Rampa, iulie 1925 (Anul 8, nr. 2301-2326)
1925-07-22 / nr. 2319
2 5sSSBB— O nevoie de fiecare zi Ca să asigurăm sănătatea pielei trebuie întâi de toate să înlesnim funcţionarea normală a porilor curăţindu-i de rămăşiţele epidermice ce seîngrămădesc în ei în fiecare zi. întrebuinţarea zilnică a Săpunului Codum, preparat ştiinţificeşte cu materiale de cea mai bună calitate, vine pielea in cea mai deplină sănătate şi înfrumuseţează tenul. La farmacii, droguerii şi parfumerii. En gros la Drogueria Standard, Bucureşti Săpunul Casde S’a deschis MOUT. MAGAZIN M, n. zmmmoj En-detail Strada Garafie» 26 Hast 35) MANUFACTURĂ, STOFE, GALANTERIE, TAPIŢERIE, PERDELARIE, MERCERIE, MARGELARIE, L10., sto» Vânzarea ers-detail cu preţurile de en-gros CAPITOLUL V — De unde ştii ? — Din multe octaizii şi mai ales dintr’una recentă. Vrei să mă asculţi ? — De ce nu ! Mi-ai spus atâtea, fără să-mi ceri voe ! Sper că nu va întrece pe celelalte. _ — Nu. Din contră. E mai puțin descurajatoare, deși ți se va părea poate, căaim împins gândurile prea departe. — Haide, spune, n’avea teamă. Am multă indulgență pentru tine. — Ești prea bună, dar sincer vorbind, nu-mi trebue indulgentă și mă pricepi. Mama m’ar trimete poate la casa de nebuni, iar camaradele mele mi-ar râde în nas. Tu ştii să mă asculţi. Mde egral, însă, dacă mă condamni sau mă absolvi. Nu-ţi cer atât şi nici nu merit atâta importanţă. -- Orgolioaso! Ai rămas aceiaşi. Te-ai jignit cuvântul indulgenţă pe care l’am aruncat cam cu ușurința. I-ai priceput însă bine sensul și mă mir că i-ai simțit greutatea. Vorbea doar prietenia și nu trebuia să te superi, îi zise drăgălaș Viorica. — Nu m’am supărat de fel și, ca probă, iată încep povestea- Iarna asta eșuatm într’o seară dela Operă. Se cântase Manon şi capul mizera plini de accentele pasionate ale uneia din cele mai inspirate lucrăriale lui Massenet. Trebue să-ţi mărturisesc că eram mişcată şi deci mai capabilă de a pricepe şi de a încerca o emoţie delicioasă. La eşire, nu ni s’a dat voe să chemăm maşina, până nu pleca familia regală. Chestie de protocol, ce vrei ! Piedica asta fără rost, altădată m’ar fi înfuriat. Muzica lui Massenet mă făcuse însă bună şi îmi lenevise pornirile iuţi. Emil îmi ţinea braţul. Neavând ce face şi pentru a nu stasă privim un cortegiu, banalizat de pr’ea multă exhibiţie, am făcut câţiva paşi spre Cişmigiu. Sgomotul şi mişcarea, rămăseseră în urmă, cu familia regală şi, deşi numai la doi paşi de furnicarul de lume şi alături de mulţimea de automobile cu şoferii îngheţaţi la volian, aveam impresia că suntem singuri. Cred că bărbaţii, în unele momente, au un flair deosebit. Emil a simţit că sunt mai vulnerabilă în clipaaceia şi a încercat să dea lovitura. „Vezi ce peisagiu feeric” îmi zise el, strângându-mi braţul şi arătându-mi jocul nebun al fulgilor de zăpadă sub imensele globuri de lumină din piaţa teatrului. Am rămas mult cu ochii pironiţi la farandola fantastică a fulgilor albi. Părea că o pânză ireală, de o albeaţă strălucitoare, desfăşurată dintr’o trâmbă nevăzută, se întinsese între întunericul de nepătruns de deasupra globurilor şi zăpada puternic luminată, de jos. Orbită de spectacolul într’adevăr feeric ce-mi minuna ochii, fără să ştiu ce fac, m’am pomenit că-i strâng braţul, răspunzând la gestul lui şi m’am apropiat mai mult de el, împinsă de o nevoe