Rampa, februarie 1926 (Anul 11, nr. 2479-2502)
1926-02-01 / nr. 2479
ANUL XI No. ?4?%. Lei 395.[mi le [nde [ drottele largenr, toate nuanțile moderne tai I str. Lipseaoi No. 76 Telefon 69-51 Geros Ein detail »«IMMKwmvmmmm Actorii tie main © Descoperitorul de talent •Răsfoiți o âoîeețje •do - '-icrțtjej draoMitic • — «focusueatasa istoriografie de 'Tairjere dnamati- 08 — șî veți «vedea câte ițtsserrve 8 au făcut ia pariera atâtor a«etori străluciți. Impreciaiumea e*. ario perspoaojtăței .ro dimpotrivă, e diagrama fidelă a dramului gigaagat pe care l-a făcu; 'inipeprtorul până să_ș| găsească, îwl fine caleu eea buna. Fericiți p»t socoti a (.ie ia ciari dela pnitoă .pasi. intalpescv .pe, rieseopei: ritorul de taoehte, •îadraznâaidu-i p- calea , cea mai dtreaptă și fără spini. Abî teatrul ■n,m«nica uelî... ■Piesă își urmează min-ml ei wtrtîat, mecathizat prim a^’-petanea stereotipă a «aceloraşi cuvinte, HRektrasl geatmri, aotoraisi a_ ttaudini Sptortaîaraiil urmăreşte paralel cu a5ţi\mcto şi pe artorul iu. D I , -- :mT funiito ori ou e aau terpret. ro unul îh; recunoaște de cum a pășit m scenă, pe alții nicsarului * ce descoperă israub grimăsteiai primele cpm'iiati, de alți, de ».*.i maj «rvuiji, ojci im se ânteresează. Ilustrul nejcumpecpit iși debitează, puținele lui cuvjraibe și părăsește '«scena, altul' ,se.' perinda, teece. în 'imjdfift rental publiuiui, și se pierde neștiut în 'basna cu. lisei- Un gest îndrăzneţ, o replică fericită,. poate un sjotphi «hop, interesant, și în parter.- zeci de capete se pleacă, mâini .grăbite rosfodse programul. O suoiplă curiozitate, un început de Hîteres. Câţi din mariiactori citit strălucefte azi în lumina orbitoare a rampri, ştiu că csili de »pertator«, aşa i-au framoswlit crescifrâindu-le cu trudă pe în. Vumierea, un nume care nu aputtea nimic! Actorul îşi înch.«de ce de mai multe ori tea tocul în. teatru se cucereşte dpn.tri© dată, cu celebritatea îi vin« jprin fovituna bruscă şi hotărâtoare ia „debutului”. Alţii, mai îagădhistori cu ei înşişi, atât ,vaebutaazâ'’ odată şi câţi un anat care-şi ine-bee cariera după o serie infructuoasă de .Jdlefcu. tari”! Alţii mau ..debutat” nter os dătăji sunt totuşi aed artoxi •Atari, actori consacraţî. • Iată doi actori din tânăra noartră ,generaţie azi defimati consacraţi : lancoveseu. şi Scribu. Câţi ştim că Iancoveseu, a cărui awredere în el însuşi aici nu cunoaşte măsura, era acum vreo 15 ami -cel mai modest probist al Teatrului Naţional ? Aproape doi ană n’a fostafiş al Naţionalului care să nu sfârşească distrîbuţii ei cu Iancovistu, um sertitor, «până fentr’o seară când lampovesetî apăru în Cometa''. A fost într’adevăr uni Idiefbut, o compacrare definitivă. Narbiu dimpotrivă n*a avut ot«in*fexâ un debut. In rarii, mici, în crâmpee dbroluri, a eu primtotdeauna loc în .