Rampa, noiembrie 1925 (Anul 8, nr. 2405-2430)

1925-11-01 / nr. 2405

4 ^wanR­­­M­P­A Deschiderea stagiune­i Teatrului Naţional din Cernăuţi Datorită stăruinţei d-lui prof. universitare Constantin Berariu, care îşi vede astfel realizată o veche dorinţă, în seara de 29 octombrie, se va deschide prima stagiune stabi­lă de teatru românesc în capi­tala Bucovinei. După o muncă neîntreruptă de trei luni de zile, sub supra­vegherea mereu neobosită a d-lui Petre I. Sturdza, direc­torul artistic al teatrului, în care timp s-a repetat punân­­du-se definitiv la punct, nu mai puţin de 30 de piese, se va ridica în sfârşit cortina, a­­supra primului spectacol. Pentru această solemnitate, se va reprezenta, povestea vi­tejească a lui G. Diamandy, „Chemarea codrului”. REPERTORIUL Repertoriul cuprinde piese clasice şi moderne din litera­tura universală, ca : Văpaia, Scandalul, Cad frunzele, Hero şi Leandru, Fedra, Doctorul fără voie, Căsătoria silită, Gi­nerele lui Poirier, Un fali­ment, Alelluia, Ancheta, La Telefon, Moştenitorii, Roşco­vanul, Don Pietro Carusso, Moartea civilă, Marşul Nup­ţial, Portofoliu, Don Poppescu (Boubouroche), Să ne despăr­ţim, etc. Din literatura originală se vor juca de asemenea piesele Păianjenul, Noaptea furtunoa­să, Conul Leonida, Fluturii, Un Poet Romantic, Prometeu, Cuiburi sfărâmate, Cheles Im- PIFSt, Ri­drăspşor de fată, A­­ficiul şi Sobolul, Chemarea Codrului, etc., etc, ANSAMBLUL D-l Petre Sturdza, a reuşit să se înconjoare­, pentru reali­zarea acestei prime stagiuni— ce se anunţă strălucită — de un ansamblu, format din ele­­mente de valoare. In adevăr, personalul artis­tic se compune din d-nii : O­vid Brădescu și Radu Popeea, directori de scenă : N. Bulan­­dra, P. Bulandra, S. Dumi­trescu, I. Cernea, T. Paumes­­cu, Gr. Teodorescu, Cordea Virgil, Al. Moitric, Gh. Dumi­­triu, C. Nani, C­ .Sarambey, R. lonaşcu, Sireteanu, D. Mleşniţă, J. Casaban. G. Popo­vich prim soufleur .este d. I. Economu. Şi doamnele : Alice Sturd­za, Mia Teodorescu, Gina San­dei, Lilli Bulandra, Ecaterina Tonescu-Popeea, J. Ioanin, Landri-Critico, V. Cososchi, Z. Economu, Vitzu Anna, Cri­tico Elena, A. Dumitrescu, etc. etc. IN PREZIUA DESCHIDE­REI In atelierele teatrului se lu­crează cu înfrigurare, făcân­­du-se u­ltimile pregătiri, în ve­derea deschiderei. Repetiţii­le durează uneori, până târziu noaptea, dar nimeni nu se plânge, toţi, mari si mici, mun­cesc cu râvna si entuziasm. Nu ne îndoim că munca, aceasta va fi pe deplin răsplătită. Li­ber si întraripat, •’•raiul româ­nesc va porni să cucerească dragostea tuturor ; şi arta, — această magică putere de în­frăţire, va strânge curând la un loc, în acest teatru, pe toţi iubitorii de frumos. TEODOR NASTASI D. G. Berariu D. Petre Sturza ---------2010------------­ Memento Premiere Miercuri 4 Noembrie Teatrul Naţional : „Nevestele vesele din Windsor” de W. Shackes­­peare. Joi 5 Noembrie Opera Ro­mână : „Carmen”, operă în 4 acte de Bizet. Luni 9 Noembrie Teatrul Regina Maria : „Aripi frânte" 3 acte în versuri de d. A. de Herz. Trupele in turneu O convorbire cu d. C. Tanase la Brăila Reprezentaţiile în Ardeal. — Ce oraşe vor mai fi vizitate.