Rampa, noiembrie 1925 (Anul 8, nr. 2405-2430)
1925-11-01 / nr. 2405
4 ^wanRMPA Deschiderea stagiunei Teatrului Naţional din Cernăuţi Datorită stăruinţei d-lui prof. universitare Constantin Berariu, care îşi vede astfel realizată o veche dorinţă, în seara de 29 octombrie, se va deschide prima stagiune stabilă de teatru românesc în capitala Bucovinei. După o muncă neîntreruptă de trei luni de zile, sub supravegherea mereu neobosită a d-lui Petre I. Sturdza, directorul artistic al teatrului, în care timp s-a repetat punându-se definitiv la punct, nu mai puţin de 30 de piese, se va ridica în sfârşit cortina, asupra primului spectacol. Pentru această solemnitate, se va reprezenta, povestea vitejească a lui G. Diamandy, „Chemarea codrului”. REPERTORIUL Repertoriul cuprinde piese clasice şi moderne din literatura universală, ca : Văpaia, Scandalul, Cad frunzele, Hero şi Leandru, Fedra, Doctorul fără voie, Căsătoria silită, Ginerele lui Poirier, Un faliment, Alelluia, Ancheta, La Telefon, Moştenitorii, Roşcovanul, Don Pietro Carusso, Moartea civilă, Marşul Nupţial, Portofoliu, Don Poppescu (Boubouroche), Să ne despărţim, etc. Din literatura originală se vor juca de asemenea piesele Păianjenul, Noaptea furtunoasă, Conul Leonida, Fluturii, Un Poet Romantic, Prometeu, Cuiburi sfărâmate, Cheles Im- PIFSt, Ridrăspşor de fată, Aficiul şi Sobolul, Chemarea Codrului, etc., etc, ANSAMBLUL D-l Petre Sturdza, a reuşit să se înconjoare, pentru realizarea acestei prime stagiuni— ce se anunţă strălucită — de un ansamblu, format din elemente de valoare. In adevăr, personalul artistic se compune din d-nii : Ovid Brădescu și Radu Popeea, directori de scenă : N. Bulandra, P. Bulandra, S. Dumitrescu, I. Cernea, T. Paumescu, Gr. Teodorescu, Cordea Virgil, Al. Moitric, Gh. Dumitriu, C. Nani, C .Sarambey, R. lonaşcu, Sireteanu, D. Mleşniţă, J. Casaban. G. Popovich prim soufleur .este d. I. Economu. Şi doamnele : Alice Sturdza, Mia Teodorescu, Gina Sandei, Lilli Bulandra, Ecaterina Tonescu-Popeea, J. Ioanin, Landri-Critico, V. Cososchi, Z. Economu, Vitzu Anna, Critico Elena, A. Dumitrescu, etc. etc. IN PREZIUA DESCHIDEREI In atelierele teatrului se lucrează cu înfrigurare, făcându-se ultimile pregătiri, în vederea deschiderei. Repetiţiile durează uneori, până târziu noaptea, dar nimeni nu se plânge, toţi, mari si mici, muncesc cu râvna si entuziasm. Nu ne îndoim că munca, aceasta va fi pe deplin răsplătită. Liber si întraripat, •’•raiul românesc va porni să cucerească dragostea tuturor ; şi arta, — această magică putere de înfrăţire, va strânge curând la un loc, în acest teatru, pe toţi iubitorii de frumos. TEODOR NASTASI D. G. Berariu D. Petre Sturza ---------2010------------ Memento Premiere Miercuri 4 Noembrie Teatrul Naţional : „Nevestele vesele din Windsor” de W. Shackespeare. Joi 5 Noembrie Opera Română : „Carmen”, operă în 4 acte de Bizet. Luni 9 Noembrie Teatrul Regina Maria : „Aripi frânte" 3 acte în versuri de d. A. de Herz. Trupele in turneu O convorbire cu d. C. Tanase la Brăila Reprezentaţiile în Ardeal. — Ce oraşe vor mai fi vizitate.