-scenă, a lăsat să se. vadă talentul care depăşeşte rolul. Drumul i-a foet tot atâta3© sigur spre compoziîie, spre creaţie, s pre marea carieră. _N«ughită ori cui i-e dat săaibă, pană la consacrare, drumul oferîţj de ţară zigzaguri, fără b»borâşuri. .Din colanul celor mulţi. ««.uri batla toate uşile după „uni dot but”.d.in.. numărul imens ,al competitorilor rolurilor din piesa pusă în studiu, puţini o aleg. Designier nu norocul -şinici influenţele, cu care unul sau altul izbuteşte, interesează. Interesant e numai :proipeperta, ochiul critical directorului, al regizorului, cel autorului oalice şi alege bine pe adevăratul actor. Un neîntrecutdescoperitor de talente a fost în teatrul nostru Alexandru Davila; după ei Paul Gusty a avut mâna fericită alegoria sigura; D-ma Buiandra ia avut în ultimul timp cea mai înțeleaptă punere înnevaloare a atâtor eleni ni- «debit. Ar fi prea lung să rite« „desficuperirile”acstora și ale altora; mă mărginesc să mărturisesc că rânduriie acestea mi Ie-a sugerat creaţia hotărâtoare? pe care dvna Bulandra s» prilejuit-o d-saur- Leny Oaler în „Frumoasa aventură”, indolet'nk'ir-a descoperiiaoru- i .ii de toAmte mart de loc u-temerara, e sutară, dimpotrivă ameori nefastă şi şi piesei, şi chiar «oanifestafbil la«lenftul real»e afrmă cândva şi fără. ifmn«bokL greutatea ceea mare e să găseşti Jarmişi timpul când trebuie afirmat fără preradiani. .nostru atâţia începători/icul — cine ar putea spune care dintre ei vor face într’ad'vâr marea carieră ? La teaitru! Regima Mania: Leây Caiet,Maria iî^ohor, Finţi, la Popular: Nora Piacon, tini, la Nariooâî atâţia: Puia lotuescu, Dorina Deametrescu, Felicia Frunză, Eugenia Zaharia, H. Polizu, Brausooanir, Cernabie. Câţi, care din «., w fi auto nit de mâine ai generaţiei începatorikrr die aai ? de V. TIMUȘ Cutuni 0 tânăra ţi simpatică actriţă a unuia ,&n tcaireîe subvenţionate de curmd imătfţati,. se pr« V1 ?-i ui *’.yrs a fi W'â ia un cunqscut, doctor buc-: eştean. 1 trapă ce o examinează tu «i'-rîţie, cunoscutul dre' u r j s-z adreseaeă: __ Domnişoară, -ir. pot găsi r,..nic. Mumai... numai. Sunteţi $prac -ta in care o fată trebue. să se mărite. __ Dar bine. dragă doctore. sunt măritată de un om $'*• jumătate, răspunse tânăra și sym-trită. cazul pitica fain ăsta. sa, trebu divorțezi, replică cunoscutul docor. Când Clemenceau fu numit în anul 1906 ministru de fixierne, vru să se convingă în vrozde zelul funcţionarilor săi, însoţit de secretarul său, intră în diferitele birouri ale ministerului. In primul birou nu se afla nimeni, în al doilea la fel; în al treilea birou, un funcţionar dormea cu coatele pe masă. Secretarul se îndreptă spre el sări trezească din somn. — Lasă-l, nu-l trezi din somn, spuse Clemenceau, că te pomenești că pleacă și ăsta!" .Acum câtva. tirap,, p . revietă muzicala «nv^rioană a publicat o jmteresanfcă dare die seamă zu.6'iK'pra