—Stagiunea în Capitală întâmplarea a făcut ca să. Voi continua să joc până la parcurg distanţa între Buzău şi Brăila cu acelaş tren cu care călătoreşte în trei vagoane spe­cial amenajate ansamblid tea­­trului Cărăbuş de sub direcţiu­nea d-lui C. Tănase. — Sunt în turneu de aproa­pe o lună, îmi spune d. C. Tă­nase. De astă d­ată am început cu oraşele, din Ardeal. Au fost câteva în cari am ju­cat pentru prima oară. Pretu­­tinderii, fără exagerare repre­zentaţiile mele, au avut un suc­ces desăvârşit. Am jucat peste tot cu săli pline. —­ Revistele bucureştene au fost gustate în Ardeal? Evenimentele politice pasio­nează mult lumea d­e acolo. De altfel impresia mea e că spec­tacolele vesele, cele de revistă şi de comedie su­nt mai gustate dent cel© de dramă. Toate revistele mele au fost in cuite cu aceleaşi distribuţii ca în Bucureşti. Cea mai mare parte din ^ de­coruri au fost luat© de la Cără­buş. In afară d­e întregul ansam­blu coreografie am cu mine pe dansatoriii americani Annie şi Chia­rles Morgan ’s cari au fost foarte apreciate de public. — Cât va mai dura turn citit — Sâmbătă şi Duminică voi mai juca la Galaţi, apoi pornesc în spre nordul Moldovei, la Olt­,­şimău şi Cernăuţi. 1 Decembrie. STAGIUNEA DIN BUCU­REŞTI — Dar stagiunea în Capitală.­ — Ca şi, anul trecut voi în­cepe stagiunea la 25 Decembrie cu o revistă die Dur Stag.* Tit­lul nu e încă fixat va fi poate Shoking. Primul act va căuta să rezolve problema monetară într’im chip cât se poate de a­­muzant. — Dar ansamblul? — Va fi cel d'un. anul 'trecut compus din d-nele: Natalia, Pa­vele­scu, Tuchi Eremia, Lizica Petrescu, Pun­ca Perieteanu­l l­urii I. Pizonto, P Codrutz, Al. Gheorghiu, Dan Demetraescu, N. Şerbănescu, I. Tonescu ş d-dn­a Marilen­ Bodescu. Ţin un adaug îmi spune d. Tănase, că voi face o montare cum nu s’a mai văzuit la Bucu­reşti. Rep. Tănase ULTIME INFORMAŢIUNI începând de Luni 2 Noem­­brie toate spectacolele Teatru­lui Naţional sunt cu preţuri obişnuite, afară de ultimile matineuri de Joi şi Sâmbăta ale piesei „Cesar şi Cleopatra” care se dau cu preţuri popula­re. Face excepţie numai pre­miera de Miercuri 4 Noembrie. Cât priveşte Taust”, din cauza marilor cheltueli de spec­tacol, va fi jucat în matineuri tot cu preţuri de seară. Luni seara are loc la teatrul­­ Lyric primul concert simfonic al Filarmonicei. Opera Română va relua în curând „Vasul fantomă” de Ri­chard Wagner. Teatrul Naţional din Cer­năuţi va represinta astă-seară pentru prima oară „Ca frun­zele” de Giacosa, cu d-nii: Pe­tre Sturdza, Ovid Brădescu, Petre Bulandra, I. Cernea ; d-nele: Mia Teodorescu, Gina Sandri, Jeni Ioanin, Landri­ Piesa „Comediana” va fi re­prezentată în tot cursul săptă­­mânei