Rampa, iulie 1925 (Anul 8, nr. 2301-2326)

1925-07-01 / nr. 2301

Iwnac'jraer Mici Parcul Cinema Cinema ASTORIA Sl SELECT CENTRAL I ■............ .. Hl II I I.......1111. 1 ■—*■■ ... I. I Azi si in zilele următoare Succes imens | EVA HAY in celebrul film STEAUA de MADAGASCAR! Mare aventură cinematografică în 10 acte La Parc: Orchestra clasică compusă din elementele­ Filarmonicei sub conducerea maestrului Stavrache de la Opera Română TEATRUL „TANASE“ * (FOST CARABUS) IN FIECARE SEARĂ . r»* â?\i. LA ORELE 9 NI iă si Si H! REVISTĂ IN 2 ACTE de A. de HERZ $i DURSTOY Biletele la cassa Teatrului l REPREZENTANT GENERAL si DEPOZITAR pentru parchete marca Fiecare pachet de parchete este prevăzut ca marca SLAVONIA PENNY HAIMOVICI Expoziţie de Mobile Piaţa Alex. Lahovari 8. Telefon 65|81 NOUA LIBRĂRIE S !§!!!#%fyi6e Paris, 7 Rue­lle Valois, cu sucursala Bucureşti, Bulev. Elisabeta IO Vinde cu ocazia inaugurării NUMAI 3 ZILE ori­ce carte franceză cu 10 lei francul Mare asortiment în toate specialităţile. Expe-j diţii în provincie. Cereţi cataloage şi oferte VIZITAT! RESTAURANTUL PARIS 19 STR. PARIS 19 ~———----- de sub conducerea Costache Cominescu fost director conducător al restaur. Maior Mura — Orchestra C I O LAC — p i ^ g if Radiofonul EC, nAdcuu/ojTM 12. /Ti /AIINOA.B 12 ” Vîy -A-VI / Ol AOI VAlUl Y CiE nil-PLICU CLI BROADCASTING la distanţe mari Claritate absolută. f 2Xf1­Î2XI2 I E ULTIMELE (REALIUm Mica Publicitate CĂRŢI POŞTALE cu ar­tişti de Cinematograf ultimele noutăţi se găsesc de vânzare la ,„Select” str. Episcopiei 1 (sub Hotel Athenée Palace). Telefon 34/44. AMATORI FOTOGRAFI gă­siţi articole ieftine la „Select”, Str. Episcopiei 1. Clientela ma­gazinului beneficiază de un ra­bat de 20 la sută la developări şi copiii. Citiţi şi răspândiţi „Rampa“ FATA-SPORT Roman de moravuri bucureştene de D-na AIDA VRSQ&3S 14) CAPITOLUL II — Care n’o va face să guste senzaţiile pe care le doreşte ca şi pe care ar avea ne prevederi să i le tăgăduiască. — Dar o senzaţie vrea ! Cornescu. înălţă din umeri. — Par’că ea ştie ! —Senz­aţii, care există de sigur numai în mintea­ ei detracată. — Atunci Gaby a mea este un înger. — Te cred ! Mă mir chiar că-i rosteşti numele ală­turi de al acestei perverse dezgustătoare şi în aest loc murdar. — Adevărat ! E un sacrilegiu ! Obişnuiţii l­ocalului începuseră să vie. Se auzeau doar sosirile, şi apoi o linişte îngheţată ca în marile cimitire părăsite. In salonul de alături persoane cunoscute ale lumii bucureştene, prizau sau se înţepau cu morfină şi co­caină. Cei care prizau aveau nările inflamate şi pline de bubuiliţe roşii. Toţi aveau aerul grav şi important, ca şi cum s-ar fi pregătit ,să facă cine ştie ce acţiune folositoare pentru ei, sau pentru omenire. O nerăbdare febrilă se citea pe toate figurile.*«. Toţi aşteptau cu nesaţ beţia aducătoare de extaz. Un fum uşor, albăstrui se ridica pe plafoanele joa­se şi aerul devenea din ce în ce mai înăbuşitoor. In capul greoi al Corei, gândurile alergau nebune fără putinţă de rai se fixa asupra unui­­punct. I se pă­rea că aude din când în când vocea jalnică a tânărului băiat, care cerşea din ce în ce mai sfârşit buzele dorite. In impresionanta linişte, care domnea pretutindeni, numai ei singuri trăiau. Theo, puţin ameţit se trântise pe divan, cuprins de o dulce somnolenţă. întinse bra-­­ţele în semn de rugă şi Cora se cuibări la pieptul lui.