încercărilor plam«fatului Harold A. I.ormy, foarte cano» eut şi apreciat în America, de a potpuiârâza muzica pieiloir roşii. Iată ce «spun© acesta : Cu toate că indianul din triburile Preildir Roşii, este »ie ura stoicism duse la extrem, muzica sa redă toate formelesentimentului" pracnise, dein durerea cea iiiaj a d.mcnă, până la «era mai msvro bucurie. Până acum, nu se ştia nimic despre caracterul muridiiPieilor Roşii, cu t-aat© că diferiţi compozitori americani an in.tr-:dlebutanitului i-bu-iutat, î«n muizîea pentru dans «nstutuiţiei. In motive inejan©. atcaaata însă în mod cu totul superficial. Indianul este foarte«n’perxoir. Aceasta se xoate eonf?taina îndată ce îl Vijzjtezii în țara lui, după cum sun făcut erai însumi IVoti daspre muzici Muzica Pieilor Roşii Câteva descoperiri senzaţionale — pentrua studii a unui scap obL rejurile caie. El suspectează pe alb, atât timp cât acesta nu-i lă doveal •e •prieteni“', prin modul său de a se purta. Luring care s’a hertărât să «printeze tanivt»rica Pieilor Roşii, în urma- uofui studlru oritic asupra simifîdiiiri lui Dvorak „Din lumea ncruă”, a ajuns la «ponrvingrtaa că numai contactul pe*.‘sose'iau «eni InteaBa iar putea aa-i! purooure aumoştinţele pe oari nu »utreaim penitrra dâmsji- o am.şi Jenau putut proclara cu stuu | Pa‘,.'e eimo^ră, începură să devidiul prin munte și biblioteci. ' a Titedor Roosevelt, fostul •« Pnesesdinte «al Statelorr-'D'nitte, era omul «din ce.j juaj brani ora-î nesc din gmerație în gunemţie; tecele acetssea în^ Jocaltăţi dirfe«aospători aii Pieilor Roşii; «el s’a.» de oarece însă, reprezentanţii' Tft®, situate la distamțe aprec;aetrădujtsă-şi procure tot felul i tinerei generaţi au înNyil tM ^ i"6-de dinte asuipna «miturei lor, pen scopte multe din obiceiurile al- i Iradiantul din tribul pieilor îşi bilor, mi- poţi avea încredinre de- j începe îin totdeauna cântecul eu cât in ceji bătrâni în eeaace prj- j nota cea mai înaâtă își până la : către numicul rcanoc. vasfcs. redueereâ'-'isâniteedoT. rafanWi* ajunge «iar nota cea mai; HwmBn ’ «ddla ’ aftesîia atoa. pa profundă. tra societate fietutologică fin Washington. Recunoseânia marile «dificultăți *?e s«e opiun «rercetârilor mai amabili și gate să-cmi dea ajutor. Toate cântecele lor ae moșteLoorimg• Eoasevalu, 31 efairai -pej tut afla câte ceva as'arp;rta omigiao;»ta să caute pe cârt-poetbil ea, j nej pâmrt*c*rior, legendelor și Ϋg «reliațiile era PîeSle Rasi'î, să! darasnrik»«r, le. mnBpine. «înaredere '-peafcru aj Imcereările malte de a înreputea «aflam de la dânșii. f gjstra mekndițle «tot la gnaano* Itoriplg °are a traft în mijlo-! fora«, au fost infuertuaaee: Indi_ Sud1, a «observat «a putea diaringe cui Iadietralor dfira «tribul Sioux, în Dakata de jmadijat «că rara bâmuiiaik celor din jurnul lui, î®_ ajrate de a le învăța «în nibta. Roosevelt, căruia î-a «oamuni«at greutățile întâmpinate, 1-si «fătuit dim noul să aijbe rălbdare, oricât1, ar; -arvea; nevoe -pentru; înfrângerea obrtaaafeikir -. 