—Stagiunea în Capitală întâmplarea a făcut ca să. Voi continua să joc până la parcurg distanţa între Buzău şi Brăila cu acelaş tren cu care călătoreşte în trei vagoane special amenajate ansamblid teatrului Cărăbuş de sub direcţiunea d-lui C. Tănase. — Sunt în turneu de aproape o lună, îmi spune d. C. Tănase. De astă dată am început cu oraşele, din Ardeal. Au fost câteva în cari am jucat pentru prima oară. Pretutinderii, fără exagerare reprezentaţiile mele, au avut un succes desăvârşit. Am jucat peste tot cu săli pline. — Revistele bucureştene au fost gustate în Ardeal? Evenimentele politice pasionează mult lumea de acolo. De altfel impresia mea e că spectacolele vesele, cele de revistă şi de comedie sunt mai gustate dent cel© de dramă. Toate revistele mele au fost in cuite cu aceleaşi distribuţii ca în Bucureşti. Cea mai mare parte din ^ decoruri au fost luat© de la Cărăbuş. In afară de întregul ansamblu coreografie am cu mine pe dansatoriii americani Annie şi Chiarles Morgan ’s cari au fost foarte apreciate de public. — Cât va mai dura turn citit — Sâmbătă şi Duminică voi mai juca la Galaţi, apoi pornesc în spre nordul Moldovei, la Olt,şimău şi Cernăuţi. 1 Decembrie. STAGIUNEA DIN BUCUREŞTI — Dar stagiunea în Capitală. — Ca şi, anul trecut voi începe stagiunea la 25 Decembrie cu o revistă die Dur Stag.* Titlul nu e încă fixat va fi poate Shoking. Primul act va căuta să rezolve problema monetară într’im chip cât se poate de amuzant. — Dar ansamblul? — Va fi cel d'un. anul 'trecut compus din d-nele: Natalia, Pavelescu, Tuchi Eremia, Lizica Petrescu, Punca Perieteanul lurii I. Pizonto, P Codrutz, Al. Gheorghiu, Dan Demetraescu, N. Şerbănescu, I. Tonescu ş d-dna Marilen Bodescu. Ţin un adaug îmi spune d. Tănase, că voi face o montare cum nu s’a mai văzuit la Bucureşti. Rep. Tănase ULTIME INFORMAŢIUNI începând de Luni 2 Noembrie toate spectacolele Teatrului Naţional sunt cu preţuri obişnuite, afară de ultimile matineuri de Joi şi Sâmbăta ale piesei „Cesar şi Cleopatra” care se dau cu preţuri populare. Face excepţie numai premiera de Miercuri 4 Noembrie. Cât priveşte Taust”, din cauza marilor cheltueli de spectacol, va fi jucat în matineuri tot cu preţuri de seară. Luni seara are loc la teatrul Lyric primul concert simfonic al Filarmonicei. Opera Română va relua în curând „Vasul fantomă” de Richard Wagner. Teatrul Naţional din Cernăuţi va represinta astă-seară pentru prima oară „Ca frunzele” de Giacosa, cu d-nii: Petre Sturdza, Ovid Brădescu, Petre Bulandra, I. Cernea ; d-nele: Mia Teodorescu, Gina Sandri, Jeni Ioanin, Landri Piesa „Comediana” va fi reprezentată în tot cursul săptămânei viitoare la teatrul Regina Maria. Pe scena teatrului Regina Maria se repetă zilnic: „Aripi frânte" de d. A. de Herz. In primele roluri vor apare d-nii Tony Bulandra, Ion Manolescu, G. Storin si d-nele Lucia Sturdza Bulandra, Leny Caler, Marietta Sadoveanu, Sofia Ionescu, etc. Regia o are d. Soare Z. Soare. Pe scena Teatrului Central se repetă zilnic sub direcţia de scenă a d-lui I. Sternberg, comedia lui Gogol,Căsătoria”. Premiera va avea loc Joi 10 Noembrie. Opera Română va represinta astă-seară „Bărbierul din Sevilla ’ cu d-na Lydia Lipkovska în rolul Rosinei. D-nii Romulus Voinescu şi I. Fotă au presintat teatrului Naţional o piesă intr’un act intitulată „Fiori de toamnă”. Teatrul National din Craiova va reprezintă mâine seară Ciufulici” piesă în patru acte de d. George Critico, V. Cososchi In rolurile principale