „Deutsches Volkstheater" din Viena premiera dramei ,,Fiorenza” de Thomas Mann. Reprezentaţia este organizată de Asociaţia „Concordia” a scriitorilor şi ziariştilor vienezi pentru sărbă­torirea lui Thomas Mann cu oca­zia împlinirii a 50 de ani de la naş­terea sa. In sala Transilvaniei se repetă zilnic operele „Bayadera” şi „Ul­timul Vals” în vederea reprezenta­­ţiilor de la Brăila ş­i Galaţ. Interesantele şi reuşitele experienţe făcute în faţa co­­misiunei instituită de minis­terul de răsboi, cu asvârli­­rea paraşutei automată din balon şi avion, inventată de d-nii Const. C. T. Grigorescu şi Eugeniu Sziclay, se pot vedea la cinematograful „Cla­sic“ şi grădina cinemato­grafului „Clasic“ din str. Sărindar. La 15 iunie va începe la ,,Rai­mund Theater” din Viena seria re­prezentaţiilor ansamblului de sub conducerea lui Tairow, Stagiunea Companiei (la opere­te de sub conducerea d-lui G. Ti­­mică ce va deschide 1* 12 iunie la Brăila. Căutăm depozitari cin­stiţi în localităţile: Sibiu, Călimăneşti, Focşani, Ro­şiori de Vede, Orheiu, Mărăşeşti. La Parcul Ototeleşanu s’a mai pus la repetiţie „Rigolettco”. Rolul Gilda va fi cântat de d-na Magda Renieri. —X— D-ra Maria Mohor şi d-l Fimti au demisionat de la teatrul Natio­nal. Opereta lui Kalman „Bajadeira” va fi re­prezintată în cursul stagiu­­nei de vară la Bruxelles. Piesa „Loyalties” a autorului en­glez John Galsworthy a ajuns la a 50-a reprezentaţie la „Theater in ripr Tncfifstadt” din Viena. La fo*tral Tăaaco continuă si «o reprezint» cm mm enorm succes „O­ dati ţi să Mior”, amuzanta revistă­­ d-Ior A de Hor* ş) Dur Stoy. In primele roluri vor apare d-nele Marilana Bodescu, Tuchy Eremia, Natalija Pavelescu, Lizica Petres­­cu, Puie» Pom­oteanu şi d-nii Tă­­nase, Pizeac, Codruţ, Dan Dem­e­­trescu, etc. —T— Rochiţe, Costumaşe şi Tricouri frumoase pentru copii găsiţi nu­mai­­ magazinul „CARMEN SYLVA” Str. Lipscani 68. Domnii depozitari de ziare : Mangu - Călimăneşti şi Sibiu; Rachmuth-Buzău ; Ciupagea-Câmpina ; Na­­nu-Focşani; Stamatescu- Giurgiu; Goldenberg­­Iaşi; I. Tătaru-Roşiorii­­de-Vede; Librăria Româ­nească-Timişoara; Dra­­unstein-Vaslui; Pindeş- Orheiu; Teodor - Mără­­şeşti sunt invitaţi să a­­chite foile in restanţă, contrariu le vom suprima trimiterea foilor. Comitetul de lectură al Comediei Franceze a primit spre reprezen­­tare noua piesă a d-lui Lucien Ber­nard, „Le coeur partagé". Interpreţi principali vor fi d-nele Gieret şi Robinne şi d. Alexandre In lumea muzicală Următoarea scrisoare a fost a­­dresată d-lui Stelian Popescu, di­rectorul ziarului „Universul”, de către d. Alfred Alesandrescu . Domnule Director, Constatând că cronicarul Dv. muzical, ce semnează Sym, depla­sează chestiunea ce s’a ivit între noi, de pe terenul muzical pe cel al injuriilor de rând şi al amenin­ţărilor (!), ţin să declar că nu-i mai pot răspunde, deoarece, sub­semnatul cunoscut îndeobşte ca muzicant, socotesc nedemn de arta muzicală şi în acelaş timp şi de modesta m­ea reputaţie artisticii, oarecum bine stabilită, atât în ţa­ră cât şi în­­străinătae, — de a mai «fe» de vorbă cu un profan şi ne­chemat. Şi ca dovadă, supun, la întâm­plare, aprecierii tuturor muzican­ţilor, următoarele­­pasagii, din ne­fericire apărute în coloanele „U­­niversului” : „Invenţie r.­,elodică, alcătuită după o gamă orientală, a unui ve­­chiu tetracord grecesc, — şi care dă o frumoasă temă orientală — cernută prin ciurul compozitorilor ruşi care au cam acaparat acest nesecat isvor de muzică — con­­trapunctată cu caldă polifonie”, sau : „... întinderea glasului său — mai bine de două game şi jumă­tate, de la şi de jos până la do na­tural, adică tocmai 16 note”.(1) Sunt convins că Direcţiunea zi­arului „Universul” nu se va putea solidariza cu felul cum acest cro­nicar muzical improvizat îşi re­dactează aşa zisele „cronici mu­zicale’. Primiţi vă rog, etc. ALFRED ALESSANDRESCU INFORMA­TIUNI /VX'

Next