Rampa, iulie 1925 (Anul 8, nr. 2301-2326)
1925-07-01 / nr. 2301
Iwnac'jraer Mici Parcul Cinema Cinema ASTORIA Sl SELECT CENTRAL I ■............ .. Hl II I I.......1111. 1 ■—*■■ ... I. I Azi si in zilele următoare Succes imens | EVA HAY in celebrul film STEAUA de MADAGASCAR! Mare aventură cinematografică în 10 acte La Parc: Orchestra clasică compusă din elementele Filarmonicei sub conducerea maestrului Stavrache de la Opera Română TEATRUL „TANASE“ * (FOST CARABUS) IN FIECARE SEARĂ . r»* â?\i. LA ORELE 9 NI iă si Si H! REVISTĂ IN 2 ACTE de A. de HERZ $i DURSTOY Biletele la cassa Teatrului l REPREZENTANT GENERAL si DEPOZITAR pentru parchete marca Fiecare pachet de parchete este prevăzut ca marca SLAVONIA PENNY HAIMOVICI Expoziţie de Mobile Piaţa Alex. Lahovari 8. Telefon 65|81 NOUA LIBRĂRIE S !§!!!#%fyi6e Paris, 7 Ruelle Valois, cu sucursala Bucureşti, Bulev. Elisabeta IO Vinde cu ocazia inaugurării NUMAI 3 ZILE orice carte franceză cu 10 lei francul Mare asortiment în toate specialităţile. Expe-j diţii în provincie. Cereţi cataloage şi oferte VIZITAT! RESTAURANTUL PARIS 19 STR. PARIS 19 ~———----- de sub conducerea Costache Cominescu fost director conducător al restaur. Maior Mura — Orchestra C I O LAC — p i ^ g if Radiofonul EC, nAdcuu/ojTM 12. /Ti /AIINOA.B 12 ” Vîy -A-VI / Ol AOI VAlUl Y CiE nil-PLICU CLI BROADCASTING la distanţe mari Claritate absolută. f 2Xf1Î2XI2 I E ULTIMELE (REALIUm Mica Publicitate CĂRŢI POŞTALE cu artişti de Cinematograf ultimele noutăţi se găsesc de vânzare la ,„Select” str. Episcopiei 1 (sub Hotel Athenée Palace). Telefon 34/44. AMATORI FOTOGRAFI găsiţi articole ieftine la „Select”, Str. Episcopiei 1. Clientela magazinului beneficiază de un rabat de 20 la sută la developări şi copiii. Citiţi şi răspândiţi „Rampa“ FATA-SPORT Roman de moravuri bucureştene de D-na AIDA VRSQ&3S 14) CAPITOLUL II — Care n’o va face să guste senzaţiile pe care le doreşte ca şi pe care ar avea ne prevederi să i le tăgăduiască. — Dar o senzaţie vrea ! Cornescu. înălţă din umeri. — Par’că ea ştie ! —Senzaţii, care există de sigur numai în mintea ei detracată. — Atunci Gaby a mea este un înger. — Te cred ! Mă mir chiar că-i rosteşti numele alături de al acestei perverse dezgustătoare şi în aest loc murdar. — Adevărat ! E un sacrilegiu ! Obişnuiţii localului începuseră să vie. Se auzeau doar sosirile, şi apoi o linişte îngheţată ca în marile cimitire părăsite. In salonul de alături persoane cunoscute ale lumii bucureştene, prizau sau se înţepau cu morfină şi cocaină. Cei care prizau aveau nările inflamate şi pline de bubuiliţe roşii. Toţi aveau aerul grav şi important, ca şi cum s-ar fi pregătit ,să facă cine ştie ce acţiune folositoare pentru ei, sau pentru omenire. O nerăbdare febrilă se citea pe toate figurile.*«. Toţi aşteptau cu nesaţ beţia aducătoare de extaz. Un fum uşor, albăstrui se ridica pe plafoanele joase şi aerul devenea din ce în ce mai înăbuşitoor. In capul greoi al Corei, gândurile alergau nebune fără putinţă de rai se fixa asupra unuipunct. I se părea că aude din când în când vocea jalnică a tânărului băiat, care cerşea din ce în ce mai sfârşit buzele dorite. In impresionanta linişte, care domnea pretutindeni, numai ei singuri trăiau. Theo, puţin ameţit se trântise pe divan, cuprins de o dulce somnolenţă. întinse bra-ţele în semn de rugă şi Cora se cuibări la pieptul lui.