ciudată de ia-1 simţi cât mai aproape. Un moment am crezut că aşi găsi fericirea alături de omul acela, care îmi dăduse prima clipă de uitare în viaţă şi care întotdeauna mi se arătase cel mai bun prieten. In suflet mi-a trecut ca un fulgerdorinţa puternică, să las tot în urmă şi să-l trag după mine într’o goarnă nebună, spre besna întu- u necoasă, ce ni se deschidea înainte. Mi-am prevenit cu- * rând din această dulce nebunie. Şi dacă ai şti cât de neplăcut am fost terzită ! Mama trimisese pe Comescu să ne caute. Era furioasă, îngheţase în maşină şi se temea că nu mai găseşte mese la Cina. Pierdea prilejul de a-şi face o intrare triumfală şi de a-şi arăta toaleta*. — Eşti răutăcioasă, Gaby. — Poate, nu știu. Nu mi-e dat mie săjudec pe alţii. De altfel, poate că a fost mai bine aşa. Judecând clar, besna întunecoasă către care mă duceam nu era ţara fericirii, întrezărită la fulgerul unei clipe fugitive. Era Cişmigul, cu îngheţul şi cu pustiul nopţii. Dincolo de el, nu era un cuib care ne-ar fi închis pe veşnicie dorurile, ci garsoniera lui Emil, din care trebuia să ies ca să merg la primărie şi mai apoi la biserică. Alături de mine nu era iubitul unei vieţi, ci iubitul unei clipe, răsărit dintr-un decor fantastic de feerie. Era Emil, camaradul meu de sport, pe care nu odată l-am văzut cu mânecile întoarse până deasupra coatelor și cu pieptul gol, pe care se zăreau urme de păr ras proaspăt. Și nu odată ,am întors capul cu oarecare desgust, când după o victorie repurtată împreună la tennis, îmi fura în fugă un sărut, cu figura înăduşită şi apoi alerga iar la joc. Poarte că mama mi-a făcut un serviciu !... — Nu zic că trebuia să pleci cu el chiar atunci, deşi tu, oare negi viitorul şi sfinţeşti clipa prezentă, poate trebuia s’o faci. Ai putea însă încerca. Cu el, căsătoria ar avea sorţi de isbândă. — Să încerc ?! Se încearcă căsătoria? Nu, nu, Viorica, nu , sunt făcută pentru așa ceva. M’am gândit la doua zi bine. Nu mă pot mărita, fiindcă nu mă simt hotărâtă să devin obiectul cuiva. — Cum așa ? — Da. Dragostea aceasta legitimă e un non-sens, este distrugătoarea adevăratei dragoste. Nu pot eu concepe să fiu la dispoziţia unui om, şi să-i îndeplinesc dorinţele lui la orice oră din zi şi din noapte, numai fiindcă e bărbatul meu, deci domnul şi stăpânul meu, şi, fiindcă aşa are gust. Pe mine nici nu e nevoe să mă întrebe, dacă vreau sau nu, să-i suport mângâerile. Trebue să mă supun. De aceia şi-a luat o femee, ea s’o aibă la dispoziţie. A, asta nu. Cred că aşi îngheţa de furie şi desgust lângă el, sau aşi fi capabilă să fac o crimă, când ar îndrăsni să, mă atingă fără voia mea. N’aşi putea suporta să-l văd adormind satisfăcut, plin de el însuşi şi sforăind poate ritmic, obosit de „a ne fi iubit”! Iubirea asta la ore fixe este o degradare Şiapoi dimineaţa ! Să fiu nevoită să deschid ochii pe un bărbat în cămaşe de noapte, poate cu scufie pe cap, cu figura banalizată în timpul somnului şi cu colţul gurii umezit !... Puah !... Las altoraaceastă îndeletnicire. — Doamne, Doamne, ce concepție ! — Ei da, ce vrei. Pentru moment asta sunt. Ce va fi mai târziu, nu știu. Când o fată e într’adevăr îndrăgostită, e preferabilă o legătură liberă, după placul ei, decât minciuna căsătoriei. Uneori înțeleg de ce femeile îşi înşeală bărbaţii. Trebue să recunoşti şi tu că e mai frumos o