Rampa, ianuarie 1926 (Anul 11, nr. 2454-2478)
1926-01-01 / nr. 2454
AN L LXI No. 24. Pictorul N. Vermont de O. Karnabatt »**«* Niceodae Vermont, hi «A Til'ÎÎiriS4 ^ecu'DJaiăî ca o tcxara^72 *^ T « Wte*a vâlt».al ^‘Naitului, înfățișează îotele», dia Cănutttul Arn^„+ Mlariia” roadele oej, ^ 9i catifelate ale unei de ^riAstjce, coaptă ^ rele cald al zamislirfei. ^^’oit-a unei toamne fetrniad ,1U nca)rix- 9i bogăție, încheguvl îrn ClîLu ,do Nwij și onotjma iv oar8 uo talent /die rasă inin,-^Urj't Plăpând, a daft un p^p^ikT^-’ vib)^d. de ^ , ®evei, apoi flon ex y tie vi®iîă și culcai:-. a“. ’ ^runout fajee panta dju ne,§ti ®eaiai’ia,ti« « plasticei rotmâ* car° în istoria artei iroajVa 'reprezentați tui gest eroic. pict^ A.niian și CmgorOami, trO fiii;,j,'A ; 'Pictură fdc școlari și S&n? *• * »*** »1 caa-ioir i-omân©aascâ intrase rn•*i dfe lâncezeală și ane-_ amaxiifmtuim de efort fa corv?1^? 'Artistică se mărginea mHÎ bIrt3art*M ^ du oaKld C€l flâLpUtt da rern.iinisoeințc si mnu1U]n. ’ maeștrilor apatfemjstj.irtia J: 'TT~ Jai'tS fără personal jaril "vitalii tato. proceu Si*1** priI1 00 fer^i caterioam raniei. Prin «e joc mfeo,7c. a,»~. A . «-eul^ățiloT creatoare etemdoasa 1 11aiSie* V Prin ce arfacsuManie o yncorelantă a acestor fu«r? *2 ? expanr-’o bizu - l ‘dări Occident, :n■aJia UU;oari norii aisjistat la năarind-'r talten to pline dje o pt*rfit rf^Ii!etr'ert'a de avânt ideu-1 pnloT-înia-ltr-C !(^M ti Optimist .\ u,i ’ buni. Iti-rito ^‘ifeiuală'a acestor 9-iuf.z^ 44 î investmiiitată în riiiipt.ixQiaisa a artei mos * 'rft unei — oceirleTi -■« -a învăluia formele în V , . Pioase, ■p sj 1 J'i aceștia mogoi'ii fci xîfax *ri il^ yI artei romaf ir s’Tii TOBOiinSeht,- se nu ■dio Vir-i mcnfl. Ar Eogbi. .Sp.iej-rf-, K «te ÎJa' o/fîjk-A j A . . ' » V luchii“s We/6|»Bfc ^ Tenemluj. ci, , 1 t-‘rn tru 0 elipă în a*tei ‘^V-r -' rmlfip/ndentă, în 1' - .cale. ‘pamiiî ce D °-Vpo^ \r 1 -' * aii-j a e, pamiă ce Ke iri x^, nG admci Prin »-i-u - i Ta Hi^To ---- îlltorriintuiție și va , „_ ^ilitate uriitască. ' f-itîl C*' T a ti vitiftoaiiy a î»»t sub I »-ale purpure gest de Dont ’ A rit „Tincrima ‘ ont aducea în 1 * o notă panicieu- i ; * las-a nota unei “ n jero, oiu unej * i \ ^■dairii. n n *1 ir -i J;* J •'^îAoziția orj cărei r ic-t ‘ itK1?t,icâvi’ ti l0-- * Tii. y . _ ^1 'imjpresioiufimi ' * fsaie. De la îna cestui ta'r * i DrUiO,ia:-a toamna ifiein, și fața _ ^ j mult de tai ° firească legă- 1 ^ J'horior feinomeori rrwoțiime: °* vi.t e produsul 4 'Uri'I, fatal td *',*soivalități, cu * *-■* Itsuf1, ]pe care —absoliută simt și fi mont 1 »^35j eilm-o T ^» sufletul lui. ^ ' ••sf»* pânze v ep] Y M'o-rilul fiu al Pipăi pul-ciția * »;i î u r i și v'e ^ a '•'•'•-ret și sfios. ;*d de eorp'I și ^^mngvităţi .și noa iee, e o na t.u— -care şi-a păsună la surâ- T o, eu o sensi*- zi fata forme; -==f ac!îetă.ric sria* - formelor îni‘ o-retje și-a. dat fundamenta- - i est© sincerjuihcra lui, ca t-c fiu arc rt. 5 De si y -G J i m t i -- e» «a.î-e t * » li tir »eiririT. • 5 y:a-z 3 -t 1 * », in mlic de’ ascuns, ei din potrivă sjimitp sitrt'O'ila de a. spume totul, şi-a revărsat franc, direct prinosul de isensaţii. impresii, viziuni şi emoţie. De laceja pânzele lui stait une ori miai mulțt de cât reflexul îltuminos, oglinda idd dj'stal curat al unei dljpe sufleteşti, stuit prelungirea ideală în magia culorilor, în armonia liniilor a finimţei artistului. Numeroaeele şi fericitei» exmi pliare .de artă ejjte djin penelul lui Vermont sunt cqpiîij Iuti veridicii şj laiutentjej in lu,mca ■..