d-rele Mica Danitescu, Bobescu, d-na Tudora® Cosmin Paciurea, d-nii Coca Demetrescu, Mih. Ionescu şi alţii. Teatrul Naţional din Cernăuţi va reprezenta la 19 Noembrie pentru prima oară „Pădurenul” de d. A de Herz. Viitoarea premieră a Teatrului Naţional va fi „Anuţa comedie! în 4 acte de d-na Lucreţia Petrescu autoarea piesei „Păcat” jucată anul trecut. Direcţia de scenă o are d. Paul Gusty. Reprezentaţiile d-rei Maxi oar aventura la Teatrul Naţional vor avea loc în cursul lunei Februarie. FILM fi CINEMA Cronica cinematografică CINEMA PATHELIPSCANI „ECRECITire“ Negri şi Cierles de Roche Un film care ar fi putut îi foarte frumos. Intr’adevăr ideea autorului e bună, tot aşa şi chipul cum în general e desvoltată, pe ici pe colo chiar regia satisfăcătoare, jocul artiştilor câteodată remarcabil. Totuşi.... Subiectul e luat din viaţa eroilor scumpi lui Francis Covici. Războiul ce a deşteptat atâtea cunoştinţi,trezeşte el un ecou şi în sufleul micuţei „Mierla Neagră” ,supranumită „regina apaşilor” ? Simte ca în mon obscur nevoia de a se ridica spre o altă viaţă pe care o crede superioară, se supune acelei evoluţii de care vorbesc sub formă de glumă Armont şi Cerbidon în „L’école des cocottes” ? Ruperea ultimei legături puternice ce o mai reţinea în lumea aceea — moartea pe front a apaşului Fernand — este ceea ce o decide să accepte a deveni soţia avocatului Grammont pe care totuşi nu îl iubeşte, dar nici nu îl diapreţueşte ? Ceva însă o atrage încă pe Claire Gaumont în taverna Mame-i Boulé unde se reuneau apaşii şi unde pe vremuri era cartierul general al lui Fernand, ceva de care nu îşi dă sau nu vrea să-şi dea seamă, cu Pala Intr’una din escapadele sale regăseşte pe Fernand care nu murise. In .sufletul Mieriei Negre se făcuse o uşoară transformare. Nu dispreţuia pe apa şi, din contră, un incident petrecut în chiar acea noapte o făcuse să’i preţuiască mai mult decât pe .aristocraţi. Totuşi,... simte nevoia de a întreba pe „apaşul ei” cear zice dacă ea ar fi femeia de lume, acoperită cu pietre scumpe cu un gest miaunat de o forţă. Fernand (Charles de Roche) spune că i-ar smulge bijuteriile şi ar ucide-o. In acest timp soseşte politia condusă de Grammont, şeful siguranţei. ■Claire înaintede .a fugi îi dă lui Fernand adresa ei. Ajunsă acasă îşi pune rochia cea mei elegantă, toate bijuteriile şi aşteaptă. Fernand soseşte, dar în loc s’o omoare cum se aştepta ea, se mulţumeşte să-i ia inelele .şi .colierele. In clipa aceasta el a. căzut în ochii ei, pen- I adevărat impresionante. tru care nu mai e decât un jefuitor grilinar. Apare un excroc. ce cunoștea trecutul Olandeei și voia să facă șantaj. Acsta împușcă pe Fernand. In Cea mai bună scenă, aceea pentu.r care face să vezi și restul (plaiul filmului, e aceea în care Mierla Neagră regăsește pe Fernand. O scemă foarte greu de realizat momentul acesta sosește Gram prin aceea că se putea foarte disprânt. S’ar putea ca el să nu afle cădea în exagerare. Jocul celor doi •_____ nimic. Dar Mierla Neagră nu mai are nimici deașteptat. Acum totul îi este egal. Mărturiseşte adevărul şi reluându-şi costumul de odinioară, vrea să pice. Graimont o reţine : din privirea ei, el înţelege tot golul ce s’a făcut din sufletul cinstit al Mierlei Negre şi o opreşte lângă el. Acesta ar