Rampa, august 1925 (Anul 8, nr. 2328-2353)

1925-08-01 / nr. 2328

2 NOUTĂŢI oată lumea e convinsă că concurenta e învinsă l­ai „La Vulturul Adel Mare“ cel cu Peştele înfCshare! un magazin, run rai, ce uşurează or ce trai Lume’ntreagă se perindă şi peste tot ea îl co pritori de lucruri j fineSS unul pleacă, altulNne, 3 • *Jsg| expoziţie cam rară cum nu e alta azi în ţară ămai uimit şi încântat de tot ce fi s’a ’nf afişat A ci găseşti un Crepe Sultan şi nu dai banul tău în van T oile Tarare, Mouslin Batik pun ae farmec şi ae şic A­poi Epongesau un Popline cum nu se poate azi mai fin N­icăeri un Marchizei plin de şic şi de cochet A­şa-i la fruitorul de Mare cel cu Peştele în Ghiare I S­tofe fine elegante pentru d-nele charmante I­nfinitu- asortiment, nu găseşte concurent. U­n vis frumos, încântător Strada CAROL 80 • 82- 84 Strada Basaca 1 Strada Halelor 21 om­ ori­cărui trecător -■ . :­­ . OMPus­e din surprize noui pentru clienţii vechi şi noi. KAMPA durerile fără a provoca somn Veramon in tablete este remediul de o eficacitate deo­sebită in special la durerile de cap de orice soiu dureri nevralgice si neuritice de dinți si la multe altele. Fabrica de pervazuri pentru rame poleite şi culori u .un ni y Strada Isvor 80. — Telef. 4­78 Trecând sub o nouă administraţia OFERĂ PERVAZURI ŞI RAME modala proprii» splendida pentru fotogra­fii şi picturi» Icoane, etc., SN GROS EN DETAIL Sa primesc încadrări şi pentru particulari cu preţ redus de fabrică Domnilor pictori, librari, incadratori precum si Insti­­tutiunilor se fac preturi speciale de en gros.­­ Expediţiuni şi în provincie » Vatra Dornii Serbarea câmpenească pe Runc.—Concert interesant Una din podoabele oraşului Dor­na este minunatul parc, numit „Runc”, care a fost împădurit abia de câteva decenii. Acesta e locul de adevărată re­creare în umbra brazilor gigantici, în aerul ozori­ficat, atât de preţios sănătăţei. Căile multe şi întorto­­chiate ale aces­t­ui parc ne opresc a­­col­o ore întregi. Tot de Runc se dau deseori serbării au programe distractive. In ragiunea Dornei 1 pu­m­, est® temperată şi dulce, exercitând o în­râurire plăcută­ asupra organismului ■omului Pe lângă staţiune el mitica distinsă, Dorna mâln­e şi o staţiune balneară de primul rang. Se găsesc două stabilimente de băi, amenajate după princip­­ie cele mai moderne balneologice Vizitatorii găsesc aci băi ciclo-carbori­ce, feruginoase, care , valizează în efect cu băile cu re­­nume meridu­al, băi de nămol, hidro, electrice, diferite proceduri terapeu­­ti­ce, în sfârş­t orice instalaţiune modernă necesară. Menţionăm că Valtra Domoii e sin­gura staţiune cu sezon de iarnă, care cuprinde şi un bogat program sportiv. . . • Duminecă, 26 iulie, a avut loc în frumosul parc al Runcului­ o mare serbare­­ populară câmpeneralscă în beneficiul fondulu Muziceii Bat. 8 Vânători de Munte. Se anunţase în­ceperea la 10 dim., dar din cauza timpuri defavorabil, sairbarea s’a început abia la 3 după amiază şi a cotit nut până la 8 seara. Din pu­blicul vizitator am