Rampa, decembrie 1925 (Anul 8, nr. 2431-2452)
1925-12-02 / nr. 2431
W % 'ik m C;S • Vf ;§<•* Reprezentaţiile ansamblului Teatrului Maghiar din Cluj „Talii" si „istemi! He" la Teatrul Pepii Propaganda prin iestru. — SuOi@«tuE si mnterpretarea pieselor Propaganda prin teatru se fi interpretat de d. Dr. Eugen | «hitate in a doua parte stadovedeste a fi cea mai eficace. Ianovics, care are o puternică şi eu drept cuvânt. Fiindcă creaţie în acest rol. Pe Ileana nici o manifestare de artă nu lucrează mai direct asupra manşei ca teatrul, nici una nu răscoleşte şi sugerează, atâtea stări sufleteşti determinate, ca o operă făcută printr’o propagandă teatrală - priceput alcătuită. De abeia ne-am asociat din toată inima la iniţiativa marelui nostru istoric de profesorNicolae Iorga, care a invitat trupa maghiară din Cluj să dea o serie de reprezentaţii pe scena Teatrului Popular, convinşi fiind că numai prin cunoaşterea limbei şi a literaturii minorităţilor etnice vom ajunge să realizăm opera de unificare sufletească. Propaganda în acest caz se va efectua în mod firesc printr’un proces de înţelegere, fără silnicie şi numai prin întâlnirea sufletească în domeniile artei pure. ’ Astaseara, trupa teatrului maghiar din Cluj, de sub conducerea d-lui dr. Eugen Ianovics va reprezenta două lucrări dramatice : „Taifun”, de Melchior , Lengyel, şi poemul „Meşterul Manole” al d-lui profesor Nicolae Iorga. „TAIFUN” „Taifun” este una din cele mai reuşite lucrări ale cunosmitului autor dramatic ungar, Melchior Lengyel. Piesa face parte din repertoriul Teatrului Naţional din Bucureşti. Rolul japonezului Nitobe Tokeramo a fost jucat pe vremuri de Petre Liciu, iar acum în urmă de d. Aristide Demetriad. Lengyel a scris această piesă după dorinţa ex Kaizerului care născocise faimosul „pericol” galben”. Subiectul. Doctorul Jobe Tokeramo e trimes de guvernul japonez cu o misiune specială în capitala Germaniei. * Aci se amorezează de Ileana Kerner, femee de moravuri ușoare, care caută să-i zmulgă "Secretele de stat și care-l pune în contact cu diferiţi tipi rataţi. Exasperat în cele din urmă de capriciile Tleanei Kerner şi de teamă că nu cumva să-i divulge secretele de stat ale ţării sale, Nitobe Tokeramano îşi omoară amanta. Coloniajaponeză din Berlin pentru a-l cruţa de pedeapsă hotărăşte că să se dea drept făptuitor al crimei un alt japonez, tânărul Inoze Hiromari. Această hotărâre e luată,nu pentru a se aduce un serviciu personal lui Nitobe, ci pentru ca Doctorul Tokeramo să poată să-şi ducă la capăt misiunea care i-a fost încredinţată de ţara sa. Cuprins de remuşcări, Nitobe, care era atins şi de boală de cord moare, îşi terminase lucrarea, astfel că moartea sa nu prea impresionează de coreligionarii săi. Taifunul, vântul care distruge totul în frumoasa ţară a Soarelui a distrus viaţa lui Tokeramo. Piesa e scrisă într’un dialog viu, nervos şi pitoresc. Acţiunea nu lâncezeşte un moment, şi atenţia spectatorului e reţinută până la sfârşit. Interpretarea. —Ja...! ponerudui Nitolre Tokio * Kerner, o joacă d-na Lilly Poor, talentata