cameră împodobită numai pentru tine, unde patul conjugal, oribilul instrument de procreare şi dragoste legiferată, este înlocuit printr’undivan mai mult sau mai puţin artistic şi unde „domnul” te aşteaptă îmbrăcat ca de oraş, sau într’o pyjama elegantă- Acolo nu-1 simţi aşa cum e, decât în clipa supremă de beţie, cu toate luminile stinse, stau •cu licărirea unei veilleuze, voluptoasă şi ea ca tot restul odăii. durerii® fără a provoca somn. -^eantré, în tablete este remediul cel mai bun in special contra durerilor de cap,dinţi şi migrene. Se găseşte în toate farmaciile. Reprezentant şi depozitar pentru en gros: Abi Ornstem. Bucureşti. Str. Câmpineanu,16 cDotTdreV) 0.m HÂRCULE/CU 12 ST9 /ăiiNOAU 12 VTj”-A-N-o ✓ Oi tkD(V4AUi CiEnTl-PLICUR.6 Pan f /Xi11 e UlTinELE CREAŢiuni KNORR Cirer, pretutindeni alimentare numai marca KNORR făină de ovăz fulgi de ovăz Cacao de ovăz isunt preparatele cele mai nutritive" 1 Pentru copii, adulţi, anemici şi per- 3 soane debie. Adăugat în lapte pre-1 vine şi vindecă deranjări e stoma-j cale şi de sinterie, cari sunt atât de frecvente în timpul marior călduri.! REPREZENTANT GENERAL şi DEPOZITAR pentru parchete marca !fiecare pachet de parchete este prevăzut ca marca! SLAVONIA BENNY HAIMOVICI Expoziţie de Mobile Piaţa Alex. Lahovari 3, Telefon 65 181 fim utilii NESTLÉ Originală din Elveţia Cel mai bun aliment pentru copii De vânzare la Droguerii, Farmacii şi principalele Magazine de Coloniale. Redă luciul şi supleţea, părului. ■ . - -Lucrări artistice de păr Specialitate: Aranjamente demirese. A sosit : Modele unica de flori ,de lămâiţă original franceze. Beteală şi Voaluri fine de mătase. Garniturile i se dau cu chimie. Aplicaţiuni de Honraé veritabil în culorile cale mai natu- rei _ _ Coafor şi furnizor al Curţii Reg. EBER SUCURSALA III -mm amim DE PARIS BUCUREŞTI Cal. Victoriei, 82 (vis-a-vis de Palatul Regal)Pastă die dinţi Dr. Pierre Pastă de dinţi BOTOT Lei 23 „ 23 9 9 30Savon BoltoS A PUS m ¥âNZAR£ SOLDURI cu Preţuri Derizorii ROCHiI DE PARA MANTOURI ROBES DE CHAMBRE ARTICOLE p. VILEGIATURA GILETS de TRICOT ROCHII de TRICOT Mare deducere de Preţuri la toate flagoanele 9» toate acestea originale le găsiţi la „FRANCEZA“ Mi IMMfiUflKi M. 4 ROCHI şi CONFECŢIUNI Str. Calomfirescu 7 SOLDEAZĂ MODELE Abonati vă la „RAMPA“ FATA-SPORT Roman de moravuri bucureştene de D-na AIDA VRIONI 32 M An/E'AHUHTURI artistice EXECUTĂ a teu b rul MAUR VICTORIEI 31 Tin. 1/59 . . (Va urma Scrisori către femei Cultul mâinelor frivolitatea femellană contemporană se caracterzează perfect printr-o exagerată atenţiune acordată mâinilor. Trebuee să mărturisim din capul locului, că acest cult al mâinilor, nu mai puţin idolatru ca al vechilor egipteni pentru ombilicul zeului Acas, este socotit ca o distracţie şi ca o nobleţă, pe nedrept O femee poate fi urâtă sau simplicissimă, prea grasă sau prea fiabă, prea înaltă sau prea scurta. Sunt defecte cari se iartă, natural, pentru că sunt datorite unor necunoscute forţe naturale. Ceea ce pare ca femeea nu-şi iartă, este defectul de a avea mâinile urâte. Am auzit că sunt unele pasări de o frumuseţe desăvârşită, de o eleganţă neîntrecută, ca lebedele de pldlă, iar când sunt pe uscat sunt de un ridicol enorm. Sunt pasări înzestrate cu o somptuositate de culori felurite, cu game de tonuri subtile ca boarea, cum , păunul, de pil.V care când își vede labele urâte fără strident și acru. Au aceste paseri, ca și feme-te moderne, cultul labelor lor? Ziele trecute am înregistrat uri fapt divers tardiv. Mi-a povestit o prietenă că o veche camaradă a noastră de școală, cu care ne petreceam în comun orele de reveria inadolescentă, s’a snu’eis. Nu mai auzisem de mult de ea Plecase în lume. Era amatoare de aventuri. Era frumoasă, şi ştia aceasta.