«• lorjlor şi l;tnij.lor: ei trăiesc vioi şi elegant şi vor continua să surâdă pui graţi© şi să vorbească în surdină chiar atunci, când dej, cari trăescastăzi pui vitalitatea materială vor fi prorit deapururi în neantul, din care nu supravieţuesc decât forţele spirituale. iUUXL Ori de câte ori nenea Nae Bizeţ, cismarul din colţ, se duce în oraş după piele, se întoarcă acasă beat mort. Nevastă-sa, d-na Bizeţ, exasperată de această purtare, îi face o scenă teribilă, terminându-și filipica astfel: __ Data viitoare, dragă, mă duc tu să cumpăr piele! __ Aha! ii răspunde calin nenea Nare.— Vrei să te îmbeţi ■Vi tul v Im farmacie. Dar de ce este atât de scump flaconul ? __ E cel mai nou preparat, acum, ne-a sosit. Nic'ţ nu-l cunosc decât, foarte puţini medpi __ Atunci am să aştept să se mai ieftenească. __ Da, dar atunci nare să ’mai, fie tot atât de recoman. labil. N o ta hot c lien i lul. __ Camera... serviciu... lumină... hârtie, un leu? Ce-i asta? Eu n’am cerut hârtie... __ Un leu... hârtia, pe care este scrisa nota! Şedinţă de spiritism. — Aş dori să chemaţi spiritul soţiei mele, moartă acum câteva, zile... __ Ce, vrei do întrebi? __ Unde a pus batistele!... Mamă modernă. __ Coniţă, coniţă, băieţaşul, a înghiţit un soldat ele plumb! __ Nu face nimic, cumpăr altul... O ! ! Sti. Amintiri despre Caragiale Nu înţelegde ce nu s’auscada până acum amintiri despre Caragiale. Şi doar, prin firea sa comunicativă, prin verva sa briliantă, prin trăsăturile surprinzătoare ale firei sale turmentate, marele autor al „Scris-cam pierdute”, a lăsat în urma sa un bogat material anecdotic. Acei ce-l deţin însă, se împuţinează din zi bi zi. Vremea implacabilă duce cu dânsa din ce în ce mai mulţi contimporani ai lui Caragiale. Încă cinci-şase ani şi savuroasele anecdote, care se povestesc pe contul lui Caragiale vor pieri odată cu povestitorii lor.De la unul din cei ce l-au cunoscut bine pe maestru, am auzit, de pildă,că Iancu Caragiale, ca toţi oamenii de talent, era foarte le- , - , - nu A nes. Capul îi era vecinic plin de rând pe scena Casei zeci de subiecte de nuvele, roma , ne, piese, dar tare greu se hotăra să se apuce de scris. Intr’un rând, Dobrogeanu-Gherea — autorul „Neoiobăgiei” și al superbelor critice literare —, se întâlni cu Caragiale. și-1 luă la un ..tap”. Țapul se transformă într’o adevărată beție, în cursul căreia Caragiale povesti amiculuisău câteva subiecte, dintre * cloceau în minte. — De ce nu le se cule ? se indignă Gli — Dragă, ce să-ti parale ! răspunse Ca. când n’am parale, nu — Știi ce.? Vino, mine. la. Ploești... G borea tinea pe lantulstării Ploești. Intr’adevăr. Dumit Ca-M-giale sosi în gaină o masă copioasă, din buzunar 4000 de imensă pe vremea le întinse lui Caras — Uite, lancule. uit pot, cS scrii, fii tale... Tine patru m Sinaia, stai acolo si .Era prin Aprilie._ o frumos, liniște si se poate scrie admi Caragiale strânse lui Glerea. si, fără gânduri, porni la S Peste două, să-ti plecă să-l viziteze scris. Dar deabea esi i si descoperi |)e dre ciumă, un chef im Caragiale. despre care i se spuse că bea. acolo de când a venit. Scandalizat, ((berea 11 chemă deoparte, si începu să-l mustre,' RLpe, bre. lancule. asa ne fuse vorba ? De ce nu scrii ?