fi sau ar fi trebuit să fie intenţiile autorului. Spun intenţii, căci nu numai că nu au fost realizate, dar trebuesc chiar ghicite. In adevăr în desvoltarea subiectului sunt multe contraziceri şi autorul — cu două trei excepţii — nu ştie să insiste asupra momentelor cari ar putea da o trăsătură caracterelor, aşa că personagiile— în special „Mierla Neagră” sunt cam fantomatice. Imboldurile căreia sesupune ea sunt sugerate numai şi încă foarte vag. Montarea slabă, cam greoae. Toaletele şi interioruri ce iau ceva auster şi apăsător. Mişcarea figuraţiei naivă. Ceea ce salvează filmul şi aceasta din actul TV-lea înainte este jocul lui Pola Negri şi mei cu seamă ,a lui Charles de Roche care a fost impecabil. Sunt unele momente în film cu artişti a fost însă de o varietate şi expresivitate neînchipuite. Câteva clipe de nemişcare în Lizeta care vorbesc ochii singuri şi unele tresăriri nervoase ale buzelor. Câţiva paişi mici şi nesiguri o mână ce se întinde ezitândă , sunt doarani între aceste două fiinţe ce simt profund că îşi aparţin totuşi. O îmbrăţişare discretă, fără convenţionalulşi sarbădul ,sărut obicinuit. Nici un cuvânt. Mierla Neagră şi Fernand dansează. Orchestra care urmăreşte pas cu pas Scena, cânta în surdină ,,Mon Homme”. Dintr’un colţ al scenei se aude vocea Naddei care iubeşte pe Fernand cum numai aceste suflete primitiv pot iubi şi care priveşte desnădăjduită dansul ,pasionat al celor ce s’au regăsit. Nu Nu ştim cine e această artistă care are o mască impresionantă şi care deşi cu vădită stângăcie tehnică, totuşi a înţeles perfect rolul ei. Un corp obosit, perdut într’o rochie veche şi lungă, o fiinţă minunată ce trăeşte de azi Joe mâine, şi a cărei viaţă s’aconcentrat într’o privire desnădăjduită ce se umple de fentă. Je n’est pas qu ’I ’est beau Q ’il est riche ni constant Mais je l’aime”. Repet este o piesă impresionantă care împreună cu cea de la sfârșit se reliefează în toată inlatitudinea filmului, astfel «Jab si des-Lui de nereușit PUPU Teatrul maghiar din Cluj vine la Bucureşti Aflăm ca la finale lunei Noembrie, Teatrul maghiar din Cluj, de sub direcţiunea d-lui dr. Eugen Ianovics, va veni la Bucureşti, după invitaţia direcţiei Teatrului Popular, pentru a da un ciclu de reprezentaţii, în timpul când trupa Teatrului Popular vapleca în turneu, în provincie. Iată piesele ce se vor repreznta la Bucureşti de către trupa dramatică a Teatrului maghiar din Cluj: Antonia, de Melchior Lengyel. Pretenţioşii, a doua lucrare dramatică a, profesorului Iorga» în traducerea d-lui dr. Bittav. Ţarina, de Melchior Lengyel şi Ludovic Biro. George Daudin de Moliere, Ţiganul de Sziglegiu. După aceste reprezentaţii la Teatrul popular, trupa teatrului maghiar va trece probabil la Eforie, pentru a da câteva reprezentaţii de operetă. S va da o operetă care a avut un succes răsunători la Cluj Dolly în care artiștii de primul randdly Nemenyi, Ihász Lewey, ar creațiuni splendide. ATELIERELE GRAFICE ,RAMPA, BUCURESTI, CALEA VICTORIEI NR. 31 (IN CURTE) Spectacolele Capitalei d-l AJ. AlgeT d-l D. Grigorescu d-ra Tanna Nanescu d-l Sp. Dumitrescu d-.l Egi- TEATRUL NAŢIONAL Telefon 3/13. Matineu orele 2.30 Cesar şi Cleopatra A neta P. A nas tax iu O dactilografă. Lucie Goldstein. SUBIECTUL D. Gogu Stefănescu-Cotnar, angrosist