artistă, în destul de cunoscută publicului nostru, de la reprezentaţiile date în trecuta stagiune de aceiaş trupă. Tânărul japonez Inoze va fi jucat de d-ra Ludovic I Cselle. Celelalte roluri vor fi interpretate de d-nii Alexandru Forgács, Eugen Deésy, Paul Homokay, Ladislau Kemény, Ladislau Mihályffy, d-na Gizi Marsi şi d. Francisc Harcsay. ro „MEŞTERUL MANOLE” poemul d-lui prof. Iorga, scria de d-sa pentru congresul Ligii Culturale de la Curtea de Argeş, am vorbit deunăzi, cu ocazia reprezentări lui de cătrecompania Teatrului Popular. După cum se ştie în piesa d-lui Iorga, mănăstirea pentru a rămâne în picioare nu cere sânge şi trup omenesc. Doamna Mitiţa, sârboaica de origine, îşi sacrifică un talisman moştenit din strămoşi şi astfel locaşul sfânt rămâne în picioare. Astă-seară poemul va fi interpretat de d-na Lilly Poor şi d-nii Ladislau Kemény şi Ludovic Cselle. Teatrul Naţional a reprezentat pentru a 25-a oară „Meșterul Manole” cu cassa închisă. Noua lu- Ierare a d-lui Victor Eftimiu e menită să facă o serie mai strălucită chiar decât a „Thebaidei”. Aseară s’a jucat la Teatrul Regina Maria pentru ultima oară piesa ,d-lui A. de Herz. Aripi frânte. V'neri seara are loc la Titanic!. Naţional premiera pieselor: „Preţioasele ridicule” un act de, Molime şi căsătoria” 3 nete de N. Cropul. Opera Română anunţă pentru Sâmbătă seara ,,Bărbierul din Sevilla” pentru debjtfid d-re-l Velia Giovanni!! şi al hm ritonuhri Umberto Benato. La teatrul Regina Maria se mai repetă, în afară de „Anfissa”, piesa lui Caillavet şi Francis de Urotaset „Romanţa”. Rolul principal va fi jucat de d-na Vlaria Filotti. La „Burgthearter” din V s’a dat ’premiera Arvasei în acte .lEi-fiil’lung” de Georg Framnre. Astă servă are loc Vitrul Popular prima re,preziţie a piesei „Taifun” de. gyei nmta. de ansamblu! t'nihol Maghiar din Cluj. La teatrul Regina. Horia .sp. iar ultimele, repetiţii ale piesei Anfisa” patru acte de Leonidul.rei.ev. în vederea premierei de Sâmbătă seara. Primele roluri vor fi jucate de d-nele Lucia Stursa Kulandra, Marietta Sadoveanu, Sofia lone, Stoia.eseu, Irina Nădejde, şi d~ujrin. Ţăranii, del Vechio, ete. La Teatrul National, s a. pus în repejjjie Metamorfosa,’ un act în. versuri, de cL Ion Marin Sadoveanu. Regia o are d. Soare Soare. Astă-seară Marţi are loc la Ateneu al doilea concert de vioară dat de maestrul George Enescu Programul cuprinde : 1. Sonata Sol major 4 părţi de Laobali; 2 a) Concertstack (1-uT )Concert şi b) Introductiune si Rondo Capricioso de Saint-Saens ; 3. a) Diacona de Vitali ; b) Variaţiuni pe o temă de Corelli de Tartini-Krei- Hi Pentru doi seară se anunţă n reprezentație a. onerei ./ia rin "n” ev d-nele JR. T,urc?arsj.