­­— Eşti fericită, Ina ? o întrebă el uşor­— Da, nespus de fericită ! Lumea e frumoasă. Saint nori albaştri în care plutesc coruri de îngeri şi fibrii mai albe, cari îşi scutură peste noi risipa de frumuseţe. — Ai halucinaţii, Ine ! — Nu. Te iubesc, Theo ! Te vreau aprope de mine,­ cât mai aproape. Aşai! Vreau să te simt una cu mine şi să nu ne mai despărţim nici­odată !... Singurele vieţuitoare treze din ciudata sală, se cu­fundau în beţia ucigătoare­­ai simţurilor. Ceilalţi de­­mult trecuseră în împărăţia uitări, permergătoare sfârşitului, pe când unde­va, aproape, într’un colţ as­cuns, nelegiuita vânzătoare de chimere îşi numără rânjind, câştigul din seara aceea. 7 CAPITOLUL III In întunericul voit al odăii, nu se zăria nimic. Prin ferestrele mari, bine închise și astupate cu perdele grelle, zgomotul străzii se cernea înăbușit, ca și cum ar­ fi trecut printr’o sită deasă, vătuită cu grijă Gaby cu­ ochi mari deschiși, căuta să pătrundă întunericul.­­ Lucrul nu era­ prea greu pentru ea, familiarizată de­ mult cu aranjamentul tuturor mobil­elor- In colţ în­ faţa patului, cristalul oglinzii, isbutise să învingă în-­ tunericul şi strălucea timid, lipsit par’că de darul de a reflecta. Părea că este un geam mat, căptuşit cu ceva gros, care a devenit opac şi căruia nu i se zăreşte de­cât luciul exterior. Gaby scoase o mână de sub plapumă şi o ridică în sus. In oglindă apăru o umbră subţire, de forma bra­ţului ei. O ţinu câtev­ai clipe în poziţia, asta, mulțumită ca un copil, căruia îi­­reuşeşte un joc. Nu­ putea să su­fere întunerecul şi de multe ori spusese cameristei sale să nu-i mai lase draperiile peste ferestre. Ordinele doamnei Rares erau însă precise în privinţa acesta şi nimeni nu îndrăznea să trecă peste ele. Corei îi plăcea deşteptările lente în întunericul camerei calde şi pline încă de parfumul veştmintelor pe care i­e purtase seam şi cari i îi aminteau un nou succes sau o nouă satisfacţie Ii plăcea să retrăiască în gând clipele serii, care întot­deauna erau aşa cum le dorise ea, şi apoi să-şi aran­jeze programul zilei, socotit interesant sau fad, după cum avea să vadă pe Cornescu sau nu. Dintr o coche­tărie uşor de înţeles la vârsta ei, nu voia să fie vă­zută de nimeni când se deştepta, nici chiar de camerista sa favorită. Se temea să nu apară prea îmbătrânită în ochii acelei mercenare, care deşi erai foarte bine plă­tită şi tratată, n’ar fi aşteptat decât atâte­a să­ poată spune că : „doamnal a început să îmbătrânească”. Servitoarea nu intra le stăpâna sa decât atunci când o suna, când era deci în stare să fie privită de ochi in­discreţi. Pentru a nu se ghici motivul dragostei ei de în­tuneric, dăduse ordin ca să se lase în fiecare seară dra­periile în dormitoare, pretextând că lumina prea vie a dimineței nu e bun la ochi, după întunericul compact al nopții. Gaby trebuia să-i sufere toanele, neavând încotro. Sgomotul roșii, deschisă și închisă cu grije, o făcu să închidă ochii. N’aveai gust de vorbă și prefera să facă pe adormita. Niște pași ușori își îngropau sgomotul în covorul gros al­ odăii. Mii de ace îi străpunseră ploapele și Ga­­j­by simți cu bucurie că perdelele au fost date la o parte (Va urma) . E fără îndoială că genul re­vistei a intrat adânc în gustul publicului nostru. Pentru a in­troduce o variaţie­­în acest gen şi pentru a da prilej de a fi ju­caţi şi autorii tineri, RAMPA a hotărit instituirea unui con­curs între autorii de reviste. REVISTA CELOR CINCI­SPREZECE Revista va fi compusă din cincisprezece scene­­şi cuplete alese dintre cele mai bune lu­crări trimise. Fiecare scenă sau cuplet ad­mis spre reprezentare vor fi premiate. Autorul în schimbul premiului câştigat renunţă la tantiemele respective. Numele sau