de vinuri şi mare proprietar, vrea să-şi evacueze cu orice chip chiriaşii, pe soţii Pârjolescu şi obţine chiar împotriva lor o sentinţă de evacuare. Cum de această sentinţă nu este executată? Cum de soţii Pârjolescu, rămân în apartamentul lui Gogu Cotnar? Cum de Titu Pârjolescu devine cel mai drag prieten al lui Ştefănescu-Cotnar? Acesta este secretul pe care autorii îl desvălue în trei acte plin de flariante peripeţii. Gogu Ştefănescu Cotnar d-l V. Maximilian. Nicole Valtier o actriţă celebră, încă fermecătoare, în Clipa când depăşeşte vârsta de patruzeci de ani, primeşte deodată două brutale avertismente ale soartei: e părăsită de amantul ei, care se însoară iar la teatru se reia fără ea o piesă pe care o crease cu câţiva ani în urmă. Neputând suporta această lovitură actriţa se retrage la ţară dar în ultimul act, actriţa creiază un rol nou şi se împacă cu amantul de care se despărţise. DUMINICA matineu: Amedeu Stânjenei. Seara: Comediana. Telefon 6/82 Orele 9 Metresa Im Bridge b-VUI foi 18a beta No. 25 Telefon 17/47 Matineu orele 2.30 Ursiomium test 2 acte de d. M. Zamfirescu Distribuţia Lelea Maria d-na Maria Nicolau Ionică d-na Nora Piacentini Lelea Floarea, d-ra Silvia Cocorăscu Lisandru d-na Valeria Pleşoianu SUBIECTUL Lelea Maria, o femeie sărmană îşi trimite feciorul —vie Ionică— la târg ,să vândă un sticlete. Pe drum îl întâlneşte un pitic ,care îi dă un ulcior fermecat în ischimibul sticletelui. Urciorul fermecat aduce fericirea în casa bietei femei spre ciuda vecinei — o femee bogată dar rea şisgârcită. Fiindu-inecaz de norocul sărmanei Maria, îşi trimite şi ea feciorul în târg. Pe drum întâlneşte ist el piticul şi primeşte un ulcior însă din el în loc să nasă bunătăţi şi bogăţii ese un duh rău care le trage o bătae straşnică vicidecându-i pentru totdeauna dens,gânieşi răutate. Sfârlă năsefraven Un act de Lia Hârsu Distribuţia •Sfârlă Năzdrăvanul d-na Piacent Vrăjitoarea d-ra Silvia Tartacot Strâmbă Lemne Sfarmă • Pietre Setilă •Gerilă Ursul Lupul ras d. E. R d. I. Uh d.N. d. G. Bâcleş d. C. Bar ca d. D. Mere d. C. Georg SUBIECTUL Sfârlă, feciorul Vrăjitoarei o de ipe bătrânul Tartacot si vin să-l omoare. In ajutorul bătrâni vin voinicii codrului. Strâm Lemne. Sfarmă Pietre. Gerilă, cari pun mâna pe Sfârlă îl beah judecă şi-l osândeşte la mea Vrăjitoarea soseşte să-şise feciorul şi după niţică spaimă ciorovăială se împacă lucrurile Sfârlă intră în ceata voinicilor frate de cruce, orele 8.45 seara Şcoala femeilor Comedie de Moliere d. Baicuro d. C. Georges d. D. Menea, d. I. Georgi d. E. Ras SUBIECTUL Arnolf tutorele drăgălaşei Anes, persecută pe nipilasa, pentr că nu vrea sa-1 ia în căsătorie, '■oista face cunoştinţa lui Hora'' care se amorezează de ea şi chiarrăpeşte. Lucrurile se aranjează şi Agnia în căsătorie pe Horatiu. DUMINICA matineu : Ulciorul ferecat şi Sfârlă Năzdrăvanul ; sera : Maestrul. Luni Şcoala Femeile TEATRUL CENTRAL fIAT DUMINICA matineu : Potopul ; seara : Dybuk. LUNI Dragoste de Student MARTI Cântăreţul Tristetei Sale MIERCURI Camarazii de şcoală JOI Georges Dandin VINERI Gelozia SAMBATA Dragoste de student DUMINICA matineu : Cântăreţul DUMINICA SEARA : Gelozia Teatrul Alhambra Str. Sărindar. 