-nia. si Reran/ şi nu d-nii Rahega Ci. Pefrinf eeseu. t)ribrază d dresat. Reluarea baletului „Coppelia” care urma să aibă loc aseară Luni la Operă, a fost amânată pentru mâine seară Miercuri. Compania dramatică Ilimn Andra, Nanolescu, Maximilian, Storin va reprezenta, asin. seară lTainilet cu d. Ion Manolescu. Rolul reginei va fi jucat de d-na Maria Manói eseu, jar al (). fc-lbcj' de d-na .Marietta Sadoveamu. La Teatrul Naţional toate, spidocole,he, matineu şi seara, sunt, cu preţuri obişnuită, în afără, de premiera „Preţilasale Ridicole” de Molime şi „Căsătoriţi” de Gogol, care, se reprezintă Vineri, 4 Decembrie, cu preţuri depremieră, comedie în acte Vineri 4 Decembrie se va reda la Teatrul Central .. A-de primile roluri apar d-nele Kad'sin, T.cres şi d-nii Butov. Iris, Kamen, Natan, Tur şi ti eistitz. Vineri seara are loc la Opera Română a treia, representaţie extraordinară cu baritonul S. Zaleschi. Se va cânta . Topon”. „ Celelalte roluri vor fi cântate de d-na Laura Kohaneka și de tenorul E Giletta. a .ţa■.i mo va ULTIME INFORMATSIJMS ia ia trei Te-I eann In. Foln . î If red A ’rivarul” Moder mm D. prof. N. iorga *ssm RAMPA vutu- Memento conferinţe Miercuri, 2 Decembrie- d. Radu Rosetti, despre: Concepţia Militară”. Vineri, 4 Dec. d. Mihail Haret despre: „Sport şi Turism”. Luni. 7 Dec. d. Rădulescu-Motru despre. ..Problema Cunostinţei”. Miercuri, 9 Dec., d. Moisil, despre: „Starea socială”. La Teatrul National Joi, 3 Decembrie (matineu elasta) „Nevestele vesele din Windsor”. Conferinţa d-lui Ion Sân Giurgiu. ----------xox---------. Un eonGert Siezck la Berlin Leo Siezck a dat zilele trecute un concert în Capitala Germaniei. Presa berlineză a avut numai elogii pentru marele cântăreţ. II felicită pentru revenirea sa la genul cere-i convine de minune. .Se ştie că în ultimul timp, Sierek a apărut şi pe scenele varieteurilor. El a cântat bucăţi din Schubert, Richard Strass, etc. In, special după executarea De la Teatrul national DE PIESE VOR FI PUSE STUDIU Teatrul Naţional va pune în . dlu în cursul acestei luni. O noua serie de piese menite să fie repre-atunei. O PIESA ORIGINALA Intre acestea, fi mirează piesa oriiginailă a d-lui Liviu Rebreanu .Apostolii”. Piesa va fi pusă la scenă de d. Vasile Enescu. REPREZENTATIILE CU MARIOARA VENTURA In vederea represemtatiilor cu d-na. Minnoara Ventura, cari incep la 2 Februarie si vor continua în tot cursul lunei Februarie, se vor pune în studiu mesele : ,,Secretul” de Henry Bernstein în regia d-lui Paul Gusty. „Sfânta Jeana” de G. Bernard Shaw, înregia d-lui Soare Z. Soare şii „Feora” de Radine în t.la lucmrea.- d-lui B. Nair, şi montată de d. V. Enescu. O COMEDIE PARISIANA E vorba să se mai pună in studiu comedia „Nepoţelul” („Le Secret de Pouehiîhdle”) de Pierre Wolf, piesă care face parte actuamente din repertoriul Comediei Franceze. „Nepoţelul” s-a maijucat pe vremuri la noi. Rolul jucat la Paris de Leon Bernard va fi încredinţat d-lui N. Sureanu. Piesa va fi pusă în scenă de d. V. Enescu. REP. 0X0- Memento Expoziţii Expoziţia Catul Bogdan „Căminul Artelor Regina Maria Calea Victoriei 83, V a-ra Marioara Ventura *au» eimaţii şi obsedat de amintirea eredţii făptuite. Rolul e studiat şi compus cu mii de armăminte, cari scapă interpreţilor obişnuiţi. La toate aceste calităţi se adaugă o voce de, o mare intensitate, cu o deosebită strălucire în registrul mediu şi o dicţiune de claritate extraorrdinară, care '•videnț’iază o excelentă școală. Baritonul Zalesky în ..Boris Godunov”. Memento Premiere Joi 3 Decembrie Teatrul Carol cel Mare „Morfina” de L. Herzer cu d. A. Demetriadi de Shakespere. —--------xox--------- Memofico Goncerte 9 Decembrie : Societa- Al treilea 22 Decembrie Botez (spiano). 