Rampa, iunie 1925 (Anul 8, nr. 2278-2300)

1925-06-04 / nr. 2278

Bilanţul actualei stagiuni Activitatea companiei dramatice Bulandra*Nanolescu*Storin Piesele jucate in Capitală şi in provincie Continuăm in numărul de fată cu publicarea bilanţului actualei stagiuni ocupându-ne de trupele particulare. Compania dramatică Bu­landra Manolescu Storin, cea mai veche dintre formaţiunile noastre parti­culare a representat în stagiunea 1924—­ 1925 trei­zeci si două de piese. Parte din aceste piese au fost representate numai in Capi­tală iar restul la Cernăuţi şi la celelalte oraşe din tară. PIESELE JUCATE IN CAPI­­ TALA La teatrul Regina Maria sau dat în cursul stagiunei 308 re­pre­­sen­taţii în matineu şi seara cu piesele : 1) „Patria de Victorien Sartdou. 2) „Revizorul” de Gogol. 3) „Clopoţelul de alarmă” de Hennequin şi Weber. 4) „Vârtejul” de Charles Mere. 5) „Floarea de lămâiţă” de An­dre Rirabeau. 6) „Kean” de Kasimir Edsc­h­­midt după Dumas. 7) „Slugă la 2 stăpâni” de Car­lo Goldoni. 8) „Heidelbergul de altă dată” de W. Meyer Forster. 9) Maria Stuart” de Schiller. 10) Mărgeluş” de­­d-1 A. de Herz. 11) îndrăgostita”­i de G. de Por­to Riche. 12) „Marşul nupţial" de Henry Bataille. 13) „A iubi“ de Paul Geraildy. 14) „Contele de Brechard” de G. Porzana. 15) „Vera Mjrtzewa” de Leon örvanzeff. 16) „Unchiul a visat”­­de Karl V­ormeller. 17) „Din dragoste de H. Kiste­­rmackers. 18) „D-nul de la ofta­t” de He­­nnequin şi Weber. 19) „Paradisul pungaş­ilo­r” de Glass şi Klein. 20) „Concertul sinfonic” de Paul Prodan şi 21) „Câinele turbat” (in act). PIESELE JUCATE IN PROVIN­CIE Compania dramatică Bulandra Manolescu Storin a mai dat o se­rie de representaţii în turneu ofi­­cial la teatrul National din Cer­năuţi, şi în celelalte oraşe din ţară cu piesele”. 1) „Suprema forţă” de Hara­­lamb Lecca. 2) „Cidul” de Corneille. 3) „Umbra” de Dario Niccodemi. 4) „Refugiul” de Dario Nicco­demi. 5) Cocoşul Negru” de d-1 V. Ef­­timiu. 6) „Prometeu” de d-1 Victor Eftimiu. 7) „Biruitorul” de Băbeanu şi V. R. Sirianu. 8) „Revizorul” de Gogol. 7) „Vârtejul” de Charles Mere. 10) „Floarea de ‘lămâită” de Andre Birabeau. 11) „Slugă la doi stăpâni’!’ de Goldoi. 12) „Maria Stuart” de Schiller. 13) „Mărgeluș” de d-l A. de Herz. 14) „Burghezul gentilom” de Moliére. 15) „Viteazul înotător” de Ka­­delburg. 16) „Cărăbușii”­­de Brieux. 17) „Femeia zilei” de Armont şi Marchand. 18 „Kean” de Kasimir Ed Sch­midt. 19) „Concent simfonic” de d-1 Paul Prodan. PIESELE ORIGINALE Dintre piesele originale au fost reprezentate următoarele piese în majoritate reluări: 1) .„Suprema forţă” de Ilara­­lamb Lecca. 2) „Prometeu” de d-1 V. Efti­miu. 3) „Cocoşul negru” de d-1 V Eftimiu. 4) „Mărgeluş” de d-1 A. de Herz 5) „Biruitorul” de d-nii Băbea­nu şi V. Russ­u Soreanu. 