pseudonimul său va figura pe afiş. CONDIŢIUNILE CONCUR­SULUI Pot lua parte la concurs atât autorii consacraţi cât şi înce­pătorii în această materie. Vor fi premiate cele mai bu­ne cincisprezece scene şi cuple­te trimise. Se cere ca autorii să trateze chestiuni cât mai a­­propiate de actualitate şi adao-Un premiu de 10.000 Două premii ă 8.000 Două premii â 6.000 Două premii â 5.090 Opt premii â 4.000 Rezultatul concursului se va cunoaşte cel mai târziu la 15 Noembrie, când se vor achita premiile­ Scenele vor fi repartizate de un specialist în materie, în 2 acte şi vor fi reprezintate. Lucrările nepremiate se dis­trug. Pentru orice amănunte amatorii se pot adresa în fie­tate într’o formă cât mai nouă. Autorii pot lua parte la con­curs fie cu o scenă sau mai mul­te scene, care să nu depăşească 15 minute de reprezentaţie, in­clusiv cupletul. Un cuplet bine scris, de o lungime de circa 8—10 strofe, poate trece înain­tea unei scene întregi în ordi­nea premierei. Cupletele să fie insolite de muzicile respective, fie pe arii cunoscute, fie pe a­­rii originale, iar scenele să cu­prindă şi indicaţii asupra mon­tării şi jocului de scenă, cului de scenă. Un autor poate trimite chiar mai multe scene sub diferite nume. Lucrările se vor trimite pe adresele RAMPEI, cu menţiu­nea „Concurs Revistă” până la 1 Noembrie 1925, în plic în­chis, semnate cu un pseudo­nim. Un alt plic, care va fi des­chis după decernarea premii­lor, va indica numele autoru­lui. O comisiune compusă, din critici şi specialişti în materie de revistă, va decerne urmă­toarele premii­: f­i­ecare zi, intre 10 şi 11 şi jumăta­te dimineaţa, la redacţia RAM­PEI. VALOAREA TOTALA A PREMIILOR A FOST DE­­PUSA LA BANCA „CEN­­TRALA BĂNCILOR DIN PROVINCIE” DIN STRADA ACADEMIEI 2. „RAMPA” «­ 99 institue un concurs INTRE AUTORII DE REVISTE 80.000 LEI 10.000.— „ — — — 16.00©.— M ------------ 12.000.­»»-------------10.000. -M — 32.000.— E­a­M­o­n Cinci volume de T. Arghezi subscriere şi la rigoare, să le în­caseze, trimiţând sumele plătite, la adresa de mai sus, cu desluşirile trebuincioase, pentru a li se trimi­te subscriitorilor chitanţele cuve­nite. Subscrierile pot fi făcute în trei feluri: 1. Subscrierile la seria întreagă de 5 volume, plătită odată. Sub­scriitorilor li se rezervă un tiraj special de amator, cu exemplare numerotate și cu autograf. 2. Subscrierile la seria întreagă de 5 volume, plătită în rate de câte 200 Iei. Prima rată se plătește la sub­scriere. Subscriitorii se obligă să plătească rata următoare îndată după apariţie şi primirea volumului precedent 3. Subscrierile la primul volum: 200 Iei plătiţi la subscriere. Tiparul volumelor va fi executat luxos sub unica îngrijire a autoru­lui, care îşi ia angajamentul că nici o greşală de tipar nu se va stre­cura. Volumele de mai sus vor fi ti­părite exclusiv pentru subscriitori, într’un număr de exemplare egal cu numărul subscrierilor primite și nu se vor găsi în come­. Scriitorul Tudor Arghezi își în­cepe tipărirea manuscriselor în vo­lum. Prima serie de 5 volume va cu­prinde următoarele lucrări: 1. Cuvinte potrivite, versuri pu­blicate şi inedite. 2. Cartea Femeii Frumoase, pro­ză inedită 3. Cartea Copiilor, povestirii ine­dite. 4. Cartea Câinilor, a Mâţelor a Oilor şi a Caprelor, studii inedite. 