28 Decembrie Flaftmonica. Ateneu : Manga Ateneu : Concert ATELIERELE GRAFICE „RAMPA”, BUCUREȘTI. CALEA VICTORIEI NR. 31 (IN CURTE) MIERCURI 2 Decembrie 1925 r Cronica muzicală Opera Românâ: »Boris Godunov“ cu Sigismund Zaleski opera mmm .TEATRUL POPULAR beta No. 25 Boris Food or Xenia Doica Sniski Celkalovr Pimen Dimitrie Marina Celkalow Schwinsky Mi sa ai Cârciumăreasa Inocentul I- iu, ofiţer II- lea ofiţer Kratschow Lawitzky Celkalov, de Puskin si Karamzin, muzica de Modeste Mousorgsky. DISTRIBUȚIA d. S. Zodeski d-na A. Elefterescu d-ra Aura Nicufescu A. Babad d. Dfoutriff d-1 dr. Maggoasi d. G. Foleacu d-1 V. Rabega d-na Marin Snearina d-i Gr. Haggeari d. Dimitrieff d-1 O. Cristoscu d-na. M. Snegine d-1 A. Macho'lop d. Gr. Petrovicescu d. O. Georgescu d-1 I. Goldr.i t d-1 Al. Algei REPREZENTAŢIILE TEATRULUI MAGHIAR DIN CLUJ Orele 9 î" @şi©mi manole Poem dramatic intr’un act de d-1 N. Iorga Doamna Despina LSI Poor Domnul Neagoe Ladislau Kemény Străjerii! Ludovic Cselle Taifun Dramă in 3 acte de Melchior Lengyel Dr. Tokoramo Nkobo Dr. Eugen Janovics Yos bikavá Toyu AHeiiPorgaca Ko,bayiaisi Iyesaisu Fug. Deésy Hironari Inoze Ijudovic Cselle Dr. Omayi Selka P. Homokay Otto Lindner,scriitor Ladislau Mihalyffy Bernant Bruck, profesor de unid. Sp Dumitrescu versitete Ladislau Kemény Conducerea muzicală d-1 Egizm j Ilajla Kemer Lîti Poor Massim. j Teri Hempel Gizi Marsi SUBIECTUL 1 Brunn, servitor Fr. Harcsay tron printr’o perfidie. asasinând MIERCURI : Mișelul de Coi©tat Plin cMo o&LM pe tareviciul Dan R . Dimitrie fiul lui Ivan cel Grea?- 10• • -Tarina de Biro si Looghel. VINERI ! „Omul, Animalul $3 Virtutea” de Luigi Pirandello. SAMBATA : (matineu) „Fata mc.Ca să. s« «nenţie la putere -eij trebue să lupte cu ostilitatea po-,| norului rus care se crede în mo.).1 . festarevtatului Dimitrie. si se lasă Morgana” de Ernest Valdat (sea. înșelat de un uzurpator, călugărul ira) „Institutoarea”, dramă de Grigorie cere se dă ’ibid-1 Alexin, Brody. DUMINICA: (matineu) „In razele Grigorie trie. MIERCURI Cavaleria JOI VINERI SAMBATA Coppella si DUMINICA rusticană. Carmen Tosca Bărbierul din Sevilla (matineu) Balet: (seara) Carmen. TEATRUL NAŢIONAL Tel «la* m». ___ lirele 82S0 Nevestele vesele din Windsor Comedie in 5 acte de Shakespeare DISTRIBUŢIA Sir John Falstaff D. G Măm.lescn Fenton, tânăr gentilom D. G. Vracca Shallow, judecător de nace D. M. Mateesen Slender, vărul lui Shallow D. I. Munu Ford d. A. A tunase stupanti d. C. Dutulescu Potoi d. A Marius William Pace d-ra Cecilia Marculescu Sir Hugh Evans, pastor bal d. C. Orendy Dr. Davis nmlic francez d . Pop Martian Hangiul dela Jaretiera d. I. Sârbul Bardolf d. G Sertaşteanu Nim d. I. Fintesteanu Robia, pajul lui Falstaff d-na Victoria Mierlescu Simple, servitorul