viitoare la teatrul Regi­na Maria. Pe scena teatrului Regina Maria se repetă zilnic: „Aripi frânte" de d. A. de Herz. In primele roluri vor apare d-nii Tony Bulandra, Ion Ma­­nolescu, G. Storin si d-nele Lu­cia Sturdza Bulandra, Leny Caler, Marietta Sadoveanu, Sofia Ionescu, etc. Regia o are d. Soare Z. Soare. Pe scena Teatrului Central se repetă zilnic sub direcţia de sce­nă a d-lui I. Sternberg, comedia lui Gogol­­,Căsătoria”. Premie­ra va avea loc Joi 10 Noembrie. Opera Română va represin­ta astă-seară „Bărbierul din Sevilla ’ cu d-na Lydia Lip­­kovska în rolul Rosinei. D-nii Romulus Voinescu şi I. Fotă au presintat teatrului Naţional o piesă intr’un act in­titulată „Fiori de toamnă”. Teatrul National din Craiova va reprezintă mâine seară Ciufulici” piesă în patru acte de d. George­­ Critico, V. Cososchi In rolurile principale d-rele Mi­ca Danitescu, Bobescu, d-na Tudo­ra® Cosmin Paciurea, d-nii Coca Demetrescu, Mih. Ionescu şi alţii. Teatrul Naţional din Cer­năuţi va reprezenta la 19 Noem­brie pentru prima oară „Pădu­­renul” de d. A de Herz. Viitoarea premieră a Tea­trului Naţional va fi „Anuţa comedie! în 4 acte de d-na Lu­­creţia Petrescu autoarea piesei „Păcat” jucată anul trecut. Di­recţia de scenă o are d. Paul Gusty. Reprezentaţiile d-rei Maxi o­ar a­ventura la Teatrul Naţional vor avea lo­c în cursul lunei Februa­rie. FILM fi CINEMA Cronica cinematografică CINEMA PATHE­LIPSCANI „ECR­ECITire“ Negri şi Cierles de Roche Un film care ar fi putut îi foarte­­ frumos. Intr’adevăr ideea autorului e bu­nă, tot aşa şi chipul cum în general e desvoltată, pe ici pe colo chiar re­gia satisfăcătoare, jocul artiştilor câteodată remarcabil. Totuşi.... Subiectul e luat din viaţa eroilor scumpi lui Francis Covici. Războiul ce a deşteptat atâtea cunoştinţi,­­trezeşte el un ecou şi în sufleul mi­cuţei „Mierla Neagră” ,supranumi­tă „regina apaşilor” ? Simte ca în mo­n obscur nevoia de a se ridica sp­re o altă viaţă pe care o crede superioară, se supune acelei evo­luţii de care vorbesc sub formă de glumă Armont şi Cer­bi­don în „L’é­­cole des coc­ott­es” ? Ruperea ulti­mei legături puternice ce o mai re­ţinea în lumea aceea — moartea pe front a apaşului Fernand — este ceea ce o decide să accepte a deveni soţia avocatului Grammont pe care totuşi nu îl iubeşte, dar nici nu îl diapreţueşte ? Ceva însă o atrage încă pe Clai­re Gaumont în taverna Mame-i Bou­­lé unde se reuneau apaşii şi unde pe vremuri era cartierul general al lui Fernand, ceva de care nu îşi dă sau nu vrea să-şi dea seamă, cu­ Pala Intr’una din escapadele sale re­găseşte pe Fernand care nu mu­rise. In .sufletul Mieriei Negre se făcuse o uşoară transformare. Nu dispreţuia pe apa şi, din con­tră, un incident petrecut în chiar acea noapte o făcuse să’i preţuias­­că mai mult decât pe .aristocraţi. Totuşi,... simte nevoia de a între­ba pe „apaşul ei” ce­­ar zice dacă ea ar fi femeia de lume, acoperită cu pietre scumpe cu un gest miau­nat de o forţă. Fernand (Charles de Roche) spune că i-a­r smulge bijuteriile şi ar ucide-o. In acest timp soseşte politia con­dusă de Grammont, şeful siguran­ţei. ■Claire înainte­­de .a fugi îi dă lui Fernand adresa ei. Ajunsă aca­să î­şi pune rochia cea mei elegantă, toate bijuteriile şi aşteaptă. Fer­nand soseşte, dar în loc s’o omoare cum se aştepta ea, se mulţumeşte să-i ia inelele .