'ce' i-ar sta in rsfle, asigurâmdu_l iJm« acu Las. timp de concursul .Juli.. Laring povestește ajpoa : 'Când Indienii'au dbserytat ea enijj comsldlerau acest instrument drept 3?va suprapăimânteisc, •time le piwlueea groaza . Comit rar tuituuor părerilor emitisc până nCum, fnt^aorufl are un e'tuvt foa«Tte £in pentru armonie. Auzul său este foarte sensibil, el recuraoaște, 2ia seducerea lartiatfjcă a «cântecelor, cea »nai 'tnică devjare d© la «iptaiadta ■-nrg,in«4sL Am «corn stor ai eă fdarrte mulţi indieni «di'in tribul Storax posedă ‘ceea ce «num^icanţii numesc jya«uz absolut”. •’ « Toţ' începeau aceiaşi cârtec în aceiaş tonalitate, fără să devieze. Faptul acesta este «cu atât mai curios, cu cât am auzit când Arta de a rupe... Otun . aâatră.'.«Hft noroj «i 'i&rgesitoă «te m popens'ittî. mai mic pal Gw& oîercra îâtăva -weme .aâară. în vostibdl. oa 'deskrăpat'aa »attcffliktwi, ecoataaea «tehailor. wcwtur acrea pălăniei, uaa îaeât. mâni. .sătoAro în birou. -Nicu awu notată - vrenmea să «râutiSizene. *ab xinaawAile treei iatac ateii alăturat.. .»e -»lotnlina, eu ochi -»eigii ei o&r -sinibit. a cărei 'tcaâetfi ara. înîgr’o deaosâinoarea trădătoare oa, «ă Sraruate priviriile uai sr trăiEL 'GfiieS «o tahin*«mTidiucant in fotoliu) ©e -sare făiou i-1 arătă cu mâna tdrea©tă» m iium» «e va mâna stâatră î'.u»'CDi(Tea utia plină de tipări. -— Ce tt«-«du-er e-iamnî&e.' ©e. ,w«-. moa asiia ? —- Ihueră SaoREe. o dheetie ioaorda Eraryă.. _ E ! ■ — ât-în «ă. -m'iam 'toeadw... '— Qtín.' Ce eă d 'Azâ. âwtgă CK oă ? No trebuie e& te »eeăjaeti e«ea rău... au «stă arionwL eâruie. î «« îrwtâmjpllă o euaewenfia noraTc.oire î — Exact.Dar vreau oă ie xof, e-swa... Tu ai switi »rieteni mMi. tari... —i [Dă. ,— Nâi îssstaa să ectonon ©rin z'kcre o ©otită «ou Icvadnia mea ? — Cum mi ie«,pideero i — Dar nani e e«»%, na ae voi ftă aB&ră deicât edâtiila te? vrtvinde... — La Car hală. aa ? Nu. ’ — Dece ? ■— Am «u o »pedeală... 1 — . O ; ieaB;ei®D'-G.lea ipSeoăr' ochH. Năru reli.L triamfăioff : — Eram s«»ar. Se ©ai-va «va ta ta l __Nu., Burcă, cum veaâ. toata Btouto'Beabia, .tâf1 nu '-stra etan să seca© 'astral de «dâaatt... —I Susrt* .Mai iacei.. Oioa» 3tei simaiba «Jtrsviccc. rteih Dcflăria ei ntăQu»Se bioodiovi. cose răJmăBase ©e oaila.. ia (dra©eriile i«uta(e".nui. (nte atorbi : — D-koe..eu... cu îmi ?nă Sasor... Să ©e «rmă. eu tsniu .să »oarcă dc ele ! _ Bani ? —■ Ei hravoi Paced as ii ik primul «meu coiaui... ‘ wată-mă -si te tarine, ia To învăț, «dăr verabeste mai pentru Btruveie lui B;mkb«Voribesc... •aid'k-â. vcrbeste — iii) i!Băr îrtată — Da. j— Ea.atunci foarte ușor... !... adică, tfiiadcă *lU:1Dcâ Cum ? —■ „nir o 'B*5.«3.ri e a.ăritată îrair’o .