^ A fost spre nenorocirea e. Am mângâiat-o pe păr şi pe trup mâini nenumărate, din ţări, şi conţinente diferite. Intr’o zi insă, un adorator indiscret i-a spus că da: o mâini urâte. Până atunci nu observase. De atunci însă a început să fie chihută de seest fapt Și intr’o zi s’a sinucis la Constm. I trappok . Las prietenelor mele, muncite de „cultul mâinilor", să judece dacă , acestei nebuni’. Sa judece daca mondenităţile apusului mai au acelaşi scop de perfecţiune exterioară, inocentă şi nobilă. I WOME Jocul cuvintelor încrucişate Soluţi bune: St Sprargus; C. Boltea, Câmpulung; Locot. Dudu; Locot. Nestorescu; Spanu Nicolescu, student; Homar; M. Schlessinger, R.Sărat; C-tin Lungeanu; inginer Luca Vartan; d..la Violeta Şt. L; Un republican; Vintilă Roban; Dinu Românaşu. Soluţii cu pufne greşeli: 75 Soluţi neco m pecte; 112.. Soluţii greşite: 12 Soluţii întârziate; Ioan D. Noule,seu, student(No. 14); Locot. Nestorescu (No. 13); Un republican (No 14); Şt. Sprangate (No. 14); préaux (1636—1714), imitat după Horaţiu; multe versuri au râmas proverbiale şi multe reguli şi sfaturi de ac ar putea fi urmate cu folos chiar astăzi. Această lucrare a Conferit lui Boileau titlul de „legislator al Parnasului”. MAHABHARATA (sec. XVI în Chr.), epopee sanscrită de Vyasi, corţine peste 200.000 versuri. Povesteşte războaiele Curuşilor şi Patiduşilor, precum şi isprăvile săvârşite de Crişnni şi Arginna. I SIC, cuvânt latin care însemnează „astfel’ s", care se pune adesea între parien teze în mijlocul unui text pentru a arăta că textul este redat aşa cum se află în original, cu gre. I şelile sau ciudăţeniile lui. I CAIRO, capitala Egiptului, pe N'î I 6541000 loc. AZORE, archipelg portughez în Oceanul Atlantic. Insulele principale sund: Faval, Tercoira, San-Miguel, 256.000 loc. Clima este foarte dulce. Producţie însemnată de portocale, lămâi, grâne şi vinuri IRANIENI, clasă de articulate, din care fac parte păianjenii. Desfsgarea problemei MO. 15 Note MISSOLONQHI, oraş în Grecia, la marea Ionică. Aci a avut loc cefe.,bra apărare , In Botzaris contra Turcilor (1822 și 1825), 8000 lac. RA, numele sorelui la Egipteni ET reprezentat cu chipul unui om ce poartă pe cap dscul solar. UR, oraş bbic în Caldeea. De aci au pornit Evreii sub conducerea lui Avraaim ARTĂ POETICA (1671), poem didactc în 4 cânturi, de Nicolas Des- MiSISSáiki 22 JjÜ® ISSlSeia®? / , • P©şta Specială UN CARITAN DE MARINA — (Galați). — „fiindentalig" ® fcațgfrumoasă;: mulțumim. In genul acesta trimiteţi oricând. Căutaţi ca incruciarea cuvintelor să' fie la înălţimea desenului. ALPASC. — Cuvintele cari fac jocul nepublicabil, deocamdată sunt: orizontal 12, 26; vertical 6, 7, 17, 23, 25 Cât despre note, sperăm’ că nu veţi intrebtsrtâ astfel de cuvinte, încât să nu le ••putem da de capăt-MIRADOR. — Deocamdată nu;; sanHtem însă convinşi că veţi reuşi în curând, având'în vedere calităţile netăgădiuite ale problemei dr. JEAN