lii Slender d. Gronabie Rugby, servitorul d-rului Cama, d. G. Morţiui D-na Ford d-na Martoaxa. Zimniceanu Drita Page d-na Eug. Zaharia Aiva Page d-ra Puia Ionescu MIERCURI Mesterul Manole JOI, matineu Nevestele Vesele seara, Anuta VINERI Preţioasele ridicole si Căsătoria ai'iHM- m ar— —m— ' “ 'Tr-, r \Cr\v Mr.issv-j.,-; T.REEÎNA UmA PaRav, CoiaDcUia Telefon K-lî» ft »eara. orele 9 Hamlet Tragedie in 5 acte si 17 tablouri TETRUL MIC Telefon 6/83 PiaVi Palatului i1 le 9 seara al lil-lea Comedie 3 acte dumă a acte nuipa Sacha Guitry cu* Ion Iancovescu, G. Charnel, B. Lăzărescusi d-rel© Dorina Heller, Beat. Vasilui, Z. Manaim, etc. TEATRUL CENTRAL f® Orele 9 seara Bragasta da student Dramă in 4 acte de Leonids Andreiew Eudochia Antonovna Michaniof un ofiţer Un general bătrâna Anuşka, o servitoare Piatra na servitor ludki Lares Olga Nicolaewna (Oii Oh) Mirgam Orleska Gluchazevi Nicolai AL Stein 'Aaiuth Iacob WerslitH. Miska Henry Tarla Blochin Samuel Iri® Fizik Sírni Wetastok Arhaaigefeki Sch. Schönbaum Ana Ivanowoa Ana Braz Zinaida, Vasili,»v na Liuba Kadi son Ed ou aid de Ronken medic Josef Kámea losef Bnhrr M. Purcevoky Tinba Kadlsoti S. Weinytek Un poli tist Samuel Schaftei Acţiunea ,se petrece la Moscova. SUBIECTUL Studentul Nicolae Ghicowzew se îndrăgeşte de Olga Ntaidaewna, fiica unui fost ofiţer, Jewdokia Antonowna, mama ei, o femee detraotată, pe care vicisitudinile vieţii au făcut-o să piardă orice idee de morală « cinste, pentru a putea, trăi, îşi s ileşte fata, sâ se prostitueze. Glucowzew, care o iubeşte mult pe Olga, încearcă s’o scuipe de sub puterea nefastă a mameisale, fără însă să reuşească. Lipsa de voinţă, tearna, groaza pentru ziua de mâine, fac slin Olga un obiect, o păpuşă, pe care Ietw-dokia, Antonovna o împinge din treba ce mai lasă mocirlă. MIERCURI Gelozia JOI Cântăreţul Tristetei Sale .VINERI Avarul ■SAMBATA Avarul DUMINICA (viatîrteo) Dragoste de student (seara) Avarul» Baritonul Sigismund Zalaski a ţinut să-şi incoarpa seria reprezentaţiilor extraordinare la Opera Română «n „Boris Godunov” de Mussorgaki, lucrare care umrohează începuturile şcoalei revoluţionare ruse, mie, uită să creeze o operă naţională. Opera are un caracter purnalist, în care recitativul e principalul mijloc de expresie. Compositorul chiar când renunţă, la recitativ, păstrează, schema şi are o vădită preferinţă pentru melodiile cu o intensă însemnătate dramatică. Caracterele sunt înfăţişate exact şi verişorul e puternicredat atât în tragic cât şi în corn. c. Ideiil călăuzitoare e dominată de intenţia şi de invprovisaiţie, iar teciiica tematică e cu totul înlăturată întrucât Mussorgski apreciază muzica numai în legătură cu o impresie poetică. Baritonul Rigismunk Zaieski, pe care publicul nostru a mai «Mi It ,prilej să-n1avultija acum, doi ani, e fără îndoială unul din cei mai străluciţi interpreţi ai lui „Boris Godunov”. In primul rând se remarca imndeppretiarea rolului cu o puternică intensitate dramatică. Apoi cu un ioc s implu st Iizat, cu o mască impresionantă şi de o extremă