6) „Concert -simfonic” de d Paul Prodan. ULTIME INFORMATIUN! Teatrul Naţional şi-a închis sta­giunea suspendând orice activi­tate. Repetiţiile vor începe la 1 Au­gust iar deschiderea stagiunei a fost fixată penru ziua de Vineri 28 August 1925 cu „VLAICU VO­DĂ” de d-l Alex. Davilla. Producţiile Conservatorului au loc după cum urmează: Joi 4 Iu­nie cor. orele 2 juni. p. m. produc­ţia de dramă a d-nei Bulandra şi a d-lui C­­ottara (­ Naţional) Vi­neri 5 Iunie cor. orele 4 p. m. pro­ducţia clasei de operă (Teatrul Ly­ric); Duminică 7 Iunie cor. orele 2 juni. p. m. producţie de dramă a fi-lor Soreanu şi Livaşcu (Tonea­­nu) Marţi 9 şi Vineri 12 Iunie cor. orele 2 iuni. p­r. producţiile mu­zicale (T. Naţional). Compatriotul nostru, tenorul Tra­ian Grozăvescu continuă să cânte la Opera Mare din Viena. Deunăzi a cântat cu un deosebit succes rar­t­da Ducelui de Mantua din „Ri­­goretto” de Verdi, I­n “ Sâmbăta 6 Iunie crt. la orele 9 seara, are loc la Ateneu, sub aus­piciile Fundaţiei Culturale concer­tul violoncelistului George Cocea La Viena obţine mare succes co­media lui Melchior Lengel . Anto­nia”. D. V. Bumbeşti director de scenă la teatrul Naţional a plecat la Pa­­ris. Comisiunea instituită pentru de­cernarea Marelui Premiu Naţio­nal­­s-a întrunit Marţi seara pentru pronunţarea rezultatului. Din comisiune au făcut parte conform regulamentului, cei doi premianţi ai anului trecut : D-nii Octavian Goga şi Mihail Sadovea­­nu, d-1 Al. Lepădatu, Ministrul Artelor şi d-l Corneliu Moldovan, din partea Soc Scriitorilor Ro­mâni. Compatrioata noastră d-na Elvi­ra Popescu­ va sosi peste câteva zile în ţară. La atelierele teatrului National continuă să se lucreze decorurile pentru piesele ce vor fi jucate in viitoarea stagiune. —x— La teatrul Tănase s’a ins in re­petiţie „Când işi vâră dracu Coa­da" revistă in 2 acte de d-nii C. Solomonescu, Alfred Moşoiu şi Mi­rea Rădulescu. Azi Mercur! 3 Iunie, orele 10—12, Institutul de literatură va ţine şe­dinţă publică la Fondaţia Carol I cu ordinea de zi următoare: Raul Teodorescu, I. Diaconu­: „Oncle Anghel” de Panait Istrati. Lucia Stătescu: „Odissea” de Ho­mer (trad Murnu). Corina Stănescu: „Pierde-vară” de Alfred Moșoiu. Intrarea liberă. Teatrul National va reprezintă In viitoarea stagiune comedia „A­­tuta" de d-na Lucretia Petrescu. Duminică după amiazi are Ioc la teatrul Naţional a doua produc­ţie a claselor de dramă şi come­die a Conservatorului. Vineri 6 Mai are Ioc la teatrul Lyric producţia clasei de operă a Conservatorului de artă dramatică şi muzică. Basul Edgar Istrati a fost anga­jat pentru viitoarea stagiune a O­­perei Române. A doua premieră a companiei de operă de la Parcul Oteteleşeanu va fi „Traviata” cu d-na Daria Zavo­­ianu şi tenorul Indrieş de la Opera din Cluj. Joi după amiazi are loc la tea­trul Naţional prima producţie a claselor de dramă şi comedie ale Conservatorului. Viitoarea stagiune a Operei Ro­mâne se va deschide cu „Boris Gu­­dunov” de Moussorgski. In ziua de 14 iunie are loc la Ateneu audiţia de fine de an a elevelor d-nei Lucretia dr. Popo­­vici Pretorian. Compania de Operă de la Parcul C­eteleşeanu a mai pus în repe­tiţie „Boccacio”, operă comică de Suppé cu d-nele A. Lupescu, Stella Andreescu, M. Kratochwil și d-nii Indries, Basiliu, G. Carussy etc. UN COW­BOY AL ECRANULUI Wiliam Shakespeare Hart In vi­aţă este tocmai contrariul personagiilor sale de pe ecran. Cu greu recunoşti în persoana lui calmă şi