remarcat prea puţini, poate din cauza greutăţii de a urca muntele Serbarea s’a continuat cu un con­cert în sala palatului comunal, ur­mat de o serată dansantă. In aceeaş seară a avut loc în sala cas noului balnear un­­teresant concert vocal dat de d.ra Aurelia Last, sosită de curând din străină­tate, unde și-a făcut studiile, acom­paniată la pian de d.ra­ Thea Ro­senwald. — Programul, alcătuit cu deosebi­­tă pricepere, a dat prilej d-re. Last să abordeze pe Mozart, Bungert, Jensen, Schubert, Mendelsohn, Saint Saens, Brediceanu, Peretz. D.sa cântă cu o voce caldă de soprană, cu multă muzicalitate, posedând un tâmb­ru dulce şi deplină înţelegere pentru sufletul bucăţi pe care o in­terpretează. Acompaniamentul la pian a fost Sâmbătă 1 August 1920 Jocul cuvintelor încrucişate Deslegarea probleme­i No. 18 Soluţii bune: Marie-Louisa; Lt C. Nestorescu (serv Geografic); Elena Deneş; Const. Pantazescu; S. Schwartz .Galaţi; Marcel Pukljcki; Eugen Filotti; Vintilă Roban; irig. L­uca Vartanj Migoţ; Alfred I. An­­toniu; Virgjil Constant­inescu; Vidra Ilfov; Un republican; d-ra Lie S...; Eleonora Fortunescu; Frângher şi Sorion; Costa Longa; Lucrefia Eug. Cialâc.Călăraşi; Leonida L Deme­­triade; Ştefan S. Avramescu; Lt. Dudu; Margareta Constantinescu Dumbravă-Craiova; Alexandra Ma­­noliu; Marcel Schlesinger, R.­Sărat; Dinu Românaşu; Adem­ R.­Săratf­; Rudolf A. Knapp; Hugo Perlmann, Bârlad; Marietta Kremnitzer; Costi, dis S. Njc. Brăila; Al. Neg­reanu, Sinaia; Tari N George; dr. O. S. Alpasc; loan I. Albu, Subit. P. I. Albu, d-ra Violeta Şt. I. Soluţ­i cu puţine greşeli 117. Soluţii neicomplecte: 54. Soluţii greşite: 9 Soliuţiii anoa­me: 1. Sol­ţii întârziate: Joiann D. Nicu­­lescu­ ('No. 171, Note SEM (2476—1877 în. Chr.), unul din fiii lu' Noe, strămoşul trad­iţio­­nal al unui mare număr de popoare orientale care formează grupa Se­miţilor. PONT, regat situat în nordul A. sid' Mjiij, mai târziu satrapie sub Darlu I. MESOPOTAMIA, nume sub care cel vechi înţelegeau ţinu­tul cuprins între Eufrat şi Tigru LEMAN lac în Elveţia; e cunoscut şi sub numele d lacul Geneva; e si­tu­alt între Alp'i savo'er» şi Jura. Lung­me: 70 km. Lungime maximă: 12 km. Altitudine: 375 m. Adânci­me maximă: 330 rrti NICU GANE, scriitor român, mae­stru al nuvelei, traducător­­al pri­melor şapte cânturi din Divina Co­media. URAN, a şoaptea planetă (după disbdlanţa la soare). Revoluţia: 84 ani Raza de 4 ori mai mare ca a pământului, volumul de 70 orî, mas­sa de 13 orf, densitatea de 5 ori mai mică. IAVA. nsulă olandeză în oceanul indian. 131.509 km.­­ Lungime: 1000 km. Lăţime maximă: 195 km. NOE. patriarh biblic, tatăl lui Sem Ham și lafet. ASA. rege al Iude­i, fiul și succe­­sorul lu­*'. Abiam în 944, mort în 904 în. Chr. M£l tvb j 01 _ U L1E £ r Eftj 1 sE F s 5PV T]8­1 6■£R 0TIT 0c e0ri o [7t « 0IA0 P £ e (5c T­A­w­m31 T r­fl Gr0 N1 T MlR f)WMi R AA \ r r­E »■,'r LL i[7e p [TJTJt INFORMAŢIUNI Compania dramatică Bulan­­dra Manolescu, Maximilian, Sto­rin, va începe la 15 August re­petiţiile. D- Soare Z. Soare