Rampa, februarie 1926 (Anul 11, nr. 2479-2502)

1926-02-01 / nr. 2479

LUNI­I PEBRUAfiijE 1» uw ig»' Rumânul lui Irvina Berlin. — Din cernationale. __ O Iubire care-­ nu­ cunoaşte notele. __ Minele din exemplare.. — Ce! mai mare bine! Prin 1918, lumea, care ,se­ inte­resa de viata teatrală, ai artistică a Londrei, a fost violentată de cu- Tim­pflul câtorva reportajii deosebit de senzaţionale. .Se anunţa, de­­pil­dă,­­că Miss Ma­ckay, o cunoscută aventurieră engleză, rătăcită prin Africa, s’a căsătorit cu un nu mai Puţin cunoscut compozitor englez, de origine evreu, anume Izzi Bal­­iline, iar după pseudonim Irwins Berlin. Acest Irw­ing Berlin era foarte cunoscut în cercurile teatrale şi cu lidere ale Londrei. Câteva bu­căţi muzicale semnate cu acest nume obţinuseră chiar un răsună­tor succes la Londra. UN OM CARE DISPARI: Se versin­sa această căsătorie im primăvara, lrwing .benUn anunţase chiar un turneu strălucit în ivu­­r­opa, Kuorkallie­s au sesizat de venirea lun in Anglia, .barim tre­buia au­se, recunoscut mai intâiu de autoritățile de frontieră, ca per­soana, morala. .pentru a av­ea­­drep­tul si debarce.­­Nimeni nu s’a prezentat. Toţi peste doua săptămâni Londra vuia de faima marelui cântăreț. Pe unde venise '­ Cum­­­ălistei'. Autorităţile au luat act de acea­sta suspecta apariţie .Până să pună însă tot aparatul nom­enesc pe urma lui Jawing- iLaparuse din Londra tot masa -ue misterios. Painui numaiui,­­pe­­care Lewing berlin o lăsă în urmă, a contribuit ca el să fie tot tuuipuil simpati­zat de pu­blicul englez. DUPĂ OKI ANI De marele Irwins Berlin nu s’a m­ai auzit nimic opt ..ani împliniti­­iati inia că zilele acestea ziareie ensidze au înregistrat radiograma prin care misteriosul orast lei a­­nunta sosirea, le data aceasta prin­tr un Punct de, vamă precizat si iară sa mai facă nimănui farse. V­enea acum cu aim urina de ar­tist decât aceea cu care se prezen­tase cu opt ani în urmă. UN RELIE AL JA2Z-ULUI Tot publicul London«« * în ex­taz. Muilwmea, milioanele de tinute inculte, care în protecti v­itale bovin barbare, ad­ami zgomotoa ,pe ir­­wmg Berlin în mometuul­­eâiwl debarcă'. Ipo Tamiâa. la, Londra. .Irwing Berlin este­ geniul puibli­­citătii si al jazzului. Ziarele fran­ceze anunţau că­ el o, sosit la Lon­dra (Chiar înainte de a fi sosit..., te­legrama lui. Toate ziarele ameri­cane li anunţau în termen în Lu­­idioa­­ când’ Lrvvâng Berlin, era încă în Africa. ^ UM­ FARSEUR DENIAL Irwin»' fierlin. e un aiaBt foarte bogat, 'lotus el. avea ciudatul obi­­ceiu de a împrumuta sume mici pentru a lasă aparentele .sărăciei. Rareori, ieșea, in lume naturat, câteodată însă dădea (.si este mai cu seama la tNew-York, banchete copioase, cu care ocazie cheltuia, ca un print. Cu iput­in înainte de ,a pleca, din New-Y­ork. înving Berlin împru­mută dala o mare Iramcă america­nă suma de o sută ide mii de do­lari. A doua zi dispăru. A treia zi politia era ipe urma­­sa. A patra zi Irwins, (plătea împrumutul fără să anunţe poliţia. A­­cincea zi Irwiing invită publicul american la un mare concert. E uşor de închipuit cu ce interes palpitant venea ,pu­blicul­­, concertele sale. Irwing ştie­­să presare senzaţionalul cu cele mai extraordinare mijloace. ROMANUL CEL MAI STRANIU Astăzi Ir­wing Berlin anunţă ca va scrie cel mai straniu roman din câte a avut lumea. — „Va fi chiar romanul vieţii mele, declară el unui gazetar. Voiu povesti acolo viaţa mea,, de la de­butul meu ca chelner de­ cafenea, în China, pe când­­câştigam cam trei centi pe săptămână, până când de­barcând în­­Southampton, am fost primit de o mare de capete cari