Rampa, iulie 1925 (Anul 8, nr. 2301-2326)

1925-07-22 / nr. 2319

2­ 5­sSSBB— O nevoie de fiecare zi Ca să asigurăm sănătatea pielei trebuie întâi de toate să înles­nim funcţionarea normală a porilor curăţindu-i de rămăşi­ţele epidermice ce se­­îngră­mădesc în ei în fiecare zi. întrebuinţarea zilnică a Săpu­nului Codum, preparat ştiinţi­­ficeşte cu materiale de cea mai bună calitate, vine pielea in cea mai deplină sănătate şi înfrumuseţează tenul. La farmacii, droguerii şi parfu­­merii. En gros la Drogueria Standard, Bucureşti Săpunul Casd­e S’a deschis MOUT. MAGAZIN M, n. zmmmoj En-detail Strada Garafie» 26 Hast 35) MANUFACTURĂ, STOFE, GALANTERIE, TA­PIŢERIE, PERDELARIE, MERCERIE, MARGE­­LARIE, L10., sto» Vânzarea ers-detail cu preţurile de en-gros CAPITOLUL V — De unde ştii ? —­ Din multe octaizii şi mai ales dintr’una recentă. Vrei să mă asculţi ? — De ce nu ! Mi-ai spus atâtea, fără să-mi ceri voe ! Sper că nu va întrece pe celelalte. _ — Nu. Din contră. E mai puțin descurajatoare, deși ți se va părea poate, că­­aim împins gândurile prea de­parte. — Haide, spune, n’avea teamă. Am multă indul­gență pentru tine. — Ești prea bună, dar sincer vorbind, nu-mi tre­­bue indulgentă și mă pricepi. Mama m’ar trimete poa­te la casa de nebuni, iar camaradele mele mi-ar râde în nas. Tu ştii să mă asculţi. Md­e egral, însă, dacă mă condamni sau mă absolvi. Nu-ţi cer atât şi nici nu merit atâta importanţă. -- Orgolioaso! Ai rămas aceiaşi. Te-ai jignit cuvân­tul indulgenţă pe care l’am aruncat cam cu ușurința. I-ai priceput însă bine sensul și mă mir că i-ai sim­țit greutatea. Vorbea doar prietenia și nu trebuia să te superi, îi zise drăgălaș Viorica. — Nu m’am supărat de fel și, ca probă, iată încep povestea- Iarna asta eșu­atm într’o seară dela Operă. Se cântase Manon şi capul mizera plin­i de accentele pasio­nate ale uneia din cele mai inspirate lucrări­­ale lui Massenet. Trebue să-ţi mărturisesc că eram mişcată şi deci mai capabilă de a pricepe şi de a încerca o emoţie delicioasă. La eşire, nu ni s’a dat voe să chemăm ma­şina, până nu pleca familia regală. Chestie de protocol, ce vrei ! Piedica asta fără rost, altădată m’ar fi în­furiat. Muzica lui Massenet mă făcuse însă bună şi îmi lenevise pornirile iuţi. Emil îmi ţinea braţul. Ne­­având ce face şi pentru a nu sta­­să privim un cortegiu, banalizat de pr’ea multă exhibiţie, am făcut câţiva paşi spre Cişmigiu. Sgomotul şi mişcarea, rămăseseră în urmă, cu familia regală şi, deşi numai la doi paşi de furnicarul de lume şi alături de mulţimea de automo­bile cu şofe­rii îngheţaţi la volian, aveam impresia că suntem singuri. Cred că bărbaţii, în unele momente, au un flair deosebit. Emil a simţit că sunt mai vulne­rabilă în clipa­­aceia şi a încercat să dea lovitura. „Vezi ce peisagiu feeric” îmi zise el, strângându-mi braţul şi arătându-mi jocul nebun al fulgilor de ză­padă sub imensele globuri de lumină din piaţa teatru­lui. Am rămas mult cu ochii pironiţi la farandola fan­tastică a fulgilor albi. Părea că o pânză ireală, de o albeaţă strălucitoare, desfăşurată dintr’o trâmbă ne­văzută, se întinsese între întunericul de nepătruns de deasupra globurilor şi zăpada puternic luminată, de jos. Orbită de spectacolul într’adevăr feeric ce-mi mi­nuna ochii, fără să ştiu ce fac, m’am pomenit că-i strâng braţul, răspunzând la gestul lui şi m’am a­pro­­piat mai mult de el, împinsă de o nevoe