— Eşti fericită, Ina ? o întrebă el uşor— Da, nespus de fericită ! Lumea e frumoasă. Saint nori albaştri în care plutesc coruri de îngeri şi fibrii mai albe, cari îşi scutură peste noi risipa de frumuseţe. — Ai halucinaţii, Ine ! — Nu. Te iubesc, Theo ! Te vreau aprope de mine, cât mai aproape. Aşai! Vreau să te simt una cu mine şi să nu ne mai despărţim niciodată !... Singurele vieţuitoare treze din ciudata sală, se cufundau în beţia ucigătoareai simţurilor. Ceilalţi demult trecuseră în împărăţia uitări, permergătoare sfârşitului, pe când undeva, aproape, într’un colţ ascuns, nelegiuita vânzătoare de chimere îşi numără rânjind, câştigul din seara aceea. 7 CAPITOLUL III In întunericul voit al odăii, nu se zăria nimic. Prin ferestrele mari, bine închise și astupate cu perdele grelle, zgomotul străzii se cernea înăbușit, ca și cum ar fi trecut printr’o sită deasă, vătuită cu grijă Gaby cu ochi mari deschiși, căuta să pătrundă întunericul. Lucrul nu era prea greu pentru ea, familiarizată de mult cu aranjamentul tuturor mobilelor- In colţ în faţa patului, cristalul oglinzii, isbutise să învingă în- tunericul şi strălucea timid, lipsit par’că de darul de a reflecta. Părea că este un geam mat, căptuşit cu ceva gros, care a devenit opac şi căruia nu i se zăreşte decât luciul exterior. Gaby scoase o mână de sub plapumă şi o ridică în sus. In oglindă apăru o umbră subţire, de forma braţului ei. O ţinu câtevai clipe în poziţia, asta, mulțumită ca un copil, căruia îireuşeşte un joc. Nu putea să sufere întunerecul şi de multe ori spusese cameristei sale să nu-i mai lase draperiile peste ferestre. Ordinele doamnei Rares erau însă precise în privinţa acesta şi nimeni nu îndrăznea să trecă peste ele. Corei îi plăcea deşteptările lente în întunericul camerei calde şi pline încă de parfumul veştmintelor pe care ie purtase seam şi cari i îi aminteau un nou succes sau o nouă satisfacţie Ii plăcea să retrăiască în gând clipele serii, care întotdeauna erau aşa cum le dorise ea, şi apoi să-şi aranjeze programul zilei, socotit interesant sau fad, după cum avea să vadă pe Cornescu sau nu. Dintr o cochetărie uşor de înţeles la vârsta ei, nu voia să fie văzută de nimeni când se deştepta, nici chiar de camerista sa favorită. Se temea să nu apară prea îmbătrânită în ochii acelei mercenare, care deşi erai foarte bine plătită şi tratată, n’ar fi aşteptat decât atâtea să poată spune că : „doamnal a început să îmbătrânească”. Servitoarea nu intra le stăpâna sa decât atunci când o suna, când era deci în stare să fie privită de ochi indiscreţi. Pentru a nu se ghici motivul dragostei ei de întuneric, dăduse ordin ca să se lase în fiecare seară draperiile în dormitoare, pretextând că lumina prea vie a dimineței nu e bun la ochi, după întunericul compact al nopții. Gaby trebuia să-i sufere toanele, neavând încotro. Sgomotul roșii, deschisă și închisă cu grije, o făcu să închidă ochii. N’aveai gust de vorbă și prefera să facă pe adormita. Niște pași ușori își îngropau sgomotul în covorul gros al odăii. Mii de ace îi străpunseră ploapele și Gajby simți cu bucurie că perdelele au fost date la o parte (Va urma) . E fără îndoială că genul revistei a intrat adânc în gustul publicului nostru. Pentru a introduce o variaţieîn acest gen şi pentru a da prilej de a fi jucaţi şi autorii tineri, RAMPA a hotărit instituirea unui concurs între autorii de reviste. REVISTA CELOR CINCISPREZECE Revista va fi compusă din cincisprezece sceneşi cuplete alese dintre cele mai bune lucrări trimise. Fiecare scenă sau cuplet admis spre reprezentare vor fi premiate. Autorul în schimbul premiului câştigat renunţă