— ilxacc. __La1 «sfârșitul... lintărnkel te când îti traşi phetdle «au îţi «aci cravata. -aTimici «asia ©edtjeat : „Știi că ntă însor!” —- N’*o să aaa niciodată curaju Mijeuia! _■ Nufi proet. Aeieriută... Dânsa o să te «privească, ik, îa«-îemi grav. te 'urmă osărâdă. Tu t I fiindcă sen os. span : '„N«u râuleț b * te -a«sa — Si dânsa ? __ Beminde «de .v«esnfi.» ruin- :t~ Ori leșină, «e.eeaiee e mai ©uti© enerviant, dar iniai ',ur«3tâcois-; ori iaoeite «ă ©lângă, ceeai&e în»«aacna -’ a înv1x*rt.»e au i..wt-o T,r cea buns.— Aftiă. ifotoeză sta e ? — Ba nil. Se mai ©oyte «ă. tt măsoare r.u o .rtvire «iroreluitoare si «ă topec fără «să-ti 4«» bună zioa ! Asta îneeamndată că. mw; *je un amanfi-A mea i’are! — Am offwdkn» toii)... Otrioe nM meie «are oel wtia. 5a«ăi an- vmahit, ©âsâ ikt ORoba. oouyimne. —— SS, ni te ©ranăfi .— Ee tentă, ia orte« Oinii.Vf, trebuie «ă-i nouă -că a-asweâ ©» dăx©a ai iubit-o. «ă o tăbvefi iiwh ei o’o re# soihi. de aMtfel Sn to'desuata..' li -poti avrorani&e «ă-i răs -nâri lain-jitiit .. er-:, dună cedatei vaarcS ţaooe©*ă, greabS. -De ottio«« V.bsă., in tactet. cü©e, aatSel db, -c---cjr.tr-.f-1 ee resoisutl... te—1 Ătunci? * . t j —- Atonei tăaicâ tot ©oehiijl * mig........... tonfoa to eov*e aisd o zestre tfotaj.- 4e macre, -să ai nevoie d» acești beai :teat]^ÂArteît» ^ s» 1,1 L, ia. -laasa, to " lC geircâe că «a: ni,au~ I DiâtoTi 0i iu cu es- n BBta «ca însori nmau di© iasteroB. -eă Y . tc'Z.. Ove. ci. J jî-j saa-'i „ ,n ca e. Ma r«s«as I y . -2 ©rdv» RWMeAeat -pfeftNtotec Aice" se «ftetuă: vreau să-tî -te-i»*. di© tm&â «tâiu latetios. In orffce esz. «ti itrurait »otita.- ei—hî mult (i’aînos(3rh» einGet © oqiSotj «siiata... S uaiMâ că... — «Ge e i&ei dacă Vahetfiî te femeia cu tewi sa rajoiî __Bmrai xadiin- — ■■jxueu.. Nioa, sa^isÂii(ffldu-« .twrasa, — ■ A •iubești 'fetheAd ’■ ca ei -had trebui aă «te deonarti 'raks, Asea,.- «î să ite fie«9aatî totasi «est- -va si «tăaci a’ai iaibH-ftu»m poati...... iar pe aia ta e taiarea artă.« rarrturiil . A Victor l^wfaAine«. y. i. arte s&e.r ■ a rwi3Pi sa-» -trompă pisăitoriută, eriofart« » Ce se poate auzi __ N«a... Bâtet&ie «e varna numai ::rtre «vrei»... —. A«m inebiria» na «soa tam, «dar cu-mi venea hin«... __ Ouau Arvvu. .. re...' tonei «tesutacole ?— P&aai— __ De criză. a»oo eher, zsta-i criză î bai. teatre.,rch ? — A deraiat Sa». ..SFÂRȘITUL SODOMEI LA TEATRUL NAȚIONAL DIN CRAIOVA D-ra Neily Bordea «sare cea.#tăpiasă. a »btinat • un zeaua-risab:-! succes. m «aparte ' Desen «da Al. Drăgaaiescu ste,marginea actualitatii Maruiyhsma Gandhy. Autorul cărţii Romain Rolland, Profetul indian, care a revoltat pentru cuvânul păcii multe milioane de oameni, eraprvit de Romain Rolland ca un nou Messia al secolului nostru. Iată că aar ele ne aduc vestea apariţiei, unui nou Messia„ El se numeşte Krichnamurit, e lăinărt îmbrăcat în haine modeme şi suferă