ciudată de ia-1 simţi cât mai aproape. Un moment am crezut că aşi găsi fericirea alături de omul acela, care îmi dăduse prima clipă de uitare în viaţă şi care întotdeauna­ mi se arătase cel mai bun prieten. In suflet mi-a trecut ca un fulger­­dorinţa puternică, să las tot în urmă şi să-l trag după mine într’o goarnă nebună, spre besna întu- u necoasă, ce ni se deschidea înainte. Mi-am prevenit cu- * rând din această dulce nebunie. Şi dacă ai şti cât de ne­plăcut am fost terzită ! Mama trimisese pe Comescu să ne caute. Era furioasă, îngheţase în maşină şi se temea că nu mai găseşte mese la Cina. Pierdea prilejul de a-şi face o intrare triumfală şi de a-şi arăta toaleta*. — Eşti răutăcioasă, Gaby. — Poate, nu știu. Nu mi-e dat mie să­­judec pe alţii. De altfel, poate că a fost mai bine aşa. Jude­când clar, besna întunecoasă către care mă duceam nu era ţara fericirii, întrezărită la fulgerul unei clipe fugitive. Era Cişmigul, cu îngheţul şi cu pustiul nop­ţii. Dincolo de el, nu era un cuib care ne-ar fi în­chis pe veşnicie dorurile, ci garsoniera lui Emil, din care trebuia să ies ca să merg la primărie şi mai apoi la biserică. Alături de mine nu era iubitul unei vieţi, ci iubitul unei clipe, răsărit dintr-un decor fantastic de feerie. Era Emil, camaradul meu de sport, pe care nu o­­dată l-am văzut cu mânecile întoarse până deasupra coatelor și cu pieptul gol, pe care se zăreau urme de păr ras proaspăt. Și nu odată ,am întors capul cu oare­care desgust, când după o victorie repurtată împreu­nă la­ tennis, îmi fura în fugă un sărut, cu figura înă­duşită şi apoi alerga iar la joc. Poarte că mama mi-a făcut un serviciu !... — Nu zic că trebuia să pleci cu el chiar atunci, deşi tu, oare negi viitorul şi sfinţeşti clipa prezentă, poate trebuia s’o faci. Ai putea însă încerca. Cu el, căsătoria ar avea sorţi de isbândă. — Să încerc ?! Se încearcă căsătoria? Nu, nu, Viorica, nu , sunt făcută pentru așa ceva. M’am gân­dit la doua zi bine. Nu mă po­t mărita, fiindcă nu mă simt hotărâtă să devin obiectul cuiva. — Cum așa ? — Da. Dragostea aceasta legitimă e un non-sens, este distrugătoarea adevăratei dragoste. Nu pot eu concepe să fiu la dispoziţia unui om, şi să-i îndepli­nesc dorinţele lui la orice oră din zi şi din noapte, numai fiindcă e bărbatul meu, deci domnul şi stăpâ­nul meu, şi, fiindcă aşa are gust. Pe mine nici nu e nevoe să mă întrebe, dacă vreau sau nu, să-i suport mângâerile. Trebue să mă supun. De aceia şi-a luat o femee, ea s’o aibă la dispoziţie. A, asta nu. Cred că aşi îngheţa de furie şi desgust lângă el, sau aşi fi capabilă să fac o crimă, când ar îndrăsni să, mă atin­gă fără voia mea. N’aşi putea suporta să-l văd ador­mind satisfăcut, plin de el însu­şi şi sforăind poate ritmic, obosit de „a ne fi iubit”! Iubirea asta la ore fixe este o degradare­ Şi­­apoi dimineaţa ! Să fiu ne­voită să deschid ochii pe un bărbat în cămaşe de noapte, poate cu scufie pe cap, cu figura banalizată în timpul somnului şi cu colţul gurii umezit !... Puah !... Las altora­­această îndeletnicire. — Doamne, Doamne, ce concepție ! — Ei da, ce vrei. Pentru moment asta sunt. Ce va fi mai târziu, nu știu. Când o fată e într’adevăr în­drăgostită, e preferabilă o legătură liberă, după pla­cul ei, decât minciuna căsătoriei. Uneori înțeleg de ce femeile îşi înşeală bărbaţii. Trebue să recunoşti şi tu că e mai frumos o cameră împodobită numai pentru