14. Varietăţi ---------exo--------Teatrul Matestic Pasagiu! Comoedia Varietăţii Spectacolele provincie CLUJ Teatrul Naţional. DUMINICA Doctorul în dinem£ --------------------CLUJ Teatrul Maghiar Sâmbătă (matineu) Bătrânul ştrengar, seara: .Fraskita. Duminică: Fraskita de Lehar. Luni: Fraskita de Lehar. Marti: Ţarina. T. REGINA MARIA Torp Telefon 52-45 Matineu orele 2.30 Amedeifi Sfântene8 Comedie în trei acte de d-nii N. Vlădoianu şi V. Rodan Titu Pârjolescu Ionel Ţăranu Jean Roma I. Del Vecchio Anghel C. Hociung Un încasator de la Liga Chiriaşilor r . Al. Giugaru Un contabil, I Constantinescui Un mecanic V. Bulandra Un procurist Al. Focşăneanu Eufrozina Ştefănescu-Cotnar d-na Renée Annie. Zoe Pârjolescu, Cătușă Elvas« M-me Enachidi. M. Sadoveanu Edmée Etinea Leny Gater Resina Popescu-Bina Jeni Irimescu Germaine Ozirigian, Liana Con- OPERA ROMANĂ neanu Tel. 34-17 Orele 8.30 Bărbierul din Sevilla Operă bufă în 3 acte de Sterbkii duipă^ Beaumarchais. Muzica de^ G. Rossini. Contele Alma viva d-l A. Giialtied Gon Bartolo d —1 0. Georgescu Rosina d-na Lydia Lipkowska Figaro d-l 1). Baziliu Don Baisilio d-il G. Niculesou-Basu. Fi o rol lo Ambrosio Berta Sergentul Conducerea muzicalăzzio Massini. Director de scenă d-l V. Sebastiano. SUBIECTUL: Actiunea se petrece la Sevilla.. In„. „oc„s stantinescu. . D-na care casca, banca Ioaoscu Contele Aximaviva e îndrăgostit de frumoasa Rosina pupila, doctorului Bairtholo care o tine închisă, ca să ■o ferească de adoratori și să se poată însura cu ea. Figaro, fostul lacheu al contelui, şi renumit bărbier, reuşeşte prin tot felul de şiretlicul, să nună în legătură pe cei doi tineri. Grafie numeroaselor lui ingeniozităţi. Figaro strică toate planurile bătrânului şireuşeşte să însoare pe nobilul Almavira cu Rosina. DUMINICA matineu: Cavaleria rusticană şi Divertisment de balet. Seara: Boris Godunov. Comedie istorică în 5 acte şi 9 tablouri de G. Bernard Shaw DISTRIBUŢIA b. r.bhw Cezar d. A. Demetriad Ruffie d. A. Athanasescu Apollodorus 1-1 A. Pop Martian Pothimuis d-l C. Orendy Theodotus d. A. Barbeliam Britannis d. C. Stăncescu Ptolemeus d-na Vict. Mierlscu Belzanox d-l N. T. Brancomir Belatris d. H. Polizu .4 ph Mas d G. Scriosteanu Lucius Septimus d-l P. Haralamb Fratatita d-na A. Cârje-Vlădicescu Cleopatra d-na Toto Ionescu l-a sentinelă d. I. Finteșteanu A II-a sentinelă d. T. Nicolau A Ill-a sentinelă d. G. Muscanu O sentinelă nubiană d-l T. Nicolau Un sclav nubian d. Gherasimescu Carmine d-ra Elena Georgescu oras d-ra Valentina Popovici Muzicantul d. D. Grigoriu Un majordon d-l P. Ștefănescu Alt majordon d-l D. Eoe l-iul hamal d. I. Georgian Al II-lea hamal d-l V. Rădulescu Al III-lea hamal d. N. Atanasiu Al IV-lea hamal d. I. Georgian Luntraşul d. A. C. lonescu Soldatul d-l N. Georgescu SUBIECTUL: Orele 9 seara. Comediana SUBIECTUL Piesă in 3 ajote de Paul Armont şl Jacques Bousquet. DISTRIBUŢIE Nicole Valtier d-na Lucia Sturza Bulandra Sybil d-ra Leny Caler Lucette de Roissy d-ra Tenp Irimascu Louise d-ra Sofia lonescu Francois Le Breuil d-l Tony Bulamdra Ootterel d-l Ion Mamolescu Eduard d-l A. Finţi Abatele Damiette d. I. Ţăranu Michel Lorbier d-l V. Enescu Justin d-l I. Lungeanu Piesă în 4 acte de Maxim Gorki. Tradusă de M. Mazo. Pusă în scenă de Alexe. Stein PERSOANELE : Mihail Ivanov Kostileff, proprietarul azilului de noapte Samuel