5. Amintirile Ierodiaconului Iosif, inedite. La Expoziţia, artelor decora­tive din Paris, s-a organizat o serie de spectacole de teatru A­­tenian, în decoruri stalizate. Se vor reprezenta piese din reper­toriul clasic și modern. Ultimul Spectacol e fixat pentru la 20 Iulie. Volumele vor fi livrate subscrii­­toru­l la domiciliu, câte un volum la fiecare trei luni, primul termen începând să curgă de la închiderea subscrierii, care va fi anunţată prin ziare. Subscrierile încep imediat trimi­­ţându-se prin mandate poştale, scri­sori de valoare, sau cecuri, pe adre­sa: T. Arghezi, 42 Bulevardul El­­­sabeta, Bucureşti. Cu întoarcerea curierului subscriitorilor ÎS se vor trimite chitanţele justificative, în plic recomandat. Pentru evitarea surprizelor, auto­rul înştiinţează publicul că nu are nici un agent însărcinat cu înca­sarea subscrierilor Autorul roagă însă prietenii şi cititorii din toată țara să facă propagandă pentru Viaţa mondenă La Garden-Party - ul organizat Dumineca trecută de către ..Poli­clinica „iubirea de Oameni” în gră­dina­­localului său din strada Sfin­ţilor, s’a petrecut minunat până târ­ziu noaptea, cu un deosebit antren şi o neîntreruptă bună dispoziţie. Am remarcat: La casă pe d-na Rubinstein; la bufet d-nele: Müntzer, Goldenberg, Sommer, Fischer. La serviciul de cafea d-na Rosenberg şi d-ra Mi­­n­zer. La chişcul de limcmezi, d-na Renée Goldenberg. Au servit la mese cu o graţie deosebită, d-na Nissim­ ş­i d-rele: Weissman, Nis­­sim, Muntzer, Semo, Lebel, Gross­­man, Weiss, Rubinstein, Schon In az'jstentă: D-nüi Ely Bercov'ci, Dr. Friedman. D-na şi D-l Mosco­­vl'ci, D-na şi D-ra Goldman, d-l F.'nkels, Dr. Friedman,, Dr. Stromin­­ger, D-na şi D-l Aizie, D-l Weiss­­man, D-na Grimberg, D-na O D-l Littman. D-na si D-! Al. Mayer. D-na si D-I P. Mayer, D-na şi d-l Krain'c, D-na si D-ra Horw:'z, D-na sr D-ra Becker, D-l Nissim, d-na Dfraitn, D-na şi D-l Kihnberg, D-ra Oerscovici, D-na si D-ra Haimsnhn, domnii: Ing. Cinară, Weissman, Za­­harva. Maur, Naehm'as. I.ittmar*. Munzer. Rosenberg. Wisnej", Elias, etc dß crmk/a­----------f /17— »»«a»,.*' /ansam Icoane româneşti la Varşovia!... Printre multele obiecte ex­puse, se află mai multe icoane pictate în secolul I al doispreze­celea de pictori a căror origine se bănuieşte în România. Faptul se confirmă şi prin anumite caractere sllavone ma­nifestate în toată peninsula balcanică, şi la noi. Icoanele sunt însă semnate cu nume ro­mâneşti Noul taxe teatrale in Franţa Adunarea genrală a societa­rilor Comediei Franceze, ei ce­rut d-lui ministru Monzie, au­torizaţia de a percepe o taxă de 0.50 frs. ,asupra biletelor de in­trare ale Comediei Franceze. Cu produsul acestor taxe se va­­alimentai casa de retragere a artiştilor. D. de Monzie, dând cuveni­ta autorizaţie, noul tarif va fi ap­ficat la 1 Iulie cor. Pentru vilegiatură Hb@nam©sitM§ lunar la „RAMPA“ Fie­care persoană care se a­­bonează pe timpul verei la „Rampa” plătind abonamentul de 70 LEI LUNAR, primeşte un bon de 50 Iei, valabil în loc de bani, la orice cumpărătură de minimum 300 lei, la MA­RILE MAGAZINE BER­TH­E I­L, din ca­sa Victoriei. 20 Lei Mi szs­j?! ‘1 Julia “1323 ionul cultei©? încrucișate Deslegarea problemei No. 9 Problema No. 9 a fost deslegată corect de d-nii Homar, V­orica vrioni, Rabinovicî Emanuel, Geo- Zlotescu Bacău, Costin Grozescu, Andrew P. EI Ion I. Albu, Hugo Pelim­an, Bârlad, Eugen Cialâc, a­­vocat Călărași, D. C. M -Craiova, Stefan Anastasiad, Ionescu­ V. P. I Libertin, Leonte Pascu, A. Scharf! Armand Rabinovich locuri 134 Cu mai pufin de trei greșeli 72. Jocuri fundamentale greșite 124. POSTA 1 O. Da. At­i putea trimite pe adresa revistei noastre, A. Scharf. —­ Jocul se va publica mai târziu. Mai trimiteți P.J. Craiova. — Ne vom interesa de aproape de ceea ce ne rogi şi-ţi vom răspunde. Urmăriţii rubrica. La a