tine, unde patul conjugal, oribilul instrument de pro­creare şi dragoste legiferată, este înlocuit printr’un­­divan mai mult sau mai puţin artistic şi unde „dom­nul” te aşteaptă îmbrăcat ca de oraş, sau într’o pyja­ma elegantă- Acolo nu-1 simţi aşa cum e, decât în clipa supremă de beţie, cu toate luminile stinse, stau •cu licărirea unei veilleuze, voluptoasă şi ea ca tot restul odăii. durerii® fără a provoca somn. -^eantré, în tablete este remediul cel mai bun in special contra durerilor de cap,­dinţi şi migrene. Se găseşte în toate farmaciile. Reprezentant şi depozitar pentru en gros: Abi Ornstem. Bucureşti. Str. Câmpineanu,16 cDotTdreV) 0.m HÂRCULE/CU 12 ST9 /ăiiNOAU 12 VTj”-A-N-o ✓ Oi tkD(V4AUi CiEnTl-PLICUR.6 Pan f /Xi11 e UlTinELE CREAŢiuni KNORR Cirer, pretutindeni alimentare numai marca KNORR făină de ovăz fulgi de ovăz Cacao de ovăz isunt preparatele cele mai nutritive" 1 Pentru copii, adulţi, anemici şi per-­­ 3 soane debi­e. Adăugat în lapte pre-1 vine şi vindecă deranjări e stoma-j cale şi de sinterie, cari sunt atât de frecvente în timpul mari­or călduri.! REPREZENTANT GENERAL şi DEPOZITAR pentru parchete marca !fi­ecare pachet de parchete este prevăzut ca marca! SLAVONIA BENNY HAIMOVICI Expoziţie de Mobile Piaţa Alex. Lahovari 3, Telefon 65 181 fim utilii NESTLÉ Originală d­in Elveţia Cel mai bun aliment­­ pentru copii De vânzare la Droguerii, Farma­cii şi­ principalele Magazine de Co­loniale. Redă luciul şi supleţea, păru­lui. ■ . - -Lucrări artistice­ de păr Specialitate­: Aranjamente de­­mirese. A sosit : Modele unica de flori ,de lămâiţă original fran­ceze. Beteală şi Voaluri fine de mătase. Garniturile i se dau cu chim­ie. Aplicaţiuni de Honraé verita­bil în culorile cale mai natu- rei _ _ Coafor şi furni­zor al Curţii Reg. EBER SUCURSALA III -mm amim DE PARIS BUCUREŞTI Cal. Victoriei, 82 (vis-a-vis de Palatul Regal)­­Pastă die dinţi Dr. Pierre Pastă de dinţi BOTOT Lei 23 „ 23 9 9 30Savon BoltoS A PUS m ¥âNZAR£ SOLDURI cu Preţuri Derizorii ROCHiI DE PARA MANTOURI ROBES DE CHAMBRE ARTICOLE p. VILEGIATURA GILETS de TRICOT ROCHII de TRICOT Mare deducere de Preţuri la toate flagoanele 9» toate acestea originale le găsiţi la „FRANCEZA“ Mi IMMfiUflKi M. 4 ROCHI şi CONFECŢIUNI Str. Calomfirescu 7 SOLDEAZĂ MODELE Abonati­ vă la „RAMPA“ FATA-SPORT Roman de moravuri bucureştene de D-na AIDA VRIONI 32 M An/E'AHUHTURI artistice EXECUTĂ a teu b rul MAUR VICTORIEI 31 Tin. 1/59 .­­ . (Va urma­ Scrisori către femei Cultul mâinelor frivolitatea femellană contempo­­rană se caracter­zează perfect prin­­tr­-o exagerată atenţiune acordată mâinilor. T­rebuee să mărturisim din capul locului, că acest cult al mâinilor, nu mai puţin idolatru ca al vechilor e­­gipteni pentru ombilicul zeului Acas, este socotit ca o distracţie şi ca o nobleţă, pe nedrept O fem­ee poate fi urâtă sau sim­­plicissimă, prea grasă sau prea fia­­bă, prea înaltă sau prea scurta. Sunt defecte cari se iartă, natural, pentru că sunt datorite unor necu­noscute forţe naturale. Ceea ce pare ca femeea nu-şi iartă, este defectul de a avea mâinile urâte. Am auzit că sunt unele pasări de o frumuseţe desăvârşită, de o ele­ganţă neîntrecută, ca lebedele de pldlă, iar când sunt pe uscat sunt de un ridicol enorm. Sunt pasări în­­zestrate cu o somptuositate de cu­lori felurite, cu game de tonuri sub­tile ca boarea, cum , păunul, de pil­­.V care când își vede labele urâte fără strident și acru. Au aceste paseri, ca și feme-te moderne, cultul labelor lor? Ziele trecute am înregistrat uri fapt divers tardiv. Mi-a povestit o prietenă că o veche camaradă a noastră de școală, cu care ne pe­treceam în comun orele de reveria in­adolescentă, s’a sn­u’eis. Nu mai auzisem de mult de ea Plecase în lume. Era amatoare de aventuri. Era frumoasă, şi ştia a­­ceasta.