şi .colierele. In clipa aceasta el a. căzut în ochii ei, pen- I adevărat impresionante. tru care nu mai e decât u­n jefuitor grilinar. Apare un excroc. ce cunoștea t­re­cutul Olan­de­ei și voia să facă șan­taj. Acsta împușcă pe Fernand. In Cea mai bună scenă, aceea pen­­tu.r care face să vezi și restul (plai­ul filmului, e aceea în care Mierla Neagră regăsește pe Fernand. O scemă foarte greu de realizat momentul acesta sosește Gram­ prin aceea că se putea foarte dispr­­ânt. S’ar putea ca el să nu afle cădea în exagerare. Jocul celor doi •_____ nimic. Dar Mierla Neagră nu mai are nimici de­­așteptat. Acum totul îi este egal. Mărturiseşte adevărul şi reluân­­du-şi costumul de odinioară, vrea să pice. Grai­mont o reţine : din privirea ei, el înţelege tot golul ce s’a făcut din sufletul cinstit al Mier­lei Negre şi o opreşte lângă el. Acesta ar fi sau ar fi trebuit să fie intenţiile autorului. Spun inten­ţii, căci nu numai că nu au fost re­alizate, dar trebuesc chiar ghicite. In adevăr în desvoltarea subiec­tului sunt multe contraziceri şi au­torul —­ cu două trei excepţii — nu ştie să insiste asupra momente­lor cari ar putea da o trăsătură caracterelor, aş­a că personagiile— în special „Mierla Neagră” sunt cam fantomatice. Imboldurile că­reia se­­supune ea sunt sugerate nu­­m­ai şi încă foarte vag. Montarea slabă, cam g­reoae. Toaletele şi interioruri ce iau ceva auster şi apăsător. Mişcarea figu­raţiei naivă. Ceea ce salvează filmul şi acea­sta din actul TV-lea înainte este jocul lui Pola Negri şi mei cu sea­mă ,a lui Charles de Roche care a fost impecabil.­­ Sunt unele momente în film cu artişti a­ fost însă de o varietate şi expresivitate neînchipuite. Câteva clipe de nemişcare în Lizeta care vorbesc ochii singuri şi unele tresăriri nerv­oase ale buzelor. Câţi­va paişi mici şi nesiguri o mână ce se întinde ezitândă , sunt doar­­ani între aceste două fiinţe ce simt profund că îşi aparţin totuşi. O îmbrăţişare discretă, fără conven­ţionalul­­şi sarbădul ,sărut obicinuit. Nici un cuvânt. Mierla Neagră şi Fernand dansează. Orchestra care urmăreşte pas cu pas Sce­na, cânta în surdină ,,Mon Homme”. Din­tr’un colţ al scenei se aude vocea N­addei care iubeşte pe Fernand cum numai aceste su­flete primitiv pot iubi şi care pri­veşte desnădăjduită dansul ,pasio­nat al celor ce s’au regăsit. Nu Nu ştim cine e această artistă care are o mască impresionantă şi care deşi cu vădită stângăcie teh­nică, totuşi a înţeles perfect rolul ei. Un corp obosit, perdut în­tr’o