blândă, neastâmpăra­tul cowboy al ecranului. La 45 de ani ,s­-a căsătorit cu o foarte tânără artistă scandinavă, Winifred Westover. Faptul a pro­dus mare­a consternare în cercurile amicilor săi, cari erau convinși că va rămâne celibatar. Pentru ca să-și petreacă în tih­nă luna de miere, Wiliam Hart realiză înainte de căsătorie o serie de șase mari filme, pe care nu le ed­ită. Apoi se căsători și nu mai vru să audă nimic de cinema. Totuşi îşi păstră popularitatea, căci la fiecare două sau trei cutii, el „lansa” câte uita din cele şase producţii inedite ale sale. In­ acest mod publicul nu sa uitat. Dar in ultimul timp el şi-a epui­­zat întregul lui „stock” de fiinţe..­. Wiliam Hart a început deci să lucreze din nou. In primul rând pentru că îşi iubeşte­­profesiunea, pentru că are câteva interesante proecte de scenarii şi în sfârşit pentru că profesiunea lui este foar­te lucrativă. Tânăra lui soţie joacă alături de dânsul Cinematograf pentru animale Zilele acestea a avut loc la me­­na­g­eria­­Crystal­ Palace din Lon­dra o­­experienţă destul­­de inte­resantă şi tot pe atâ de plăcută. Pe un ecran de vederi s’a pro­iectat un film în ca­re­­se făcea re­constituirea tuturor monștrilor preis­oniai: plesiasarurus, bromtosau­rus, pithecanthropes, etc. ,păsări ca arheopterix, te­feropiterix, etc.. Animalele din menagerie priveau curioase ecranul. Au asistat mai mulţi savanţi cari au observat tot timpul manifestaţiile leilor, tigri­lor, maimuţelor, etc... la vederea şi recunoaşterea străbunilor lor. Mary Pickford joacă iar în roluri de fetiţe Faima cea mare a blondei Mary Pickford, „regina cinematografu­lui”, se datoreşte în special crea­ţiilor de fetiţe, în care delicioasa artistă excelează. A Good Little Devil, Teas of the storn Country, The Little Prin cess, Poor Little Peppiná, The Poor Little Rich Girl, The Little American, Daddy Long Leggs, Pol lyanna, Little Lord Fauntleroy... su­nt atâtea filme care au­ obţinut un succes neobişnuit în lumea­­în­treagă ; în toate Mary Pickford ne apare sub aspectul unei fetiţe sau chiar­­a unui delici­os băeţaş („Lit­tle Lord Frauntleroy”). Mary Pickford voi să-şi încerce norocul şi în alt gen de roluri. Fil­mă „Roşită”, unde i­carnă rolul unei cântăreţe­­spaniole. Creaţia ei a fost­­departe de cele din filme­le ei antrioare. Urmă apoi „Doro­thy Vernon”. Dar­­publicul se obişnuise cu bu­clele ei blonde, cu înfăţişarea ei adorabilă de copil, cu silueta ei de Mary Pickford „Backfisch”, cu­m se spune in germană. Nouil­e personagii abor­date de Mary Pickford nu se îm­păcau cu cerinţele admiratori­lor ei. Iată de ce Mary Pickford s’a hotărât să reapară din nou în no­duri de ragged-girl, cari au făcut-o celebră. Ea va juca rolul principal din „Little Annie Rooney”,­­sub direc­ţia lui Erne­st Lubitse şi dacă filmul va obţine puccer, va mai juca încă alte două filme în cursul acestui an. S­OC/NEMA William Hart R­a­M­p­a victorie a partiza­nilor părului scurt la curtea engleză Partizanii părului scurt au putut să înregistreze un nou succes. A fost o victorie formidabilă repur­tată în contra unei regine, al dou­­­ată în contra unei