^ A fost spre nenorocirea e. Am mângâiat-o pe păr şi pe trup mâini nenumărate, din ţări, şi conţi­nente diferite. Intr’o zi insă, un a­­dorator indiscret i-a spus că d­a: o mâini urâte. Până atunci nu obser­vase. De atunci însă a început să fie chi­hu­tă de seest fapt Și intr’o zi s’a sinucis la Constm. I trappok . Las prietenelor mele, muncite de „cultul mâinilor", să judece dacă , acestei nebuni’. Sa judece daca mondenităţile apusului mai au ace­laşi scop de perfecţiune exterioară, inocentă şi nobilă. I WOM­E Jocul cuvintelor încrucişate Soluţi bune: St Sprargu­s; C. Boltea, Câmpulung­; Locot. Dudu; Locot. Nestorescu; Span­u Nicoles­­cu, student; Homar; M. Schlessin­­ger, R.­Sărat; C-tin Lungeanu; in­giner Luca Vartan; d..la Violeta Şt. L; Un republican; Vintilă Roban; Dinu Românaşu. Soluţii cu puf­ne greşeli: 75 Sol­u­ţi n­eco m­ p­­­ecte; 112.. Soluţii greşite: 12 Soluţii întârziate; Ioan D. Noule,­seu, student(No. 14); Locot. Nesto­rescu (No. 13); Un republican (No 14); Şt. Sprangate (No. 14); préaux (1636—1714), imitat după Horaţiu; multe versuri au râmas proverbiale şi multe reguli şi sfa­turi de ac ar putea fi urmate cu folos chiar astăzi. Această lucrare a Conferit lui Boileau titlul de „le­gislator al Parnasului”. MAHABHARATA (sec. XVI în Chr.), epopee sanscrită de Vyasi, co­rţine peste 200.000 versuri. Pove­steşte războaiele Curuşilor şi Pati­­duşilor, precum şi isprăvile săvâr­şite de Crişnni şi Arginna. I SIC, cuvânt latin care însemnea­ză „astfel’ s", care se pune adesea între pari­en teze în mijlocul unui text pentru a arăta că textul este redat­­ aşa cum se află în original, cu gre. I şelile sau ciudăţeniile lui. I CAIRO, capitala Egiptului, pe N'î I 6541000 loc.­­ AZORE, archipelg portughez în Oceanul Atlantic. Insulele princi­pale sund­: Faval, Tercoira, San-Mi­­guel, 256.000 loc. Clima este foarte dulce. Producţie însemnată de por­tocale, lămâi, grâne şi vinuri IRANIENI, clasă de articulate, din care fac parte păianjenii. Desfsgarea problemei MO. 15 Note MISSOLONQHI, oraş în Grecia, la marea Ionică. Aci a avut loc cefe.,­bra apărare , In Botzaris contra Turcilor (1822 și 1825), 8000 lac. RA, numele sorelui la Egipteni ET reprezentat cu chipul unui om ce poartă pe cap d­scul solar. UR, oraş bbi­c în Caldeea. De aci au pornit Evreii sub conducerea lui Avraaim­ ARTĂ POETICA (1671), poem di­­dactc în 4 cânturi, de Nicolas­ Des- MiSISSáik­i 22 JjÜ® ISSlSeia®? / , • P©şta Specială UN CA­­RIT­AN DE MARINA — (Galați). — „fiindentalig" ® fca­țg­­frumoasă;: mulțumim. In genul ace­sta trimiteţi oricând. Căutaţi ca in­­cruciarea cuvintelor să' fie la înăl­ţimea desenului. ALPASC. — Cuvintele­ cari fac jocul nepublicabil, deocamdată sunt: orizontal 12, 26; vertical 6, 7, 17, 23, 25 Cât despre note, sperăm’ că nu veţi intrebtsrtâ astfel de cuvinte, încât să nu le ••putem da de capăt-MIRADOR. — Deocamdată nu;; sanHtem însă­­ convinşi că veţi reuşi în curând, având'în vedere calităţile netăgădiuite ale­ problemei dr. JEAN MAYER- — Mai