va începe repetiţiile piesei „Faust” de Goethe la Teatrul Naţional. Repetiţiile Teatrului Mic în­cep în ziua de 15 August cor­ Toate Teatrele Naţionale din provincie îşi vor deschide sta­giunile cu ,Thebaida” d-lui Vic­tor Eftimiu”. Miercuri 5 August are loc la Parcul Oteteleşeanu premiera operei „Don Pasqual’ de Do­nizetti cu d-na A. Lupescu şi cu dnii Gualtieri, Basiliu şi G. Ca­­rassy. Opera va fi cântată in româ­neşte în traducerea d-lui D. Ba­zîliu. Compania de reviste C. Tăna­­se continuă să represinte cu mare succes revista „Când işi vâră dracul coada” de d-nii C. Solomonescu, Alfred Moşoiu şi Mircea Rădulescu. Primele roluri sunt interpre­tate de d-nele Nataliţa Paveles­cu, Tuchy Eremia, Marilena Bodescu, Lizica Petrescu, Puica Perieţeanu şi d-nii Tănase, Pi­zonie, Codruţ, Gheorghiu, Dan Petrescu. Viaţa In­viligiatură Balekul Orăşelul de pe malul mării, în­­grămădite de stânci­­, pietre în faţa mării, pitoresc prin campusul de exotiti­sm şi necivilizar­e indigenă, interesant prin sâlbătăcie şi privit­­tivitate, era,­­descoperit fiind de pictorilor.-------------“ * ’............. Acum în urmă însă, plebea dorni­că de mititei în faţa mării, cu o droae de cop­t sau câini l-au luat în stăpânire şi au răsturnat din domniţe pe reprezentanţii artei. Aşa că oraşul contemplărilor a devenit astăzi un căutat loc de o­­dihnă, cu bă, de mare, restaurante cu muscă de ţigani pitoreşti, ca un cerc infran, unde, tocmai de a­­ce­a, câte o domnişoară cântă nos­­talgcă la pian de dorul dancinguri­­lor sau cazinourilor cari alb­i nu lipsesc. Vilegiaturiştii au înţeles locul circumstanţele şi de aceia, ori­­unde, îi vezi îmbrăcat atât de primitiv şi cu maniere raa­ puţin reţinute Ca în alte locuri de vară, mondene. Cel care poate îi crezut stăpânul Balcicului, pretutindeni la cele două plaje, la restaurant, frizerie, etc., e polemistul Pamil Şeicaru. Veşnie revoltat ,nemulţumit perpetuu, di­namic în glas , gest, de la distan­ţă ,răsună vocea-i răguşită despre „concepţia opoziţiei şi guvernul care poate fi învăţată şi de cei c® nu-1 cunosc, dar care-1 aud de ori­unde şi-i văd gesturile elocvente cu care.şij ilustrează discursurile, bătăi diri palme, mâin r rdicate sau râs semnificativ Ca un cow-boy, dimineaţa,­­pic­torul Steri­ade aPare câte pubn tirilje prin oraş, restul timpului, afară de seară, nu se vede. Probabil că pic­tează, dar ceea ce e sigur, e că­­ seara joacă „Mah.jpng” la Intim. Club cu două distinse domnişoare. Pctorul Petrică Iorgulescu ia cer regularitate câte două băi pe zi, se plimbă, schimbă în fiecare zi re­stau­rantul (nu-s decât două) şi caută mereu subiecte noul de pictat. Cu un setter enorm înainte, acto­rul Stor­in păşeşte cu prestanţă, tot­deau­na corect şi grav iar regisorul V. Enescu într’un maillot negru pare o fantomă din film. Tânărul Balş cu un fes în cap, râde la toată lumea, pe când un e­­lev de la aviaţie face mereu pe plictisitul, cutreerând părţile exo­­tice ale Balejcului. Lumea face bae şi se plimbă pe mare, altceva n’are de făcut