regine, a doua în geniul acesta. Prima princi­­scurt a fost regina Belgiei care și-a modernizat frizura şi şi-a tă­iat părul, cu tot proestul doamne­lor ei de onoare. Al doilea succes a fost repurtat la curtea engleză. Chestiunea se prezintă acolo cu totul altfel. Acolo, doamnele de onoare vo­iau să uremeze cursul modei, dar regina nu voia să ştie despre a­­ceasta. Ea se opuse cu energie a­­cestei mode şi luă chiar dispozi­ţia ca la recepţiile oficiale de la curte să nu fie admisă nici o fe­­mee sau fată cu părul tăiat. Dar şi aci au triumfat, în cele din urmă, partizanii părului scut. După multe intervenţii infructoase, doamnele din înalta societate en­gleză au obţinut ca şi femeile sau fetele cu părul scurt să fie admise la recepţiile de la curte. Bine­înţeles că şi această auto-­­rizare este condiţionată. Maiesta­tea Sa a spus: „Păr scurt?” Bine. Dar trebue să fie astfel aranjat in­cât să apară ca şi cum ar fi lung. Vârsta vedetelor germane Cititorii noştri se interesează în mod viu de vârsta celebrităţilor ecranului. Lucrul se poate constata uşor din voluminosul „Curier­­al filmu­lui.­.. ",care -te­ acumulează zilnic în­­sertarele redacţiei nos­tre. Iată de ce credem interesant­­să repro­ducem câteva date după confrate­le nostru berlin­ez Filmkelle. Au văzut deci, lumina zilei : 1881 : Paul Wegener şi Gun­­nar Tobnaes ; 1883 : Asta Nielsen şi Valy Arn­heim (Harry Hill) ; 1884 : Mia May şi Max Mack ; 1885 : Hanna Ralph, Emil Jan­­nings, Fr. Zelnik, Rudolf Klein- Rogge, Paul Leni şi Carl de Vogt; 1886 : Lupu Pick ; 1887 : Max Neufeld ; 1888 : Henny Porten, Joe May, Eugen Klopfer şi Harry Liedtke; 1890 : Eran Morena, Ernest Hafmann, Albert Kersten, Fritz Lang şi Konrad Veidt ; 1891 : Ressel Oria şi Bruno Kästner ; 1892 : Ellen Richter şl Edit Posca ; 1893 : Dagny Servaes, Hann! Weisse, Rita Clermont şi Man­fred Noa ; 1894 : Fern Andra ; 1895 : Magda Sonja ; 1896 : Hella Moja, Pola Negri şi Lotte Neumann ; 1897 Liana Haid, Lya Maria şi Ossi Oswalda ; 1901 : Eva May ; 1905 : Anny Ondra şi Renate Saar. Expoziţia Bibliotecii Operii din Paris Joi, 25 Mai s-a deschis la Paris Expoziţia Bibliotecii Operii din Pa­ris.­­ Charles Bouvet, eruditul ad­ministrator al bibliotecii operii a adunat machete pentru deontri şi desenuri pentru costume din seco­lul 17-lea şi 18-lea. Printre ele sunt adevărate obiecte de artă. O anchetă asupra poeziei Răspunsul Contesei de Noailles, a­­d-for Jean Richepin Henry de Régnier şi Paul Valery f SP€CTCtCOL€Le CdPITOLei nOCDA Piaţa Valter Mărăcineanu UrCflM Telefon 34117 închiderea anuală TEATRUL NAŢIONAL închiderea anuală T. REGINA MARIA închiderea anuală lui, Amorul platonic, Amocul caz«*, Amorul rustic, Amorul brutal. Un tren în câmp, Nebunul la mosiere. La Mărcuţa, In ţara nebunilor, Hu­idui nebunilor. Joi : Odată şi să mor ! Vineri : Odată şi să mor ! Sâmbătă : Odată şi să mor ! Duminică : Odată şi să mor ! D. Robert de Flers a deschis in „Figaro” o anchetă asupra poeziei. Iată chestionarul d-sale: Care cre­deţi că sunt direcţiile şi tendinţele poeziei actuale? Cari sunt influ­enţele ce se exercită asupra ei? Cari sunt