la tantiemele respective. Numele sau pseudonimul său va figura pe afiş. CONDIŢIUNILE CONCURSULUI Pot lua parte la concurs atât autorii consacraţi cât şi începătorii în această materie. Vor fi premiate cele mai bune cincisprezece scene şi cuplete trimise. Se cere ca autorii să trateze chestiuni cât mai apropiate de actualitate şi adao-Un premiu de 10.000 Două premii ă 8.000 Două premii â 6.000 Două premii â 5.090 Opt premii â 4.000 Rezultatul concursului se va cunoaşte cel mai târziu la 15 Noembrie, când se vor achita premiile Scenele vor fi repartizate de un specialist în materie, în 2 acte şi vor fi reprezintate. Lucrările nepremiate se distrug. Pentru orice amănunte amatorii se pot adresa în fietate într’o formă cât mai nouă. Autorii pot lua parte la concurs fie cu o scenă sau mai multe scene, care să nu depăşească 15 minute de reprezentaţie, inclusiv cupletul. Un cuplet bine scris, de o lungime de circa 8—10 strofe, poate trece înaintea unei scene întregi în ordinea premierei. Cupletele să fie insolite de muzicile respective, fie pe arii cunoscute, fie pe arii originale, iar scenele să cuprindă şi indicaţii asupra montării şi jocului de scenă, cului de scenă. Un autor poate trimite chiar mai multe scene sub diferite nume. Lucrările se vor trimite pe adresele RAMPEI, cu menţiunea „Concurs Revistă” până la 1 Noembrie 1925, în plic închis, semnate cu un pseudonim. Un alt plic, care va fi deschis după decernarea premiilor, va indica numele autorului. O comisiune compusă, din critici şi specialişti în materie de revistă, va decerne următoarele premii: fiecare zi, intre 10 şi 11 şi jumătate dimineaţa, la redacţia RAMPEI. VALOAREA TOTALA A PREMIILOR A FOST DEPUSA LA BANCA „CENTRALA BĂNCILOR DIN PROVINCIE” DIN STRADA ACADEMIEI 2. „RAMPA” « 99 institue un concurs INTRE AUTORII DE REVISTE 80.000 LEI 10.000.— „ — — — 16.00©.— M ------------ 12.000.»»-------------10.000. -M — 32.000.— EaMon Cinci volume de T. Arghezi subscriere şi la rigoare, să le încaseze, trimiţând sumele plătite, la adresa de mai sus, cu desluşirile trebuincioase, pentru a li se trimite subscriitorilor chitanţele cuvenite. Subscrierile pot fi făcute în trei feluri: 1. Subscrierile la seria întreagă de 5 volume, plătită odată. Subscriitorilor li se rezervă un tiraj special de amator, cu exemplare numerotate și cu autograf. 2. Subscrierile la seria întreagă de 5 volume, plătită în rate de câte 200 Iei. Prima rată se plătește la subscriere. Subscriitorii se obligă să plătească rata următoare îndată după apariţie şi primirea volumului precedent 3. Subscrierile la primul volum: 200 Iei plătiţi la subscriere. Tiparul volumelor va fi executat luxos sub unica îngrijire a autorului, care îşi ia angajamentul că nici o greşală de tipar nu se va strecura. Volumele de mai sus vor fi tipărite exclusiv pentru subscriitori, într’un număr de exemplare egal cu numărul subscrierilor primite și nu se vor găsi în come. Scriitorul Tudor Arghezi își începe tipărirea manuscriselor în volum. Prima serie de 5 volume va cuprinde următoarele lucrări: 1. Cuvinte potrivite, versuri publicate şi inedite. 2. Cartea Femeii Frumoase, proză inedită 3. Cartea Copiilor, povestirii inedite. 4. Cartea Câinilor, a Mâţelor a Oilor şi a Caprelor, studii inedite. 