mobilitate. Aigismiund Zaieski, bfăţi,se/'.gă întreaga tragedie a tarului nc’gris, urmărit, de kalu-Greaţia lui Zalevski în .,Bois Godunov” poate fî socotiite fără exagerare ca una din cele mai frumoase realizări dramaticeşi muzicale ce s’au văzut în ultimul timp. .Dim, restul interpreităriei se remarcă d-na Maria Snegine, care a redat, cu o deosebită muzicalitate şi distincţie micul rol Marinei. D. E. Massini, a dirijat într’un chip cu totul remarcabil opera lui Mussorgski. PALATUL ATENEULUI CONCERTUL BERTA KINRINA Sâmbătă seara a avut loc la Ateneu, primul concert al sopranei Berta Kinrina, de la Opema din Viana. Programul a fost consacrat în marea pambed-urilor, totuşi n’au lipit şi câteva arii de Mozart şi Bizet. Vocea cântăreţei îşi păstrează aceiaşi strălucire de a craim zece ani, când am auzit-o prima oară la Vietrua. In cele câteva lied-uri de Pfitzner şi de Strauss, Berta Kiurint dă dovadă unei neobişnuite facilităţi de emisiune, şi a unei arte deosebite de a interpreta acest, gem de cântece. Berta K Mircia cântă cu excelentă dicţiune, maimţează, cu multă muzicalitate, totuşi nu poate fi vorba de o rivală a Selmei. Kurz, D. A. Glattauer, a, ţinut arompania imentul la pian cu o deosebită discreţie. AL. PI. IHOVICI Artiştii români ţeste hotare Orele 8.80 Boris Csectacin Operă în 4 acte şi 11 tablouri execuţia sa plină Un strălucit succes al maestrului G. Georgescu Ce scrie presa din Stockolin despre G. Georgescu şi despre „Acteon”-u! d-lui A. Alessandrescu Dăm cititorii ai' noştri în traducererecenziile apărute la cale două mari ziare suedeze : „Social demokraten” SI Juvenaka Dagbladet” cu data de 19.XI. 1925. Social deenokraten surie : „ Noutatea a fost un poem simbolic pentru orchestră mare de d. Alfred Alessandrescu, născut la București la 1893, elev al lui Winnefilld lady și Schola pantorum din Paris și Sef de orchestră la Opera din București de la 1921. Aliasandrescu i pare a fi foarte impuentat de arta muzicală occidantala,și mai cu seamă de nu î zi ca irankceză. Orchestra, ea este evtrem de bogată în culori, tratarea motivelor dovedește studii serioase și indică un talent deosebit. Iar despre George Georgescu scrie : „Şeful de orchestră a cătrei cunoştinţă ne-a fost o [Surpriză affreabilă este vioi şi plin de tem-Vineri 4 Decembrie. Teatrul Ine rument, ştie să conducăşi Naţional sa „Căsătoria” de Goţi,cicentreze prin gesturi distincte gol s. ..Preţioasele ridicile” de f ctec. klVud reţinând mişcâ- Moliere. rile exiact după cerinţele fiecărui I moment. De aceia s’a înţeles ime- j Sâmbătă 5 Decembrie. Tea- j mat că avem deaface cu .un mu_ ■ trul Regina Maria „Anfissa” j ’/’‘''''au 0 Profundă cultură. A bucăţilor din Schubert s’au fă- j 4 acte de Leonid Andreiev. j a\^tu*u4 observa mai cu cât adevărate ovaţii marelui Miercuri 16 Decembrie tea- \ (le^BTOhm.s'Vu'^re^’,*? ma'r cântăreţ, aşa cum de mult n’atrul Naţional „Regele Lear” graimit, care, ,în execr ma 5elea !,M'0 cunoscut Berlinul, de Pietata si viată, reflecta audf•; ’ o³ r ‘60^1 fruniiifsetiea oL i ■'*~ intămidă arare ori ca, oreliea\ TM su ?