rochie veche şi lungă, o fiinţă mi­nunată ce trăeşte de azi Joe mâine, şi a cărei viaţă s’a­­concentrat în­­tr’o privire desnădăjduită ce se umple de fentă. Je n’est pas qu ’I­ ’est beau Q ’il est rich­e ni constant Mais je l’aim­e”. Repet este o piesă impresionantă care­ împreună cu cea de la sfâr­șit se reliefează în toată i­nlatitu­­dinea filmului, astfel «Jab si des-Lui de nereușit PUPU Teatrul maghiar din Cluj vine la Bucureşti Aflăm ca la finale lunei Noem­­brie, Teatrul maghiar din Cluj, de sub direcţiunea d-lui dr. Eugen I­anovic­s, va veni la Bucureşti, du­pă invitaţia direcţiei Teatrului Po­pular, pentru a da un ciclu de re­prezentaţii, în timpul când trupa Teatrului Popular va­­pleca în tur­neu, în provincie. Iată piesele ce se vor repreznta la Bucureşti de către trupa dra­matică a Teatrului maghiar din Cluj: Antonia, de Melchior Lengyel. Pretenţioşii, a dou­a lucrare dra­matică a, profesorului Iorga» în tra­ducerea d-lui dr. Bittav. Ţarina, de Melchior Lengyel şi Ludovic Biro. George Daudin de Moliere, Ţiganul de Sziglegiu­. După aceste reprezentaţii la Teatrul popular, trupa teatrului maghiar va trece probabil la Efo­rie, pentru a da câteva reprezen­taţii de operetă. S v­a da o operetă care a avut un­ succes răsunător­i la Clu­j­ Dolly în care artiștii de primul rand­­dly Nemenyi, Ihász Lewey, ar creațiuni splendide. ATELIERELE GRAFICE ,RAMPA, BUCURESTI, CALEA VICTORIEI NR. 31 (IN CURTE) Spectacolele Capitalei d-l AJ. AlgeT d-l D. Grigorescu d-ra Tanna Nanescu d-l Sp. Dumitrescu d-.l Egi- TEATRUL NAŢIONAL Telefon 3/13. Matineu orele 2.30 Cesar şi Cleopatra A neta P. A nas tax iu O dactilografă. Lucie Goldstein. SUBIECTUL D. Gogu Stefănescu-Cotnar, an­grosist de vinuri şi mare proprie­tar, vrea să-şi evacueze cu orice chip chiriaşii, pe soţii Pârjolescu şi obţine chiar împotriva lor o sen­tinţă de evacuare. Cum de această sentinţă nu este executată? Cum de soţii Pârjoles­cu, rămân în apartamentul lui Go­gu Cotnar? Cum de Titu Pârjolescu devine cel mai drag prieten al lui Ştefă­­nescu-Cotnar? Acesta este secretul pe care au­torii îl de­svălue în trei acte plin de flariante peripeţii. Gogu Ştefănescu Cotnar d-l V. Maximilian. Nicole Valtier o actriţă celebră, încă fermecă­toare, în Clipa când depăşeşte vârsta de patru­zeci de ani, primeşte deodată două bru­tale avertismente ale soartei: e pă­răsită de amantul ei, care se în­soară iar la teatru se reia fără ea o piesă pe care o crease cu câţiva ani în urmă. Neputând suporta a­­cea­stă lovitură a­ctriţa se retrage la ţară dar în ultimul act, actriţa creiază un rol nou şi se împacă cu amantul de care se despărţise. DUMINICA matineu: Amedeu Stân­­jenei. Seara: Comediana. Telefon 6/82 Orele 9 Metresa Im Bridge b-VUI foi 18a beta No. 25 Telefon 17/47 Matineu orele 2.30 Ursiomi­um­ test 2 acte de d. M. Zamfirescu Distribuţia Lelea Maria d-na Maria Nicolau Ionică d-n­a Nora Piacentini Lelea­ Floarea, d-ra