5. Amintirile Ierodiaconului Iosif, inedite. La Expoziţia, artelor decorative din Paris, s-a organizat o serie de spectacole de teatru Atenian, în decoruri stalizate. Se vor reprezenta piese din repertoriul clasic și modern. Ultimul Spectacol e fixat pentru la 20 Iulie. Volumele vor fi livrate subscriitorul la domiciliu, câte un volum la fiecare trei luni, primul termen începând să curgă de la închiderea subscrierii, care va fi anunţată prin ziare. Subscrierile încep imediat trimiţându-se prin mandate poştale, scrisori de valoare, sau cecuri, pe adresa: T. Arghezi, 42 Bulevardul Elsabeta, Bucureşti. Cu întoarcerea curierului subscriitorilor ÎS se vor trimite chitanţele justificative, în plic recomandat. Pentru evitarea surprizelor, autorul înştiinţează publicul că nu are nici un agent însărcinat cu încasarea subscrierilor Autorul roagă însă prietenii şi cititorii din toată țara să facă propagandă pentru Viaţa mondenă La Garden-Party - ul organizat Dumineca trecută de către ..Policlinica „iubirea de Oameni” în grădinalocalului său din strada Sfinţilor, s’a petrecut minunat până târziu noaptea, cu un deosebit antren şi o neîntreruptă bună dispoziţie. Am remarcat: La casă pe d-na Rubinstein; la bufet d-nele: Müntzer, Goldenberg, Sommer, Fischer. La serviciul de cafea d-na Rosenberg şi d-ra Minzer. La chişcul de limcmezi, d-na Renée Goldenberg. Au servit la mese cu o graţie deosebită, d-na Nissim şi d-rele: Weissman, Nissim, Muntzer, Semo, Lebel, Grossman, Weiss, Rubinstein, Schon In az'jstentă: D-nüi Ely Bercov'ci, Dr. Friedman. D-na şi D-l Moscovl'ci, D-na şi D-ra Goldman, d-l F.'nkels, Dr. Friedman,, Dr. Strominger, D-na şi D-l Aizie, D-l Weissman, D-na Grimberg, D-na O D-l Littman. D-na si D-! Al. Mayer. D-na si D-I P. Mayer, D-na şi d-l Krain'c, D-na si D-ra Horw:'z, D-na sr D-ra Becker, D-l Nissim, d-na Dfraitn, D-na şi D-l Kihnberg, D-ra Oerscovici, D-na si D-ra Haimsnhn, domnii: Ing. Cinară, Weissman, Zaharva. Maur, Naehm'as. I.ittmar*. Munzer. Rosenberg. Wisnej", Elias, etc dß crmk/a----------f /17— »»«a»,.*' /ansam Icoane româneşti la Varşovia!... Printre multele obiecte expuse, se află mai multe icoane pictate în secolul I al doisprezecelea de pictori a căror origine se bănuieşte în România. Faptul se confirmă şi prin anumite caractere sllavone manifestate în toată peninsula balcanică, şi la noi. Icoanele sunt însă semnate cu nume româneşti Noul taxe teatrale in Franţa Adunarea genrală a societarilor Comediei Franceze, ei cerut d-lui ministru Monzie, autorizaţia de a percepe o taxă de 0.50 frs. ,asupra biletelor de intrare ale Comediei Franceze. Cu produsul acestor taxe se vaalimentai casa de retragere a artiştilor. D. de Monzie, dând cuvenita autorizaţie, noul tarif va fi apficat la 1 Iulie cor. Pentru vilegiatură Hb@nam©sitM§ lunar la „RAMPA“ Fiecare persoană care se abonează pe timpul verei la „Rampa” plătind abonamentul de 70 LEI LUNAR, primeşte un bon de 50 Iei, valabil în loc de bani, la orice cumpărătură de minimum 300 lei, la MARILE MAGAZINE BERTHE IL, din casa Victoriei. 20 Lei Mi szsj?! ‘1 Julia “1323 ionul cultei©? încrucișate Deslegarea problemei No. 9 Problema No. 9 a fost deslegată corect de d-nii Homar, Vorica vrioni, Rabinovicî Emanuel, Geo- Zlotescu Bacău, Costin Grozescu, Andrew P. EI Ion I. Albu, Hugo Peliman, Bârlad, Eugen Cialâc, avocat Călărași, D. C. M -Craiova, Stefan Anastasiad, Ionescu V. P. I Libertin, Leonte Pascu, A. Scharf! Armand Rabinovich locuri 134 Cu mai pufin de trei greșeli 72. Jocuri fundamentale greșite 124. POSTA 1 O. Da. Ati putea trimite pe adresa revistei noastre, A. Scharf. — Jocul se va publica mai târziu. Mai trimiteți P.J. Craiova. — Ne vom interesa de aproape de ceea ce ne rogi şi-ţi vom