de­cât să se plângă de arsura soarelui şi usturimile căpătate. Ba, am uitat, o inovare de rele, vat: la restaurante lumea se ser­veşte singură, de parc’at tj friST* chelnerilor. Seara majoritatea se culcă, iar o pârtie cască sau citeşte gazete la „Cercul Intern,, Pitoreşti, la subţiri­că , cu ochelari mari, cu o pălărie de pae cât toate ziele (mai curând umbrelă) şi dânsul grav, tot cu o­­cheilari şi în pijama, d.na Si d. S. din Chişinău sunt singur­i care um­­blă prin toate locurile, fiind aci Si nicăerea, la plaje sau pe dealuri. Satisfacţia Pictorilor e mare, în­să, pentru că aproape toţi vilegiatu­­riştii ignorează Balcicul adevărat, as­cuns după dealuri, şi se mulţumesc cu partea „civilizată” a oraşului, cu primăria ce seamănă cu un palat de carton din vre-un film cubist, cele două restaurante şi iarăşi cele două plaje, părţile frumoase de un. df. a ieşit Balcicul St Trapez ro­mânesc şi puzderia de tablouri de la Iser până la Florian, findu-Ie a­­proape cu totul necunotecute. Acolo trăesc, e drept, numa, turei Si tăhari, e multă sărăcie şi nu se aude măcar taraful de lăutari, cân­tând Faust sau Katarina. Intre vîlegiaturişti mai remarc pe: d general Rasoviceanu, d-a* Andrei Ionescu, Fotina, d. col. Vlă. — ..** «-.■«.----------fc J."__ ~ IV/UW3LU, d-na şi d. I. Chirculescu, d-na Min. cu, d-ra Lucaslewjcz, d-na şi d. Ma. B­er, d-na şi d. Naneş, d-ra Gaby Lowe, d-ra Merica Radovici, d-na Berescu, d-nii Dinu Roju, Zotu, Balş. A. Broşteanu, I. V. Pârvules­­cu, P. Comănescu, St Lotreanu, P. Vernescu, etc. cu multă măestrie şi discreţie. D-s» a executat şi două bucăţi în si­le din Chopin şi Raff, reuş­ind să cu­­remure sala prin emoţia a­rtei sale. Timpul se menţine cât se poate de frumos, spre bucuria vizitatori­lor. Numai muzica ne caim ener, vepză De când suntem în Dorna, n’am audiat o bucată aleasă, decât LIUIlCLC­FVpuluri, orh’-CU-noscute, etc. Rugăm pe d. subt Carol Ciupec, maestrul dirijor, să atace și ceva opere clasice, — doar nu l-o fi teamă! Transilvăneni,, sunt doar cunoscători în arta muzicala?! * Dintre numeroși­ noui sos­­i, re­marc următori­: Familia L. Wurm­­brand, Paşcani; Dr. M. Schmetter­ling, Cernăuţi; Lt ..col. I. Pleviaea­­nu cu soţia, Bucureşi,; D-ra S. Fin­­kelstein studentă, Focşani; N. Mar­cu­,'.­Im­pettoî'st. Ploeşti; C. Rădu­­lescu, decan de uni­vers tate Cernă­uţi ; V. Lascazachi, inspector cat. fine. Iaşi; dr. T­h. Saneliuc, prof. unv. cu familia Cernăuţi; dr. Gh. Botez cu famila laşi­; Major E. Dr­ăgulănescu cu familia Cernău­ii; 1. Gafencu şi Gr Delin preoţi, Bo­toşani; Bl. Is­apes­cui, bibl. univ. Cernăui­i; St. Marinescu, propr. an. Lux, Bucureşi; Isac Bacalui, student Fălticeni; D Grünberg şi M. Men­­del studenţi, Bacău; av. G. Roşea­­nu, T.