libertăţile, poetice al că­ror partizan sau adversar sunteţi? Trebue să rimeze versurile şi pen­tru ureche şi pentru ochi sau nu­mai pentru ureche? Admiteţi ver­surile de 11 picioare şi cele de pes­te 13 picioare? Au răspuns contesa de Noailles, d-nii Jean Richepin, Henry de Rég­nier şi Paul Valery. Afară de mici nuanţe mai toţi sunt de aceiaşi pă­rere. Chiar în prefaţa anchetei sale, d. Robert de Flers constată „că cenaclurile şi bisericuţele au dis­părut aproape cu desăvârşire. Nu mai sunt decât şcoli, sau mai bine zis n’a mai rămas decât una— aceea a libertăţii. In privinţa aceasta sunt de acord toţi poeţii cărora Figaro le-a şi pu­blicat răspunsul. „Eu sunt mulţumit, spune Paul Valery, să văd azi coexistenţa tu­turor formulelor şi o libertate plau­zibilă a tuturor tendinţelor. Alexan­drinul cel mai strict, versul liber, stanţele şi strofele de o simetrie mai mult sau mai puţin complicată, qu­asi-poemul, proza aproape lirica, totul este permis şi prezent”. D-na de Noailles face însă o re­zervă. Eu prefer, spune dânsa, câteva rânduri din proza lui Bossuet, Vol­taire, Chateaubriand, Michelet sau Balzac, tuturor paginelor de ver­suri liberei, fie ele chiar perfect re­ușite. ’ ' IT11 "i'f -'RP ■ Aceasta nu este în­să o condam­nare a versului, ci, credem noi, pro bează că nici un autor de versuri libere n’a ajuns încă la geniul ma­rilor prozatorii In orice caz noi suntem departe de anatomia olim­picului Leconte de Lisle și a lui Prudhomme pe cărei ereziile pro­zodice îl turbau. Trebue totuși observat că daca a fost un timp tendinţa de a înlo­cui versul regulat cu cel alb, aceas­ta n’a reuşit. Valery scrie: „Eu cred că a­r. făcut întotdeauna versuri destul de regulate... Aşa făcea chiar Mallar­mé. Dar Valery adaugă: „Dacă mâine însă, îmi va veni ideea să înlătur rima, să nu mai număr silabele şi să mă confor­mez cerinţelor urechii mele, ştiu bine că nu voiu găsi contra lor nici un adevăr esenţial în poezie şi voi face cum mă va tăia capul.” Chiar Banville scrie în micu­ său tratat de poezie franceză: „Ce pă­cat că acest Hercul victorios (Vic­tor Hugo) cu mâinile însângerate, n’a fost un revoluţionar şi că a lăsat să trăiască o parte din mon­ştrii pe care era obligat să-i ex­­termineze. El putea să sfărâme­ lanţurile în care versul era legat şi să ni-l redea absolut liber. . In ceea ce priveşte rima, d. fîen­­zry de Regnier, spune: „Eu cred că rima perfectă trebue să satisfacă urechea în acelaş timp ca şi ochii, dar în special trebue să mulţu­­mească urechea” Dar, ajunge cu technica. La întrebarea, cam­ sunt influen­ţele şi directivele intelectuale, co­respondenţii d-lui Robert de Flers, nu dau răspunsuri tocmai precise: „Hugo acest Dumnezeu — spune d-na de Noailes — n’a încetat a fi zeul creator. Evident, influenţa sa este filtrată şi modificată de noui aporturi. Sim­bolismul şi neoclasicismul, vâslaşi contrarii fac acum un bun menaj şi se întâlnesc chiar la poetul care­­ridică de preferinţă numai unul din aceste stindarde. Cei mai buni din­tre ei se relevează prin Înălţarea gândirii filozofice. Este locul să notăm că poezia franceză care are