MAYER- — Mai încerca^ ULTIME INFORMATIUNI Viitoarea premieră a companiei de operă dela Parcul Oteteîesavu va fi „Don Pasquale’^ din Donizetti sub conducerea muzicală ad-lui Ronaldo Giovanelli. Opera va fî cântată în românește în traducerea d-lui D. Basiliu. La teatrul Odeon din Paris s’a reluat o veche comedie a lui Bisson Răposatul Toupiniel care s’a jucat ipe vremuri şi la noi. MARt,tocmauAztiv PARIS-CHIC 42 Str. Lipicarul 42 Telefon 69 48 SOISEAZĂ toate ŢESĂTURILe DE VARĂ şi o bogată colecţie de PARDESSU - URI Pantru Munte şi Plaje cu PREŢURI EXCEPŢIONAL DE IEFTINE Miî gros En detail In chestiunea acuzaţiei de plagiat Dantes — Bellegarde— L.. Morpeau, „Sindicatul oamenilor de litere francezi” a hotărât următoarele: „în unanimitate recunoaştem că nu este nimic, dar absolut nimiic, în textul d-lui Dantes-Bellegiarde, care să justifice acuzaţia de plagiat lansată de d. Louis Morpeau. Un public imens asistă în fiecare seară la representaţiile revistei „Când îşi vâră dracul coada,” la Cărăbuş. D-na Marilena Bodescu Vlădoianu obţine în fiecare seară mare succes la Cărăbuş în romanţa „N’ai să ştii niciodată”. In salonul’societăţei de Cultură Macedo-română din calea Rahovei 29, pictorul macedonean d. N. Durazzo expune icoanele ce formează tâmpla bisericei româneşti din Goritza Albania. Expoziţia va fi deschisă până Mercuri 22 curent. D. I. Tâlvan va pleca în cursul ornei viitoare la Paris. Hotelul Peleş din Sinaia, Boardul Ferdinand No. 14 şi 16, modern instalat cu bac şi telefon, face o reducere de peste 50 la sută pentru studenţi, ziarişti, funcţionari la stat şi intelectuali cu mijloace modeste, până la 1 August şi de la 1 Septembrie curent, adică un pat 60 de lei pe zi şi două paturi 100 lei,, Punându-se în lucru a doua ediţie a Catalogului de ziare din România (pe 1925), editura agenţiei de publicitate „Rudolf Nesse”, Soc. Anon„ toate ziarele şi revistele din întreaga ţară sunt stăruitor rugate, în propriul lor interes, să trimită imediat numitei agenţii, Bucureşti, bulevardul Academiei 4, tarifele de publicitate cele mai noui, exemplare de probă, precum şi orice date cred necesare privitoare la ele. Directorul Artur Hellmer a angajat pe cunoscutul regizor Berthold Viertel, fostul directoral ansamblului „Truppe” ca regisor la ,,Lessing Theater’ şi „Kleiner Theater” din Berlin. la teatrul de l’Avenue, din Paris obţine mare succes d-ra Viorica Anghel în opereta „Qu’en dit l’Abbe” de Louis Urgs. Viitoarele spectacole ale companiei de Operă de la Parcul Oteteleşeanu vor fi „Boema” de Puccini, „Voevodul Ţiganilor” de Strauss şi „Pericola” de Offembach. Costume şi Halate de Baie pentru Dame, şi copii găsiţi numai la „CARMEN SYLVA“ LSpccawS 69 Duminică, 12. Iulie, col., a avut loc la Rouen, concursul internaţional de artădramatică şi lirică, organizat de „Federaţia Societăţilor teatrale de amatori”. D. Robert Coclus a avut preşedinţia juriului. Bucureştenii s-au deprins să meargă, în fiecare seară la Luna Park, unde abundenţa şi varietatea distracţiilor le procură câteva ore de amuzament delicios. Luna Park rămâne deschis toată vara, ziua și seara. Ansamblul italian de la teatrul Edouard VII din Paris a represintat comedia lui Pirandello „Voluptatea onoarei”. La, teatrul din fostul castel Schönbrunn din Viena s-a dat premiera operei lui Lortzing „Zar und Zimmmermann,..