­Măgurele; A. Münzer Viena, Sal. Taubes, rabin Iaşi; G. Chir­­cov Tecuci, N. D Stere Brăila, M. Nacfian magistrat Buzău, D. Lăză­­rescu student Roman, P. S. S. E,­­ scop I. Varabschievici Cernăuţi, T. Crudu dir sc. cu fam. Botoşani, F. Geller Cernăuţi, H. Teofănescu prof. Roman, C. Muttreşeanuu prof. Constanţa, etc., etc Sâmbătă 25 iulie, a avut loc în salonul palatului comunal un bal dat de silviculiori din văile Dornei. Dacă vom ami­ni că publicul, car® luat parte, a fost numai din clasa cea mai de jos, nu ne va mira in­succesul pe care la avut. Vizitato­rii­ doriței de petrece câteva ore plăcute, au rămas deziluzionati de modi­l­ cum se organizează aci un bal de către anumite cercuri. I. BAC, DINU COSMA --------- ---------­ Buziaş Concete. — Sâm­bătă 25 Iu­lie, în salonul caizinoului din lo­caliitate, a avut loc un comce­rt idle vioaă, icitat de d. Iosiif Jiga, profesor la conservatorul de musică din Timişoara. D. Jiga un element tânăr, cu studii de alia conservatoarele dim Viena şi Budapesta, s’ia prezen­tat unui select auditoriu,­­­u un program fumos și ibime situdi­at, din care emiancăm: Folies di’E­­pange de Cocelli, Obetaiss Mia­­zurkia ide Wieniawiski, Serena­de Kubelik de Dodla., Sonate la major de Paganini, Zigeuner­­weisen de Saraisiate ette.. La pian d-ra Wolf Baba, un element­­tânăr, a contribuit prin însuşirile ei, la reuşita a­­cestui grandios­­spectacol. — Joi 30 iulie va i ave­a loc­ în localitate un concert­, dat de or­chestra şcoalei­­militare de arti­lerie din Timişoara, sub şefia d-lui Isa'bir, Muntiolamu un ele­ment bun, şi cu concursul d-lui Paul Weiss violonist din Viena. Afecţiunile pielei Durerile provenind din bolile*pie­­lei potoevitate întrebuinţând la Iu-.-p­­­omada Cad­um Sa opreşte în-.lată mâncărimea, potoleşte si vin­­decă ori­ce iritafie sau umflătura a pielii. Mul­te suferinţe sunt evitate folosindu-se la vreme Pomada Cadum contra ecze­mei, buboaelor, pecinginei, râiei, erupţiilor, sgârieturilor, trânjilor, blândei, cojilor de pe buboaea cheliei La farmacii şi draguerii. Engros la Drogueria Standard, Bucureşti, La Parcul Oteteleşianu se re­petă „Marta” operă în 3 acte de compozitorul Flotow şi „Pe­­ricola” de Jacques Offenbach. Hotelul Peleş din Sinaia B­oardul Ferdinand No. 14 şi 16, modern instalat cu bac şi telefon, face o reducere de peste 50 la sută pentru stu­denţi, ziarişti, funcţionari la stat şi intelectuali cu mijloace modeste, până la 1 August şe la 1 Septembrie curent, adică un pat 60 de lei pe zi şi două paturi 100 Iei. D. Ovid Brădescu va juca în viitoarea stagiune la teatrul Naţional din Cernăuţi. Costume şi Halate de Baie pentru Dame şi copii găsiţi numai la „CARMEN SYLVA“ Lipscani 68 Baletul perlelor şi al florilor de câmp din revista „Când îşi vâră dracul coada” obţine mare succes la Cărăbuş. D. P. Gusty va începe la 1 August repetiţiile comediei „Antoniu şi Cleopatra” de G. Bernard Shaw. Rolul Cleopatrei va fi jucat de d-na Toto Ionescu. Afluenţa la distracţiile me­canice ale Societăţii Luna Park din Târgul Moşilor creş­te simţitor de la o zi la alta. S’ar putea spune că reţetele zilnice ale noului gen de dis­­tracţiune întrec pe ale tuturor teatrelor bucureştene. La teatru! „Cărăbuş” se re­petă zilnic „Bonsoir Bucu­reşti” noua revistă a d-lor Nick şi Keops. Premiera va avea loc ?a !T

Next