de neurastenie. Amănuntul acesta ni-l furnizează ziarele franceze. „ Krichnamurit are un ffil de a se purta foarte original El "nu semai arată decât celor doio prose-pe apostoli, îmmbărând printre ei și pe d-na Desant. Se spune că misionarii săi vor porni în curând să convertească lumea. R. D. int epoca celui mai furtunos luat-bârui lumea se dedă la cele mei bizare ocupații. Acum ir«V ani,apăru în 'Vitrina libra. franceze o carie cu coper•iele cărămizii, care purta dvipi titlu rum Lfflnne g«ra de wwtit :' proape mtr’o %% o iateeagâ xsr rjede apeuledp, se ingnrpsG, «m a-aeîaș timp, m calitate «dkî •dir* tor «do lastra «și de regiear să -t epTezâați troeerte pormeaii în tulja și în isriramatote. A făcut mami plamatt thto «călătorie Kra trupa sa,, a fxxit «abiar la Paris, code -a mcerjt ‘«aijipațiiile Fnanoetelor. it «ckrtpt că ts» toeff, prim atdniralb La i::r·sr ptet.ariPi celor „•Șase Personagii” i~0 d' calea «apre s«oe»t «›s tare a ** Mmm kernig Doeaio .D'‘a reiH'tOIlS 13KTUTQ£uT-a ci fi ’vi&Vt&’t 'Xiivt»6 oraşele, in «cari îşi prorfmaeBe -eă itea iNpnesi ODtaţii. ,El a îiatefţnit âin 'moţa să- 'licreze. Mouite pieţe ale uroarel«!! aetor italian, — *epre«f! tBfiwit teatrului de *uB conducerea sa • De «cnrâmâa foist -vwtwt «de an reidtetator al ziarulra ,,Triba,na?’ «ărala îi poanrajMeă proecftele sak\ Are m prepgt.vt;e^ partra eamedSi npujale car|q?. titurori ar •fi aam rarmătoarele: I^Noua oo:^anîe:’,, „Pry«itena aotifli”, «Dia- J rua şi La Tniria’’ şi ,,F«miefife »F' aajmie”. ; nUltima earneefie «We aproape terminată. Piramidello susţin”* că ura va mai idb nounie pjqse _apxe reprezeratare corcnpaniei aale, toil malt piesa „Diana şi La Tnaja”. Compania lui Pirandtoliki va oidatrairi foarte mult și «ia anul aoeerba. Actualmente trupa goaoă -Gla„P'ed\i^. De acolo v,a pleca la Mîitoo, Bologna şi Florențași •*« -usT reînftoamee apoi la Roma. După «aha, Pirandeilfo vea săplece i; ou\ trupa Ha. la N«apale tar de ’ &ailo să fp3.«eoe ’ im Spasaja «cm -vaporul, , •După repMritivitaţijti drin Spapia, PheitelV. int^artioneaofi «£' p feae abjar in America de enti, Pirtudiadeniî sevor ju»a pjele moi precum și d’in Kiele dftn „Amil trecuii am fost spirt că vechiul repertoriu, între nacri și mă joc pe mime x-nsuimi în aîtră . „Bksjtriai” ,de Snfocl«. inătartie. Era dorința ijxapepeiaari- Asrapma peiaaraluj «nsj noul lor și dorințele lor aunt pou înscenări a „Elecrtrei”, Pinanrun»?. Voiam să fac ân puhaul delpo e’& exprknat astfel: râmă, «în străinătate, pmpagan!’ „Când un director modem -de dă pentru arta dramatică vta- teatru vreasă prezinte puteroBMiamă. Im scopul acesta a tneîbuit lui pjcae clasice, el înceiaidS, «de să joc «în primul rând,piese objoej, să modernizeze ,pe «âar cari fuseseră jucate în străină- dar și să apropia reprezjeaubațiSe tote în limba ţării raapective. • de gumiul modem. Eu vxri 2ay’i, maLTaaj laatM, am «aă fac sa penaa toamai contrariul, se facă comparaţii şi aă se poa- j Voi jeafea ca Ekxrtra să ae tă aprefcia calităţile, trupei memiste,astfel ipe scenă, să vorbe”. : beasaă lastfeli cum slar fi «părut * I maturai vecinilor Greci și nu mii ■wî ispebist de îoe «laică aioaasta va părea natural și publiciallui deazi”.. ' M. B. Laîntrebarea asupra programului pentru «atagiuoaa in crurs, «direietorul «die «teatru .Prambelo •.•ăspun»e: „Voim să m* alcătuim ide data aceasta un repeutorira din lucrări ide ale gjutaxilor dtaitacni. (Vom îmcepea cu o «dramă a lui Orio Vtengani intituliafcă „Mersul p«e ape”. Draoma aceasta o poastâer «aidmiraboa ști nu mă Tîîigi Pircmdelio »IniotfeMft Lir.. |jnnJocse să v&rfve» Tastă sașiCând dăduse pctbtiotthai, acm „Voma juca lapai pomed^a ^2£| .raâe la O ax«ode BoskUqkf peti, „Vraicamii!” dro MatrioiWg „Miabia sau nebunii Pe SHttte” d te Anassandro ndi Stiefani — Dj St naini este cumoseut prabiocra'ku ca autor al dramei . .CLroartdl «data Mesejm”. jucată cdi imaiH’ Bfuoees. „Trnmeiaiza alte pi't’co: "Accuil Odysseus” die Alberto Sárin jo,„Minimul de ■‘»detenții’* ■ de StecSano Lamkii, „Olimipio v&tv hraiul la lună” de Umberto xantî ju, precum și o nouă dranaă .ide: Rosso d» Sam Sttoauié©, „In afară «de aceasta, Pinán’ (Mio v«a' mea pias» « Ide a«urtori rtrăniț. Plămaște,-, înăinte.de tflpe«. ve, reipnazentateia unei «pietoe âe Q'eorg,.Kaiser, --apoi patru piese de araAorj xirnu*®, «ari sa *iri ja eace în Italia îniaţintede nepre« ne®tarea lor tol .Franța, Pjeglele «acestea ,sunt: ,^Ppticeete” (de ViAdrae, „Icj cmdanse” efe BenjaminEtreraietts, ,,Le« dernier empeneur” de Joasa Eîeitarid Koofa și o cdtmedii© de Julies Spamans. Pjraadelio desparte diina suflate în pieptul $&n . eh ‘*1 po©“ tu im o«cel «v! directoruriride teatru. ,Jlopertorial cyrnpsnA'/i- «xaeie5’ snjsrtaii;to cL rimââe jonder pentacnt ae prodluc^a 'la*. • a autor. Să nu se pontăapune că prefer piesele mele chiarale altor «autori. Scrisori din Italia w* M«“,a Proectele lui Pirandello ş t Anafole France şi Bperante Z-k-r«t.mecÎMae no adoo o ; Î.J-- «i-v;atioT:,al;:: íí, -t fcsSinterdac! awoo-.-c. a «vi- ii;ci:-, ostiMs.Cci!rjî««. -- iiraht.,"/. lffi*ei©atkata«Eă. La TrH-io- ri_:«-mm* ■: -rătso-leziUă ei '•etetr.ld« boicav dar «e «cri« ib «*sn»f raot6o. In -.fto stai multe ,&'îrwi mperioare. «ie «Stai si parc.!• •■uii.arv'- -r niba -^fc^Gaiaspiro. fiâ^Oci« till o cii^r «aje». «de -©radwre. e in on l«-m'z. :*ii «obi'e.-t o.rj?toin al. asuma. t* - .a» .» «e s«tănî«k'î e - *».- v. -a vu«w, ,V.jărusi .»aBurjJai. Mu Vâri*' .Ufe- î^it. riiw.t» âvîa ac«a«tă cirloajsa preaH-totlo âl Japoaeziior. Totn--' a»« ainiahm de -oanecdotă senini!"