încerca^ ULTIME INFORMATIUNI Viitoarea premieră a compa­niei de operă dela Parcul Ote­­teîesavu va fi „Don Pasquale’^ d­in Donizetti sub conducerea muzicală a­­d-lui Ronaldo Gio­­vanelli. Opera va fî cântată în românește­ în traducerea d-lui D. Basiliu. La­ teatrul Odeon din Paris s’a reluat o veche comedie a lui Bisson Răposatul Toupiniel care s’a jucat ipe vremuri şi la noi. MARt,toc­mauAztiv PARIS-CHIC 42 Str. Lipicarul 42 Telefon 69 48 SOISEAZĂ toate ŢESĂTURILe DE VARĂ şi o bogată colecţie de PARDESSU - URI Pantru Munte şi Plaje cu PREŢURI EXCEPŢIONAL DE IEFTINE Miî gros En detail In chestiunea acuzaţiei de plagiat Dantes — Bellegarde— L.. Morpeau, „Sindicatul oame­nilor de litere francezi” a ho­tărât următoarele: „în unani­mitate recunoaştem că nu este nimic, dar absolut nimiic, în textul d-lui Dantes-Bellegiarde, care să justifice acuzaţia de pla­giat lansată de d. Louis Mor­peau. Un public imens asistă în fiecare seară la representaţiile revistei „Când îşi vâră dracul coada,” la Cărăbuş. D-na Marilena Bodescu Vlă­doianu obţine în fiecare seară mare succes la Cărăbuş în ro­manţa „N’ai să ştii nici­odată”. In salonul’so­ci­etăţei de Cul­tură Macedo-română din calea Rahovei 29, pictorul macedo­nean d. N. Durazzo expune icoa­nele ce formează tâmpla bise­­ricei româneşti din Goritza Al­bania. Expoziţia va fi deschisă până Mercuri 22 curent. D. I. Tâlvan va pleca în cursul ornei viitoare la Paris. Hotelul Peleş din Sinaia, B­oardul Ferdinand No. 14 şi 16, modern instalat cu bac şi telefon, face o reducere de peste 50 la sută pentru stu­denţi, ziarişti, funcţionari la stat şi intelectuali cu mijloace modeste, până la 1 August şi de la 1 Septembrie curent, adică un pat 60 de lei pe zi şi două paturi 100 lei,, Punându-se în lucru a doua e­­diţie a Catalogului de zia­re din România (pe 1925), editura a­genţiei de­ publicitate „Rudolf Nesse”, Soc. Anon„ toate zia­rele şi revistele din întreaga ţară sunt stăruitor rugate, în propriul lor interes, să trimită imediat numitei agenţii, Bucu­reşti, bulevardul Academiei 4, tarifele de publicitate cele mai noui, exemplare de probă, pre­cum şi orice date cred necesare privitoare la ele. Directorul Artur Hellmer a angajat pe cunoscutul regizor Berthold Viertel, fostul direc­tor­­al ansamblului „Truppe” ca regisor la ,,Lessing Theater’ şi „Kleiner Theater” din Ber­lin. l­a teatrul de l’Avenue, din­ Paris obţine mare succes d-ra Viorica Anghel în opereta „Qu’en dit l’Abbe” de Louis Urgs. Viitoarele spectacole ale com­paniei de Operă de la Parcul Oteteleşeanu vor fi „Boema­” de Puccini, „Voevodul Ţigani­lor” de Strauss şi „Pericola” de­ Offembach. Costume şi Halate de Baie pentru Dame, şi copii găsiţi numai la „CARMEN SYLVA“ LSpccawS 69 Duminică, 12. Iulie, col., a a­­vut loc la Rouen, concursul internaţional de artă­­dramatică şi lirică, organizat de „Federa­ţia Societăţilor teatrale de a­­matori”. D. Robert Coclus a avut pre­­şedinţia juriului. Bucureştenii s-au deprins să meargă, în fiecare seară la Luna Park, unde abundenţa şi varietatea distracţiilor le pro­cură câteva ore de amuzament delicios. Luna Park rămâne deschis toată vara, ziua și seara. Ansamblul italian de la tea­trul Edoua­rd VII din Paris a represintat comedia lui Piran­dello „Voluptatea onoarei”. La, teatrul din fostul castel Schönbrunn din Viena s-a dat premiera operei lui Lortzing „Zar und Zimmmermann,..

Next