Silvia Coco­răscu Lisandru d-na Valeria Pleşoianu SUBIECTUL Lelea Maria, o femeie sărmană îşi trimite feciorul —vie Ionică— la târg ,să vândă un sticlete. Pe drum îl întâlneşte un pitic ,care îi dă un ulcior fermecat în ischim­ibul sticletelui. Urciorul fermecat adu­ce fericirea în casa bietei femei spre ciuda vecinei — o femee bogată dar rea şi­­sgârcită. Fiin­­du-i­­necaz de norocul sărmanei Maria, îşi trimite şi ea feciorul în târg. Pe drum întâlneşte ist el pi­ticul şi primeşte un ulcior însă din el în loc să n­asă bunătăţi şi bogăţii ese un duh rău care le trage o bătae straşnică vicidecân­­du-i pentru totdeauna de­ns,gâ­nie­­şi răutate. Sfârlă năsefraven Un act de Lia Hârsu Distribuţia •Sfârlă Năzdrăvanul d-na Piacent Vrăjitoarea d-ra Silvia Tartacot Strâmbă Lemne Sfarmă • Pietre Setilă •Gerilă Ursul Lupul ras d. E. R d. I. Uh d.­­N. d. G. Bâcleş d. C. Bar ca d. D. Mere d. C. Georg SUBIECTUL Sfârlă, feciorul Vrăjitoarei o de ipe bătrânul Tartacot si vi­n să-l omoare. In ajutorul bătrâni vin voinicii codrului. Strâm Lemne. Sfarmă Pietre. Gerilă, cari pun mâna p­e Sfârlă îl bea­h judecă şi-l osândeşte la­ mea Vrăjitoarea soseşte să-şi­se feciorul şi după niţică spaimă ciorovăială se împacă lucrurile Sfârlă intră în ceata voinicilor frate de cruce, orele 8.45 seara Şcoala femeilor Comedie de Moliere d. Bai­curo d. C. Georges d. D. Menea, d. I. Georgi d. E. Ras SUBIECTUL Arnolf tutorele drăgălaşei A­nes, persecută pe nipila­­sa, pentr că nu vrea sa-1 ia în căsătorie, '■oista face cunoştinţa lui Hora'' care se amorezează de ea şi chia­r­­răpeşte. Lucrurile se aranjează şi Agn­ia în căsătorie pe Horatiu. DUMINICA matineu : Ulciorul fe­recat şi Sfârlă Năzdrăvanul ; se­ra : Maestrul. Luni Şcoala Femeile TEATRUL CENTRAL fI­AT DUMINICA matineu : Potopul ; seara : Dybuk. LUNI Dragoste de Student MARTI Cântăreţul Tristetei Sale MIERCURI Camarazii de şcoală JOI Georges Dandin VINERI Gelozia SAMBATA Dragoste de student DUMINICA matineu : Cântăreţul DUMINICA SEARA : Gelozia Teatrul Alhambra Str. Sărindar. 14. Varietăţi ---------exo--------­Teatrul Matestic Pasagiu! Comoedia Varietăţi­i Spectacolele provincie CLUJ Teatrul Naţional. DUMINICA Doctorul în dinem£ --------------------­CLUJ Teatrul Maghiar Sâmbătă (matineu) Bătrânul ştrengar, seara: .Fraskita. Duminică: Fraskita de Lehar. Luni: Fraskita de Lehar. Marti: Ţarina. T. REGINA MARIA Torp Telefon 52-45 Matineu orele 2.30 Amedeifi Sfântene8 Comedie în trei acte de d-nii N. Vlădoianu şi V. Rodan Titu Pârjolescu Ionel Ţăranu Jean Roma I. Del Vecchio Anghel C. Hociung Un încasator de la Liga Chiriaşilor r . Al. Giugaru Un contabil, I Constantinescui Un mecanic V. Bulandra Un procurist Al. Focşăneanu Eufrozina Ştefă­nescu-Cotnar d­-na Renée Annie. Zoe Pârjolescu, Cătușă Elvas« M-me Enachidi. M. Sadoveanu Edmée Etinea Leny Gater Resina Popescu-Bina Jeni Iri­mescu Germaine Ozirigian, Liana Con- OPERA ROMANĂ neanu