doua întrebare: Da. ALPAX. —­ Jocuil in principiu e bun şi veţi putea prea bine conti­nua pe acest drum, dar cuprinde stângăcii şi cuvinte fără semnifi­caţie Mai trimiteţi. A. R. Bârlad. Nu sunt toate în­crucişate. C. H. Se va publica în curând. Cuvintele incrucişate înaintea tribunalului de litere in Franţa Am anunţat într’unul dintre nu­­merile trecute proporţia de mare e­­venument pe egire a luat-o o pole­mică între literaţii Franţei, in ju­rul cuvintelor încrucişate. Cel care a ţinut rechizitoriul ne­înduplecat, a fost d. Clement Vau­­tel, care nu recunoaşte d­oritul ce­rebral la care se supune deslegă­­torul sau autorul de astfel de jo­curi „Ce coşemar, ce obsesii, ce po­rcăşeală”, exclamă capriciosul li­terat. Răspunsurile celelalte ale­­Intelec­tualilor Franţei chiar când sunt ironice, tind să răstoarne viguroa­sa acuzaţie. Iată câteva din ele: „Nu mai pot scrie fără cuvinte încrucişate. Am intenţia să-mi tran­scriu trdtate cărţile m­­ele în sens ver­tical, după ce mai întâi le-am scris orizontal. PAUL MORAND * „Toate jocurile răspund unei ne­voi, scrie Albert^ Acrem­ant. Pentru că atâţia scriitotri-Şi oameni de tea­tru au renunţat de a mai vorbi franţuzeşte, revine publicului fran­cez sarcina de a găsi în cuvintele încrucişate, gustul dicţionarului o­­nest. • Graţie cuvintelor -.încrucişate­ — binecuvântate să fie — s’au răs­pândi o mulţime de noţiuni în pu­blic pentru un^scop unic şî gene­ral: cultura. Dar ş­i nu rămânem aici. Pentrucă jocurile de cuvinte încrucişate s’au revelat ca un in­strument pedagogic atât de efica­ce, ele ar trebui recomandate în toate aşezămlintele de instrucţiune publică ANDRE BILLY ABABESCisolubei INFORMAŢIUNI Viitoarea premieră a Tea­trului Tănase (Cărăbuş) are loc la 10 iulie. Se va reprezenta revista ,,Când îşi vâră dracu coada” de d-nii C. Solomones­­cu, Alfred Moşoiu şi Mircea Rădulescu. In rolurile principale vor a­­pare : d-nele Marilena Bodes­­cu, Tuchi Eremia şi Nat. Pave­­lescu; d-nii Tănase, Pizone, Codruţ etc. Cunoscutul magazin cu în­călţăminte Parcul Victoriei (Elysée), calea Victoriei 39 se transferă în noul local mărit alături în acelaş imobil. Casa ROSE-FRANCE 19 Str. Gen. Lahovari (icoanei) Vinde mărfurile de sezon CU MARE SCĂZĂMÂNT D* Petre Sturza a fost anga­jat conducător artistic al Tea­trului Naţional din Cernăuţi NEÎNTRECUTELE fru­museţi îi la imprimeuri cîe vară şi mătăsuri de mantile» se găsesc tot la vechiul şi cunoscutul ma­gasin „VILLE DE PARIS“ Str. Lipscani No. 47 La Varşovia s’a deschis zi­lele acestea o impozantă expo­ziţie iconografică, în muzeul numit Casa Bariska. Compania de operă de la Par­cul Oteteleşanu pregăteşte ac­tualmente im spectacol de ope­retă cu „Boccacio” de Suppe. In primele roluri vor apare: d-nele A. Lupescu, Stella An­­dreescu şi d-nii Stănescu Cer­na, Basiliu, Alexiu, Carussy, etc. etc. Conducerea muzicală o are d-l Robert Frank.­ ­ UE HEHE DE Pilii RAIONUL de CONFECŢIUNI Rochi, Mantouri, Bluse, Ro­bes de Chambre, Tricotage pentru Băi la „luvru“ Calea lumi­i» La „Magie-Park” de la Şo­sea continuă serbările pentru ridicarea unei­­statui lui Emi­­nescu. Maria Frosiescu Anunţă onorata clientelă că mărindu-şi atelierei­e de bro­derie, ajur, plisat, etc. s’a mu­tat din Bd. Brătianu 5 în str. Regală No. 7 etaj. I (lângă ho­tel Regal), telefon 32/65. Alfred Cortot ,şi Jacques Thi­bănos, cântă ca solişti la Kursal de Schweningue. Miercuri seara are loc la Par­cul Oteteleşeanu premiera o­­perei „Lucia”. In primele roluri vor apare d-na E. Vaccari si d-nii Gual­­tieri, Lupescu, etc.­ ­ LA

Next