-•«Oethli* AuDoli-ol^, z! JFiaBlCorpif.m" Ui. vife ifui .jSaitd” vlaka «mior tineri distinși,cari «îi '.cereau câteva rânduri de elogiu te uimi laba e.s»er«.;t«o. Anatole t muzeu ,tj «ufto«t«a Korba, totuşi se tov.Visă --rr-e, ia. «văzul t‘iân«d 'lăriiurimile v'ziăatorlior i’ar îl convins ,că e vorba de cevaserios. Ar ii zfffife «i .jorîe-teni-i’ Jft'R-t B-rae., «hitoe.. iiateletr. 'dar aveţi-i .Vum o «să puteţi traduce d-v. exact în esperanto -cee«a ce eu voia scrie, im franţuzeşte... O limbă oare,nu e frultivată de popor — cum o «căzui limbei esperanto - nu «poate avea «decât »««irisuri si noţiuni «Precise, .nuanţe însă niciodată... — Dar, replică -orral «din «prieteni, limba '.sperainto e -cea cuisi subtilă limbă. — Aiunei. Iubite prietene, fii drac .î «i.i tra-du. - « eseweusu).Sie wriuri de Racime. Maestrul se ridica hâtrârtoste și se duse să eocxvtâ din raft un vo-ir, . ■.1 iii «di;to-rilo cu• ÎTirO 1 L*î'! atlăo Kann-T.. .irr.. IV'“* ,'Mi.DL vin.a ( a. D-"R.tu, !irwiu-i’ă. U»5 ' f- de pe -d. vrmiu-T. vrt-niH ca An.ito.eF ra:ic*e-i u f critrc;■ «î*uaii’cr:il el«o,p i*. :)°r.i«ra ΫT -Hb; u-TTf’O. î-i Bo-ri's.in îrjHKt'i- ar cî ttfiaSus. e termimă tot întruna myaoră. rial cânrteculrail mag e im Un autor austriac jucat la Roma fie anunță din Roma că V „Titerario degli Inderperadenti” _ de a.col'0. a avut loc premiera în I'■ rntra Italiamă a, piesei ..DerSnob" a -oanoscutului «autor dramatic «anistria«, Karl Sternheim. Piesa, a avut mare succes, fiind primită «u aiplauze fantuaioa.'se de LUNII FEBRUARIE 1926. PERECHILE AMOROASE CELEBRE Convorbiri galante , HECTOR Sl ANIDROMACA. ■■"""u-------V ■" 1 11 I —■ Vrei sa-ti întoirci fața tei Majoriitatea «câniteealor sunt ? rămâi «m în totalitate nai,noră. Puținelo j cv^_l m , Trebttie să mk ^ ta casrj 1QC0P în tonalitate Quajexra curse, ppeed secretul xehior. ^Catel de lema” va câștiga alergare«. tertsamt și «din alt punct «de ye- j SAMSON Sl. DALI LA dere. Când câte crud se apropie ! —- Eî. eşti mulțumit ? de sfârşit, el este nehmt suib | - Minuruat. Eşti: o adevărate «». fornma unei note foarte scurte este te tăierea j»ăral»ni Sl «ude Tm , c i mftB tHM ca am economisit vre-o «f in tonalitate mTnora. | te« dela barbier. Indienii au întotdeauna Ksouă rjrinuri" sn« mnlzicia lor. Apompa- • L’LYSSE SI PENELOPE, namentul de tobă are urat rjtm i ou tatrai diiferit «de al pâptecnului. „Hra îse cunoaște până "acum altă rasăcu o ritmică, sft asemănă toarne »eheia «dimenizdoa Pieilor Roșii” _ Spune, iubitute, mă găsești îmbătrânită după douăzeci de.aah» — Din contră. Ești aproape tot atât de bine ..conservată*’ 1 ea eî Turtankbsmon.. I REMBRANDT ȘI SASKA. — Nu sunt prea «rea peffltrv genunchii tăi ? — încă nu. Dar îîuite aceia «n putea să, ne schimbăm, ce zici? PAULși VIRGINIA. — Oede-mâ, duduie, tnclnaree mea pentru mata este neschiatblitosire. — Mare lucru, pe insula aste pustiei ROMEO ȘI JULIETTA — Buzele late sunt dulci. Juliettel— . — O, «ceasta o apun toți de Vwonjft.