_ __Ce să-ti spun. — izbucni Caragiale, __ eu când am parale, nu pot săscriu, dragă, NÁDOR Poveste americană Uit Japonez locuia Ia o gazdă americană, dar casa era atât de neîngrijită și de murdară, încât Niponul esea de acolo desgustat. Intr’o zi Japonezul fu surprins când găsi la intrare, ne uşă, un carton cu inscripţia : ..Sterge-te Pin picioare!”. indignat, el adăugă cu creionul pe acelaș carton : „când vrei să eși ceară”. - Yennel la Comedia Franceză Compozitorul nostru d. Yennel a fost angajat la Comedia Franceză și va debuta în cumere. Literatura dramatică originală pe scena Teatrului Naţional Lista pieselor româneşti jucate pe scena societaţii dramatice a Teatrului Național, Numărul representaţiilor. Reţetele Continuând statistica asupra. V. Alecsandri, „Candidat şi depieselor originale reprezentate pe scena Teatrului Naţional, emanarăm, lucrările originale reprezentate, in stagiunea 1879 —1880. Director al teatrului e stat acest an tot prinţul Ion Ghica. Prima lucrare reprezentata în această stagiune a fost „Despot-Vodă” de V. Alexandri, cărei premieră a avut loc ziua de 16 Septembrie, cat a realizat o reţetă de SDS(" Piesa «re dl spectacole na NaţionaluluiMăgurele’ lea”. O altă premieră pe „Porcarul şi Măria Sa” V. Ei’eche care s’a reprezint de 5 ori pe scena. Naţional a luat în această, stan© toriţa”, „TreiVarii”. ,,Un trântor. „Despot-Vodă”, ,P rului”, ...Candidat ,.1'c mami garin Eliza”. igiunea 1881— e numit director aht mi Ini O.’ornescu. P- lân/ gle i'cluări din stagiune’‘rodentă s’a reprezentat ,.P 'pil” de Olănescu-Aseanio, ' 'ieinesul”, o localizare de Velesen. ..Cămătarul” de Ventura, „Ridicolele” e'-'obe«cu, „Lite nora nu e ” ,id .ySinzea* . - Pepe-N’au re,,Pășii răsăzece ”, iuichotitat”, idui”, ă la V. Alecsandrescu, ,,Piatra din casă” ale Alecsandri. „Moştenî»ea, del,a răposata” şi ,,Un leu şi ^ un zlot” de Rosetti-Max, „Soacra mea Tufina” de I. L. Caragiale si .-Nastasia Ilodoronc” de G. Șoimescu. In stagiunea 1883—1884 ai reprazentat pentru prima oară „Fata dela Cozia” de luliu Roșea. ..Grandomania” de Șoimescu, „Prea târziu” de St. Vel?\tiu* •-Sabăr-Mahăr” de Rosetta-Max, „Hatmanul Baltag” , I. L. Caragiale, lacob Negruzai muzica de Caudella,Iulian Brun” de Ştefan Velescu. ,,Fântâna Blanduziei” se reprezintă pientru prima oară în ziua de 22 Martie 1884, când a realizat o reţetă de 2315 lei, reprezentându-se de 13 ori în stagiune. Piesa are 105 spectacole pe scena Naţionalului. „»Scrisoareapierdută” s’a reprezentat pentru prima oară la 13 Noembrie, reprezentându-se de 12 ori în stagiune. La premieră a realizat 2239 lei la c cassă ; s’a reprezentat până’rt pc i68 ori rului NaU—«1 c,»„. m aceasfifNflU .ÎMI ‘*ori”, de Ventura, Aleesandri „D’ale Carnavalului” de I. L. Caragiale. Stagiuimea 1885—1886 s’au reprezentat numai două lucrăii noui : „După moartea mea” de Gr. Manolescu şi „Marţial ’ de V. Urechie. deasemenea şi’n cand s a jucat : „Femeia lui Socrate” de G. Sion „Manevreo localizare de Paul Gussi Mateescu” de .