răspunde. Urmăriţii rubrica. La a doua întrebare: Da. ALPAX. — Jocuil in principiu e bun şi veţi putea prea bine continua pe acest drum, dar cuprinde stângăcii şi cuvinte fără semnificaţie Mai trimiteţi. A. R. Bârlad. Nu sunt toate încrucişate. C. H. Se va publica în curând. Cuvintele incrucişate înaintea tribunalului de litere in Franţa Am anunţat într’unul dintre numerile trecute proporţia de mare evenument pe egire a luat-o o polemică între literaţii Franţei, in jurul cuvintelor încrucişate. Cel care a ţinut rechizitoriul neînduplecat, a fost d. Clement Vautel, care nu recunoaşte doritul cerebral la care se supune deslegătorul sau autorul de astfel de jocuri „Ce coşemar, ce obsesii, ce porcăşeală”, exclamă capriciosul literat. Răspunsurile celelalte aleIntelectualilor Franţei chiar când sunt ironice, tind să răstoarne viguroasa acuzaţie. Iată câteva din ele: „Nu mai pot scrie fără cuvinte încrucişate. Am intenţia să-mi transcriu trdtate cărţile mele în sens vertical, după ce mai întâi le-am scris orizontal. PAUL MORAND * „Toate jocurile răspund unei nevoi, scrie Albert^ Acremant. Pentru că atâţia scriitotri-Şi oameni de teatru au renunţat de a mai vorbi franţuzeşte, revine publicului francez sarcina de a găsi în cuvintele încrucişate, gustul dicţionarului onest. • Graţie cuvintelor -.încrucişate — binecuvântate să fie — s’au răspândi o mulţime de noţiuni în public pentru un^scop unic şî general: cultura. Dar şi nu rămânem aici. Pentrucă jocurile de cuvinte încrucişate s’au revelat ca un instrument pedagogic atât de eficace, ele ar trebui recomandate în toate aşezămlintele de instrucţiune publică ANDRE BILLY ABABESCisolubei INFORMAŢIUNI Viitoarea premieră a Teatrului Tănase (Cărăbuş) are loc la 10 iulie. Se va reprezenta revista ,,Când îşi vâră dracu coada” de d-nii C. Solomonescu, Alfred Moşoiu şi Mircea Rădulescu. In rolurile principale vor apare : d-nele Marilena Bodescu, Tuchi Eremia şi Nat. Pavelescu; d-nii Tănase, Pizone, Codruţ etc. Cunoscutul magazin cu încălţăminte Parcul Victoriei (Elysée), calea Victoriei 39 se transferă în noul local mărit alături în acelaş imobil. Casa ROSE-FRANCE 19 Str. Gen. Lahovari (icoanei) Vinde mărfurile de sezon CU MARE SCĂZĂMÂNT D* Petre Sturza a fost angajat conducător artistic al Teatrului Naţional din Cernăuţi NEÎNTRECUTELE frumuseţi îi la imprimeuri cîe vară şi mătăsuri de mantile» se găsesc tot la vechiul şi cunoscutul magasin „VILLE DE PARIS“ Str. Lipscani No. 47 La Varşovia s’a deschis zilele acestea o impozantă expoziţie iconografică, în muzeul numit Casa Bariska. Compania de operă de la Parcul Oteteleşanu pregăteşte actualmente im spectacol de operetă cu „Boccacio” de Suppe. In primele roluri vor apare: d-nele A. Lupescu, Stella Andreescu şi d-nii Stănescu Cerna, Basiliu, Alexiu, Carussy, etc. etc. Conducerea muzicală o are d-l Robert Frank. UE HEHE DE Pilii RAIONUL de CONFECŢIUNI Rochi, Mantouri, Bluse, Robes de Chambre, Tricotage pentru Băi la „luvru“ Calea lumii» La „Magie-Park” de la Şosea continuă serbările pentru ridicarea uneistatui lui Eminescu. Maria Frosiescu Anunţă onorata clientelă că mărindu-şi ateliereie de broderie, ajur, plisat, etc. s’a mutat din Bd. Brătianu 5 în str. Regală No. 7 etaj. I (lângă hotel Regal), telefon 32/65. Alfred Cortot ,şi Jacques Thibănos, cântă ca solişti la Kursal de Schweningue. Miercuri seara are loc la Parcul Oteteleşeanu premiera operei „Lucia”. In primele roluri vor apare d-na E. Vaccari si d-nii Gualtieri, Lupescu, etc. LA