Schafter Vassilisisa Karpovna, femeia sa Ana Bras Natasa, sora ei Miriam Orlesca Medwydeff unchiul lor, agent de pol. Iehuda Ehrenkramt- Vâslea Pepel Henry Târle Kiesel Andrem Mitrici lăcătuș Schalom Schönbaum Anna, femeia sa rocheveteWislitz Nastia Iudith Lares Kvasnia, vânz. de pirost! LUNI Comediana1 . Noemi Natan MARTI Comediana Bubnolff, sop car Iacob Weislitz. MIERCURI Comediana Baronul Alex Stein JOI Comediana Satin IosefBulow VINERI omediana Actorul TosefKamen SAMBATAmatineu :Somediana Luca, pribeagul Simion Nătan seara : Comediana A.b.os.ca cismar Liuba Radison DUMINICAmatineu : Discipolul Gât Sucit. Tătarul hamali /diavolului : seara Simi Weinsmok Câtiva, golani fără nume și fără ■ cuvânt. JP» I'»«1 'TO TETFUL MIC Comediana Pilla Palatului Reaal Arnolfgnes floraţiu Georgeta. Alain Crisald Eniri'C Oronte Unnotar orele 9 Azilul de noapte I M '' I Tt T ‘l“®!'«.1 d. I. Ulm d-na Nora Piacent. d. I. Chapi d-ma Mariia Nî^t fe I Cinema BULEVfeRP PM.&C!g iPrensiera turcis așteptatului film ©PîHa ecMj)L£crA CA* TAN BL«' 10 FerraitrafelEá elismä mcnumer.télá ln 10 acte după romanul lui Raphael Sabatinî, autorul lui Scaramouche în rolurile principale Warress ICerrigsra și Jsene . Prețurila obișnuite. ----1 = Orchestra mărită. NSRQpo! Saw ei feSrn A. IV 4i. Acţiunea se petrece în Egipt in anul 48 înainte de Christos. Presa e o desfăşurare, a confiatului între generozitatea lui Iuliu Cesar , maximele fără milă ale raţiunea de stat ca trebue să conducă pe un avngător în ciocnirea dintre mentalitatea asiatică şi perfidă , unui popor inferior cu mentalitatea rece și calculată a unui popor superior. Orele 8.30 Mefisto Faust ^Margareta Martha V alentin W agner Elevul Brander Frosch Altmaier Un ţăran bătrân Faissi Tragedie în 24 de tablouri de Goethe d. R. Bulfinsky d. I Tâlvan d-na Aura Buzescu d-na Lucia Hotineanu d-l A Pop Marţian d-l N. T. Brancomir d-l N. Vulpesciu d-l N. Săvulescu-Râşnoveanu d. T Cioc.âlteu d-l I. Finteşteanu d-l D. Ent d-ra Puffy GeoTgescu O calfă de meseriaş d. G. Trescu A doua calfă de meseriaş d. C. ... , Morţun A. treia calfă de meseriaş, d-l T. Nicolau A IV-a calfă de meseriaş N. Vul-POSC. A cincea calfă de meseriaş, d-l N. Atanasiu Un burghez d-l N. Georgian Al doilea burghez, d-l G. Muşcau Al III-lea burghez d. E. Obreja Fata de burghez d-ra Stefania Popesci Un şcolar d- C. Morţun Al doilea şcolar, d. G. Gherasimescu Focul jucător, d-ra Victoria Mierlescu. Spiritul râu •Ria falii. Mihail Gavril Mateescu D. Enea- N. T. Brancomir d. N. Georgescu SUBIECTUL Bătrânul doctor Faust chiamă pe Mefistofele și e întinerit deodată. Apoi demonul ispititor îi arată pe frumoasa Margareta și îl face s’o seducă. Valentin fratele Margaretei provocându-l la duel pe Faust/ moare blestemându-şi sora. Margareta e asvârlită în temniţă şi moare în vreme ce Faust fuge cu diavolul. DUMINICA matineu : Faust; seara : Metşerul Manole. LUNI Faust MARŢI Meşterul Manole MIERCURI Nevestele vesele din Windsor. 101 matineu : Cesar si Cleopatra sesra . Nevestele vesele dela Windsor. VINERI Meșterul Manole d-l M. comedie în 3 acte de Louis Vemnouil cu d-nele Dorina Heller, Ecaterina Vasiliu, Annie Capustin și Zoica Manoliu. D-nii I. lancovescu, Chamsl Lefter, Lăzărescu. Syder, Basarab. TEATR^POPULM" DUMINICA 1 NOEMBRIE 1925.