Tel. 34-17 Orele 8.30 Bărbierul din Sevilla Operă bufă în 3 acte de Sterbkii duipă^ Beaumarchais. Muzica de^ G. Rossini. Contele Alma viva d-l A. Giialtied Gon Bartolo d —1 0. Georgescu Rosina d-na Lydia Lipkowska Figaro d-l 1). Baziliu Don Baisilio d-il G. Niculesou-Basu. Fi o rol lo Ambrosio Berta Sergentul Conducerea muzicală­zz­io Mass­ini. Director de scenă d-l V. Sebas­tian­o. SUBIECTUL: Actiunea se petrece la Sevilla.. In„. „oc„s stantinescu. . D-na care casca, banca Ioaoscu Contele Aximaviva e îndrăgostit de frumoasa Rosina pupila, doctorului Bairtholo care o tine închi­să, ca să ■o ferească de adoratori și să se poată însura cu ea. Figaro, fostul lacheu al contelui, şi renumit băr­bier, reuşeşte prin tot felul de şi­retlicul, să nună în legătură pe cei doi tineri. Grafie numeroaselor lui ingeniozităţi. Figaro strică toate planurile bătrânului şi­­reuşeşte să însoare pe nobilul Alma­vira cu Rosina. DUMINICA matineu: Cavaleria rus­ticană şi Divertisment de balet. Seara: Boris Godunov. Comedie istorică în 5 acte şi 9 ta­blouri de G. Bernard Shaw DISTRIBUŢIA b. r.bhw Cezar d. A. Demetriad Ruffie d. A. Athanasescu Apollodorus 1-1 A. Pop Martian Pothimuis d-l C. Orendy Theodotus d. A. Barbeliam Britannis d. C. Stăncescu Ptolemeus d-na Vict. Mierl­scu Belzanox d-l N. T. Brancomir Belatris d. H. Polizu .4 ph Mas d G. Scriosteanu Lucius Septimus d-l P. Haralamb Fratatita d-na A. Cârje-Vlădicescu Cleopatra d-na Toto Ionescu l-a sentinelă d. I. Finteșteanu A II-a sentinelă d. T. Nicolau A Ill-a sentinelă d. G. Muscanu O sentinelă nubiană d-l T. Nicolau Un sclav nubian d.­­ Gherasimescu Carmine d-ra Elena Georgescu oras d-ra Valentina Popovici Muzicantul d. D. Grigoriu Un majordon d-l P. Ștefănescu Alt majordon d-l D. Eoe l-iul hamal d. I. Georgian Al II-lea hamal d-l V. Rădulescu Al III-lea hamal d. N. Atanasiu Al IV-lea hamal d. I. Georgian Luntraşul d. A. C. lonescu­­ Soldatul d-l N. Georgescu SUBIECTUL: Orele 9 seara. Comediana SUBIECTUL Piesă in 3 ajote de Paul Armont şl Jacques Bousquet. DISTRIBUŢIE Nicole Valtier d-na Lucia Sturza Bulandra Sybil d-ra Leny Caler Lucette de Roissy d-ra Tenp Iri­mascu Louise d-ra Sofia lonescu Francois Le Breuil d-l Tony Bu­lamdra Ootterel d-l Ion Mamolescu Eduard d-l A. Finţi Abatele Damiette d. I. Ţăranu Michel Lorbier d-l V. Enescu Justin d-l I. Lungeanu Piesă în 4 acte de Maxim Gorki. Tradusă de M. Mazo. Pusă în sce­nă de Alexe. Stein PERSOANELE : Mihail Ivanov Kostileff, proprieta­rul azilului de noapte Samuel Schafter Vassilisisa Karpovna, femeia sa Ana Bras Natasa, sora ei Miriam Orlesca Medwydeff unchiul lor, agent de pol. Iehuda Ehrenkramt- Vâslea Pepel Henry Târle Kiesel Andrem Mitrici lăcătuș­­ Schalom Schönbaum Anna, femeia sa rochevet­eWi­slitz Nastia Iudith Lares Kvasnia, vânz. de pirost! LUNI Comediana1 . Noemi Natan MARTI Comediana Bubnolff, s­op car Iac­ob Weislitz. MIERCURI Comediana Baronul Alex Stein