“.tîtghiucr, 1«K7__j ty şi ,.Iulian Giorgian. In _ 1888 sub direcția O. I. Stances- * eu. nu s7a reprezentat nouă decât „Pigmalion” Benge sen-Dabi ja. ca piesa de ’S’au reluat în ap ne „Curcanii "Paracliseru la răsărit” și „O dij Ca, nil dv de ( , '^îănesy patriotism” de fzentată de doar tulin” -ele lui-.j zeu tatăde tip naiului. ,-K' „Peste PAGINI Tipografia „Rampa” execută In trei ore splendide cărţi de vizită cu cei 40,56 suta S*rim Redactor: SCJ3RLAT F&C&« Bkwourfie ziarului: Bucureşti, Calea Victoriei, 31 Telefon 159 Taxele pe spectacol 3 In Germania Din cauza încasărilor slabe provenite de pe urma, taxelor prea mari pe spectacole, patron•lo r»Artf. Cfm din Wmdrm. Cuvinte încrucişate Ne civilizăm. Suntem in plină cale a progresului. Biroul circulaţiei ne-a gratificat de sărbători cu un serviciu de ordine. încercarea de a introduce sensul unic acolo, unde până astăzi n’a domnit decât sensul hunic, este lăudabili. Dar te pui cu Românul! Era si trist si-ti venia să si râzi. In anutul Crăciunului, un gardist de o sută cincizeci de kilograme, înfipt ca un caltaboș in inima Capitalei, rânduia scurgerea vehiculelor, oprind mersul trăsurilor la un fluerat scurt, imperativ, pornit __ nimeni nu știa de unde. ____Piru !” __ „Stai, stai acolo... Oprește n’auzi.~ Dumnezeu.’* __,Nu mă ’njura, domnule !... De ce mă ’njuri... biserica—” __„Pe cine ’njuri tu, mă?... Crucea și evanghelia—” __ „Domnule nu înjura! Ce, ești pus aici să ’njuri oamenii- Pastele” __ „Piu !... Ce faci, mă gardist, te-ai apucat de conversaţie ?” __„Nu trăiţi don ’comisar, dumnealui zice ca să-mi...” __„De ce ’njuri gardistu mă, ceara?” *IA_X- a i HS II ISIiSB IN Literatura ocazională Intrăm în perioada literaturei ocazionale, odată cu zăpada şi cu Crăciunul, cu Anul nou şi cu onomasticele, cu imprimăvărarea şi cu ouăle roşii, la Paşte, şi cu Zece Mai, în plină vară. E un capitol aparte în istoria literaturii şi un gen aparte în clasificările metodologice, aceastăproducţie ocazională. Niciodată meşteşugulscriitoricesc nu este mult de preţ ca în aceste unice zile, niciodată „reţeta” pateurilor nu face mai multă confrerie cu arta literaturii. In faţa acestui elementar adevăr, articolul de faţă nu va mai năzui să dovedească paradoxul că marile talente au fost mediocre în geni, — dovadă care se poate face răsfoind un singur volum de poezii — ci va privi numai laturapractică a chestiunii. Sărbătorile noastre oferă, în general, aspecte moarte, privind viaţa, din afară înlăuntru. Sărbătorile paralizează mişcarea străzii şi seamănă în cămin un fel ele letargie diges Evident, după răsboiu, statisticile ne-audovedit că se citeşte pe o scară mult mai întinsă. Revista literară însă, şi literatura ocazională rămân singurii factori cari pot activa strâns şi cu succes. Sărbătorile — pare-se —dau literaturii un prestigiu unic. După legea cereriişi a ofertei, care ia public e mult mai cunoscută decât orice poezie de Eropinescu, literatura care tot anul merge, a la baisse, urcă odată furios. E un moment propice pentru cea mai bună experienţă din câte se pot face pentru propaganda culturală. Să dăm publicului o literatură aleasă, să îngrijim de frumuseţea ziarului (pentru a nu reedita povestea dulceţii,servită intri un vas murdar), mai ales să fim atenţi la răsunetul pe care-l are fapta noastră în public. Pe calea aceasta vom culege repede fructele pârguite ale ostenelii noastre. ROMI II.I IS ON ANII Cartuşe oarbe (din spiritul american) Termometrul se coboară de multe ori foarte jos, dar niciodată nu devine vulgar. La 21 ani omul crede că le ştie pe toate. La 50 ani, ar vrea să ştie -ti/di ceva. ..?i scală, nepregătit trăgător, VINERI 1 IANUARIE 1926 PÂNZA SPcQAl A.vi»uC£RC£‘AfUBl LA n ARELE l'IAGAZIN IA VOLT UHUL DE MARE CU PESTELE tIM GHriARE THEODOR ATANASIUsC? ! TR. CAROL e0 B2-e6 £ t m faAZACA V iTR.fiALELORIM METRU A. triumfului renunit la jrU, va fi executată pe rând in tgR centrele culturale din Franța. 