âa% de bine ea ta ,sea- 1, la aceia.. Tot, cântau si se întreceau pentru a urmări intenţiile nunţiii Iot ,sef. Aprabatiile entuziaste cu care a tas* salutat, dovedesc că el câsti-Patrick V. „ta bladet”'lfl--:0f,Vi.iM ”Svensk» Da*. p sme db aksetemra, : treorge boorr«TM Iaiul Georgescu unul rldn primii reprezentanţi ai bete» muzwale din Bucuiresti, a fort,. Mierciiri paispetele orchestrei „Sociepț*' concertelor” (Filarmonica N. R.) Trăsături caracteristice exterioare iji tutori oare: modern în îmbrăcăminte si tinetă — modem ‘’Y'Yig-wi-ta m muzicală, elegant mrti -Pururi real în tatal de a «onduce. «.mirând respect ca șef de oi chertră. „p-Hn de temperament si surrestiv." Hamlet Regina Regele Ofelia Polimatis Horatiu Laert Rosenkrantz Guildenstein T-ul actor II-lea actor Aotrita Umbra I-iul gropar II-lea. gropar Marcellus Fortifbras Bernardo Francisco Un nobilisric LUNI de Shakespeare d. Ion Manolescu d-na Maria Mamaie® cu d-inul I. Anastasiul d-ra Marietta Sadoveanu d. Ionel Țărâna d. Marcel Enescu d. I. Del’Vechio d. I. Focşăneanu d. J. Mihail d. C. Lungeanu d. Arterian d-ra Jeni Irimescu d. N. Manoleseu d. C. Hociung d. G. Șerbăneseu d. C. Lungea*« d. N. Mimuleseu d. A.iVonescu d. C. Son-*d. C. Bote« • d. A. Finii Aripi frânte SUBIECTUL Hamlet vede pe terasa castelului Elseneur umbra tatălui său care i spune că a fost otrăvit de fratele său Claudius și cere să fie răzbunat. Ca să poată afla adevărul, Hamlet simulează nebunia. Indignat omoară pe Polonius și Lun. 30 Noembrie Liedertafel Esteila Popp Kohler piano. Ditunaica 6 Decembrie Ateneu. Muzică de Camera. Luni 14 Decembrie. Ateneu. \ unul din complici. Din această sau Filarmonica. za, Ofelia înenimerte si moare în-I « ____1 ! aj. necată. Hamlet vrea să se răzbu-Luni 28 Decembrie- Ateneu. r!0 littr.nn dud ,u Laert fratele .A.-. ^stru.\Ca concert dc muzicâ \ OFfil'rei est o rănit, si otrăvit. A- de cameră. j flând faptul Hamlet ucide pe Clau-1 Decembrie, Ateneu . Al doilea idins iar Gertruda, mama lui Hamcincerf Enescu. \ lot moare și ca otrăvită din gresa-VliO’-'ftu'i tec ..Carmen 3 Decembrie. Ateneu «4". #*« p, ctf ‘•«uri J , i ;« lă. MIERCURI Comediana .TOI Hamlet VINERI Comediana SAMBATA (matineu) Hamlet: (seara) Anfisa (premieră). DUMINICA (matineu si seara) Anfissa. Telefon 17/47 Soarelui” comedie de Ludovic Zilahi ; (seara) „Ţarina”. Teatrul Alhambra Str. Sărindar. 14 Varietăți Spectacolele In provincie CLUJ T©atr«3 Raposta! MARTI, 1 Decembrie : „Un erou” de N. Kiritescu. JOI, 3 Decembrie : „Prietenii” de V. Sardou. SÂMBĂTĂ, 5 Decembrie : „Un erou” de N. Kiritescu. DUMINICA, 6 Decembrie : „Dispărut !” MARŢI, 8 Decembrie : premiera ,Arena”, de A. Pascu. Ci Ui Teatii si MARIT. 1 Decembrie : Orlow. MIERCURI, 2 : Orlow. JOI, 3 : Orlow. IIUMI.& U&ua compatriciei la magică BRAILA. Marfi, 1 Decembrie, orele 9 seara: premieră „Cocuţa”. GALATI. Miercuri 2 Decembrie, orele 9 seara: „Cocuţa”. BUZĂU. Sâmbătă, 5 Decembrie, orele 9 seara : „Cocuţa”. BRAILA, Duminică , Dec. (maţiunea) ora 3 p. m. : „Cocuţa” ; (seara), orele 9 : „Cocuţa”.