câteva mii de ani de tradiţiei neîntreruptă de la „Cantilene de Sainte Eulalie’’, este actualmente destul de înfloritoare. Câţiva fanatici ai prozei dispre­­ţuesc poezia. Este adevărat că proza marchea­ză un progres al ştiinţei, al raţie­­­lu­i, al civilizaţiei şi de care nu ne putem priva. Timpurile primitive n’au esenţă divină. Astfel îşi încheie contesa de Noailles interesantele ei lămuriri. Vom publica răspunsurile celor­lalţi scriitori. TEATRUL CENTRAL Cam!*îr Inchis TEATRUL MIC Pia\auTMa* închiderea anuală TEATRUL POPULAR ______IwgHis______ T. CAROL cel MARE B5dTfi“’ Inchis TEATRUL TANASE Compania de reviste C. TANASE orele 9 seara Odată și să mor! Revistă în 2 acte şi 14 tablouri de A de Hertz şi Dur Stoy. Lustragiul, Petrache, Apaşul, Un soldat, Vasilică Ţeposul, Nebunul d. C. Tănase. Revista, Mândra, Mărcuţa d-na Juchy Eremia, Manicureuza, Fata de pension, O damă, Nebunia dansului d na Afa­­rilena Bodescu. Cocota, Cupidon, Mariţa, Nebu­nia vitezei d-na Natalia Pavelesni. bunia milioanelor d-ra Lizica Pe­trescu. Bucătăreasa, O cucoană Nebunia luxului d-na Puica Perieteanu. Sarmală amicului poporului, Pa­tronul, Un ovrei, Tanasovici d. I. Pizone. Un spectator, Tatarovski, Flă­căul, Un soldat d. P. Codruţ. Bolnavul închipuit, un domn, b­­şierul d. Al. Gr. Gheorghiu, O calfă, Sergentul, Conductorul, d. Dan Demetrescu. Şi d-nii Jean Angelescu, M. Şer­­bănescu, Aristide Dumitrescu,­­Ha­vani, D. Burcuş, Ionescu. Maeştrii de orchestră Al. Burbi­nescu şi C. Vermont-Caretaş Maeştrii de balet Rozzi-Rozzi ,! Willy. Direcţia de scenă d. C. Tănase. SCENELE Revista, Putin lustra, La­briciul lui Vintilă, Baletul Man­u­euzelor, Revista Coafurilor, In tara amerii- PARC. CTETELEŞANU Compania de Operă şi Operă Comică Deschiderea la 6 Iunie cu Bărbierul din Sevila PALAT. ATENEULUI închis TEATRUL ALHAMBRA ds£Ä Varietăfl TEATRUL MAJESTIC Sischîs Pasagiul Comoedia MEMENTO PREMIERE Sâmbătă 6 Iunie, Parcul Otetele­­sUnu: Compania de operă: „Băr­­bierul din Sevilla” de Rossini. MEMENTO CONCERTE Sâmbătă 6 Iunie Ateneu : Con­cert violoncelistul Cocea. Joi 18 Iunie Ateneu concert Por­pular Armean. MEMENTO EXPOZIŢII CASA ARTEI: Expoziţia de o­­­ guarele Andrei Pompîllu Eliade. MUSEELE CAPITALEI T. AMAN : Str. C. A. Rosettl & ANTICHITĂŢI : B-dul Acade­miei (Universitate). * ARTA NAŢIONALA : Regele Carol B-dul Col. Mihail Ghica 2. BISERICESC : Strada General Berthelot 26. CAROL I : Grlvltel 5. CASSA „MACCA” : Muzeul tS biblioteca pedagogică a casei Scoa­lelor Str. Victor Emanuel 3. INDUSTRIAL SI COMERCIALI Calea Victoriei 133. ISTORIE NATIONALA : . ?o» Kiseleff, 1. MILITR : Parcul Regele Carol PEDAGOGIC al Casei Şcoala­­ lor : Str. Victor Emanuel, 11. SIMU : Str. D. A. Sturdza 8. Grădina COLOSEUM şi Cinema BOULEVARD PALACE AZI PREMIERA opera complecta S­TIHUL IMIOSTEI PUTERNICĂ DRAMĂ MODERNĂ IN 8 ACTE IN ROLURILE PRINCIPALE CELEBRII ARTIŞTI FTSLT, NEGRI şi CHARLES Eli ROCHE Hontarea Grandioasă - Fast și I­. B. Rugăm a nu confunda acest film cu alte filme jucate cu titlu asemănător ! Exc. DORIAN din Gay cu bustul gol, asemenea unor statui de bronz, cu ţinuta