1 •1 Ianuarie, va, fi executată Id-Concerts Populaires” din Angerla 10 Ianuarie, la. Comseniiul din Nancy; apoi la. Lyon Marsilia, Bordeaux, Roumi. etc.; I Cuinile esirlr Pe teren’; ofensaiTM^1'' “ ios‘ «rav —- „In ce mor. ?” - -A fost înjurat.” •— Ui s; ?” -Duelul e inevitabil.” „Dă-i in... dom’le! Asa e Romanul. Nu-i caz de duel.” expunerea e crudă. Dar vorba cântecului : „Astfel ti-este sexul, curbi?* -V,na e“ ' Sunt iocurî de , ,ncruc,sa‘e- «rl distrează societatea, pe cari le aud zilnic pe strada, un tramvai. Ia berărie, cornii, fetele, surorile, soţiile si mamele noastre. Eu cred, domnule că ne-am asocia câţiva preoţi, literaţi...” -Ce sâ facem ?” T pornim o campanie... -Dă-o ’n... Era cât p’aci zic şi eu, te pui cu tara...” GH. BRAESCU dacă profesori. sa umpie coloanele darchm^tiînL- pvrechează cu glora boxeuruhii. înfrânt: Bat lina SBi nume „vwvjuin, inro. n ouă ah tâ go nisme pasive, dar crâncene. Sărbătorile sunt zilele de armistiţiu. Aşa fiind, programul ofensivei scriitorilorse schiţează din nii'şi golurile acestei stări de fapt. Litiu ut,ura nu pătrunde într’o anumităpătură decât prin foiletoanele ziarelor politice. Este Ut:g npei e un curent in publicitatea mondiala o celebritate a zilei, ,/te a surprins ne-pregăta ameţit mai teribil ca o lovitura de box, l’a zăpăcit. Va tăcut să-şi piardă cumpătul şi terenul. Gloria l’a îmbătat com tinată cu agrement şi fără tinaj figurativ. Tânărul neselecţiune între, arta literară şi ’ 9}‘*E simplu în sărăcie şi modessimpla literatura. Romanul senzaţional cu Contesa fîartă sau Tigaia sburătoare încă isbuteşte să pasioneze, iar ca poezie „Pe lângă Plopii fără soţ” —analizată de lăutari mai mult sau mai puţin ţigani — este singurul divertisment, artistic . „ - -------- şi modestie, a început să se delecteze cu nesaţ din toate deliciile vieţei civilizate. A început să frecventeze baruile elegante, cu băuturi complexe şi rafinate, cu alcooluri violente, cu nopţi înecate în orgii. El alunecat repede pe calia stropită cu alcool. Din brurile elegante, s’a coborât în car unii, din cârciumi in taverne, din taverne în localurile infamante în care vinul se amestecă cu sângele, dragostea cu crima. Putea fi un rege al ringului, superior cu mult lui Carpentier, căci natura îl înzestrase un fizic mai bogat şi mai irupţii, cu superioara rezistenţă fizică a raselor inferioare, cu esursele de şiretenie, caracteristice vecinilor maimuţei, atât de utile în strategia boxului: decăderm, însă, ÎI făcuse un exilat al ringului. 'întruna din zilele trecute în-i l’mn mai jd strălucitului Carpen*■ tier a fost ucis în[r'0 litrada din cel mm rantier din New-York . _ cartier, de peşti, banditi şi profesionişti ai crimei, Glorki a fost, o băutură prea tare ,centru virginătatea sălbaticului. Vă îmbătat dintr’o dată definitiv și l’a pierdut definitiv- DIODOR Stan Golests . *%