JOI Comediana Satin IosefBulow VINERI omediana Actorul TosefKamen SAMBATAmatineu :Somediana­ Luca, pribeagul Si­mion Nătan seara : Comediana A.b­.os.ca cismar Liuba Radison DUMINICAmatineu : Discipolul Gât Sucit. Tătarul hamali /diavolului : seara Simi Weinsmok Câti­va, golani fără nume și fără ■ cuvânt. JP» I'»«1 'TO TETFUL MIC Comediana Pilla Palatului Reaal Arnolf­­gnes floraţiu G­eorgeta. A­lain Crisald Eniri'C Oronte Un­­notar orele 9 Azilul de noapte I M '' I Tt T ‘l“®!'«.1 d. I. Ulm d-na Nora Piacent. d. I. Chapi d-ma Mariia Nî^t fe I Cinema BULEVfeRP PM.&C!g iPrensiera turcis așteptatului film ©PîHa ecMj)L£crA CA* TAN BL«' 10 FerraitrafelEá elismä mcnumer.télá ln 10 acte după romanul lui Raphael Sabatinî, autorul lui Scaramouche în rolurile principale Warress ICerrigsra și Jsene . Prețurila obișnuite. ----­1 = Orchestra mărită. NSRQpo! Saw ei feSrn A. I­V 4­i. Acţiunea se petrece în Egipt in anul 48 înainte de Christos. Presa e o desfăşurare, a confiatului în­­tre generozitatea lui Iuliu Cesar , maximele fără milă ale raţiunea de stat ca trebue să conducă pe un av­ngător în ciocnirea dintre men­talitatea asiatică şi perfidă , unui popor inferior cu mentalitatea re­ce și calculată a unui popor supe­rior. Orele 8.30 Mefisto Faust ^Margareta Martha V alentin W agner Elevul Brander Frosch Altmaier Un ţăran bătrân Faissi Tragedie în 24 de tablouri de Goethe d. R. Bulfinsky d. I Tâlvan d-na Aura Buzescu d-na Lucia Hotineanu d-l A Pop Marţian d-l N. T. Brancomir d-l N. Vulpesciu d-l N. Săvulescu-Râşno­­veanu d. T Cioc.âlteu d-l I. Finteşteanu d-l D. Ent d-ra Puffy GeoTgescu O calfă de meseriaş d. G. T­rescu A doua calfă de meseriaş d. C. ... , Morţun A. treia calfă de meseriaş, d-l T. Ni­colau A I­V-a calfă de meseriaş N. Vul-POSC. A cincea calfă de meseriaş, d-l N. Atanasiu Un burghez d-l N. Georgian Al doilea burghez, d-l G. Muşcau Al III-lea burghez d. E. Obreja Fata de burghez d-ra Stefania Po­pes­c­i Un şcolar d- C. Morţun Al doilea şcolar, d. G. Gherasi­­mescu Focul jucător, d-ra Victoria Mier­­lescu. Spiritul râu •Ria falii. Mihail Gavril­ Mateescu D. Ene­a- N. T. Brancomir d. N. Georgescu SUBIECTUL Bătrânul doctor Faust chiamă pe Mefistofele și e întinerit deodată. Apoi demonul ispititor îi arată pe frumoasa Margareta și îl face s’o seducă. Valentin fratele Margare­tei provocându-l la duel pe Faust/ moare blestem­ându-şi sora. Marga­reta e asvârlită în temniţă şi moa­re în vreme ce Faust fuge cu dia­volul. DUMINICA matineu : Faust; sea­ra : Metşerul Manole. LUNI Faust MARŢI Meşterul Manole MIERCURI Nevestele vesele din Windsor. 101 matineu : Cesar si Cleopatra sesra . Nevestele vesele dela Windsor. VINERI Meșterul Manole d-l M. comedie în 3 acte de Louis Vemnou­il cu d-nele Dorina Heller, Ecaterina Vasiliu, Annie Capustin și Zoica Manoliu. D-nii I. lancovescu, Chamsl Lef­­ter, Lăzărescu. Syder­, Basarab. TEATR^POPULM" DUMINICA 1 NOEMBRIE 1925.

Next