a­­ranjată, elegantă, dreaptă. Dely, operatorul misiunei de Gays, a vrut să treacă în filmul său şi câ­teva eşantioane dintre aceste splen­dide busturi de cincisprezece ani. Dar in faţa obiectivului, negrele au fost dintr’odată prinse de o ne­sfârşită pudoare, neobicinu­ită până atunci Cu foarte multe insistenţe şi recompense materiale, câteva dintre ele au fost convinse să trea­că prin faţa ochiului discret al apa­ratului fotografic, sub influenţa că­ruia ele tremurau mai mult ca sub influenţa miilor de ochi indiscreţi ai trecătorilor — dar, de necrezut!.. Negresele pozând fotografului, au fost atât de stângace, încât şi-au pierdut toată eleganţa de mai îna­inte. In faţa acestui fapt operatorul a fost nevoit să-şi mase­ze aparatul în­­tr-un loc ascuns, mascat, pentru a putea „fura” fotografiile elegante­lor siluete ale negreselor. Abia în felul acesta filmu­l fost izbutit s-a născut la 2 Ma­i 1897,­­Cons­­tanc­e în 1898 (­cea mai­­mică­­dintre cele trei surori), iar Nath­ale în 1896. Joseph McSchenk este de vreo 40 ani. Este căsătorit cu Norma. F­ace­­și regie, dar este considerat mai­­ales ca product­or. Are com­pania lui propri­e, împreună cu soţia lui. Constance T­almadge este căsătorit cu un negustor de tutun de origine­­grec, arhi­milionar, cu numele H. John Pialoglu. John Taif. Urmăriţi rubrica şi veţi afla pt­­ce vă interesează, atât rezultatul concursului,­­cât și amănunte asupr­a noului film al d-lui Jean Mihail Mercedes. — Conrad Veidt, Ber lin W. Kii r fürs tend am m, 105. $fsri diverse Francesky, artistul care s’a re-* marcat în rolul bibliotecarului din „Atlantida”, interpretează rolul primului ministru din „La princes­­se­­aux Clowns”, realizat de André­ Iluyon, cu Huguette Duflos în rul titular. * Alfred Abel, care a deţinut ro­lul titular­­al excelentului fam­ „O­­fițerul de Gardă” , și Ruth Wey­her, care este o îndemânatică dan­satoare, este interpr­etată rolului titular. BUKJ SiiuM­ENTRU CINCI ZECI LE PRIMESC IN PLATĂ LA­ MAGAZINELE BERTHE». CALEA VICTORIEI No16 LA ORICE CUMPĂRĂTURĂ DE MĂRFURI DE LA 3­00 LEI IN SUS N.E LA ORICE CUMPĂRĂTURĂ NU SE PRESCHIMBĂ CEC at un singur bon rstTutîct nAUWtfl i Curierul filmului Dory Alperin, Constanţa. — 1) Ii puteţi scrie pe adresa : Berlin S. W. 48, Friedrichistr, 237. 2) Fiind un film vechiu nu­­cunoaş­tem distribuţia. 8) Lya Marna, Ber­lin W. Pommernallee, 1. Teatrofob. — Un regisor ame­rican poate câştiga între 1000— 2000 de dolari pe săptămână. Sunt unii cari au şi 2500—3000. Un re­gi® or mărunt câştgă 200—500 de dolari pe săptămână. Un regi­zor auxiliar este plătit cu 75—125 de dolari săptămânal. Să nu vă închi­puiţi­­că este uşor să dobândiţi acest post. — Un operator şef :• 250—300 d­ollari­­săptămânal ; ^un operator : 100—125, iar un­­asistent operator : 20—30 dollar­. — În California poţi trăi­­destul­­de bine cu 100 dollari pe lună. Oricum noi nu vă sfătuim­­să plecați acolo. Un ciitor. — Norma Talmadge ATELIERELE GRAFICE „RA­MPA”, CALEA VICTORIEI 31 IN CURTE Pudoarea negreselor in Cinema Tind­rele negrese de pe Niger, oi­bicinuesc să se plimbe pe străzile —obo— Joi 4 Suma 1925

Next