mă aclamau.. delegând pe, primarul oraşului să mă sărute şi să-mi strângă mâna din iPartea, tutu­rora”. „Voiu­­ povesti cum am debutat cântând o­perele mele cel­or cărora le serveam cafeaua. Ei ce opere am compus atunci !... Auziţi titlu­rile : ,La Fanfare du Bang-Time şi „Toată lumea face aşa”... din care am vândut două milioane de exemplare şi din taxe mai mult de cinci milioane de exemplare am dăruit fraţilor mei englezi, evrei şi americani”. „Dar acel Yp-Yp-Yphanck... în care fac apologie lenei ,şi în­­ care, pe lângă e o muzică leneşă şi suges­tivă,­­ adaug un vers­ admirabil, cel mai bun ist singurul ne -oare Vom făcut „Vai ,vai, cât urăsc sa mă deştept de dimineaţa”. UN COMPOZITOR CARE NU CU­NOAŞTE MUZICA Irwing e astăzi un compozitor consacrat, cel mai popular din câţi sunt pe glo­b. El nu­­se adresează unui public select ci ma­selor. Ei tot în facest interview acordat ziaristului englez. Irwing Berlin declară : .Anunţaţi Pe d­ibitorii. dv. că eu sunt omul ,cel mai incult din lume. Eu nu cunosc nici notele mu­zicale, cânt cu­­sufletul ei vocea am plătit în schimb ipe unul care n’are geniu, dar -care etie notele, am plătit zic -pe unul să-mi simfoni­­zeze comipozițiile- OJHUL CEL MAI TRIST DIN LUME „Sunt omul cel mai trist­ din lume, d­ar râd mereu. Eu am iubit pe Miss Mackay încă de pe vremea când ea era săracă. Tatăl ei nu «fie nici să­­sicrie aici să câtească”. „Strivisesem suma Babuloaisa pentru mine­ de șapte dolari, când am plecat cu Mia» Meckay în Ame­­riica. Tot acolo a venit și tatăl său. Norocul­ a fost cu noi. Tatăl ei des­ artist ciudat. — Farsele sale In­­obsedează. Un compozitor care California. — Șapte milioane de ăcător al artiştilor : Irvîng Berlin. Pare da. un roman fantaetto: un idiah criminal care ar ipăraa împustibil în secolul atroipOianu­­lui şi al ted«grafi©i fara fir. Po­liţia­­d­jn New-York a aiestat o. sedtă,, ai cArej' im­embri r,_ un grurp ide persoane cu înclinaţii .sadice. — făceau ceremonii,„re­ligioasa” :la tari se ad­uceau sa­­arifipii omeneşti. Preoţii­ «şi preotesele acestei serate crinknd­e sunt, cu toţii la închisoare. O parte din pu­rij­­aanii lorr au reuşit aa fugă şi o­­mare parte din corpul de de­­tec­tivni al New-Yorkului este în căutarea, lor.­­Deocam­tdartă nu se știe cu precizie cuanărtul «jedor cai’, au razjut victimă i'amțismului a­­cestei sectice. TEMPI,in SATANEI In momentul în care deteetji vji au pătruna în templul Sa­tanei, ei găajră pe un et­ar ide marmoră pe o tânără femeie ca­re zaiora într’­o baia d­e sânge, cu mâinile şî picioarele leg­ate. Ea fu ^salvată in ultimul n­o­­ment. Aceaiată victimă ,a­­Sdctei, ai căr­ei adepţi se numesc, „Woo­­dişti”, este o tânără italiană a­­nuime­dinta Prairello. Ea a fost duna La spital în staire foarte gravă şi medicii ae indoese s’o poată salva. Cum­­a ajunis PavelLo in templul Woodiştilor? .Secta îşi ţinea întrunirile în caisa,cu No. 18 din Parkstreet. Olădairea aceasta eate un pa­lat. teu 12 etaje, cu birouri şi prăvă­lii In ttpt palatul nu sumnă decât două­­locuinţe. In etiajul întâi locueşte un anume loaef Moa­­ka, d­espra mTe mi i se­­ştia alt­ceva decât că este um holtei bo­gat. In ace­laş eru­aj locueşte­ şi o familiie itali­unâ. D-aia Piatredlo venise să vini­­tezie acum câteva zile­­pe soţia Italian­ului, cu caire era priete­nă. Pe când trecea ptrtin coridor, se ideschise­­subit o uşă şi un bărbat de o »tructura latîetjcă apucă pe netferic.fei femee și, 5 najano toa ea să fi f­uftat .scoate um. țipăt, o trase într^n vesti­bul întunecos, a cărui ușa se închise ermetic. Dana Parelo era prinsă. Ingraajtă, ea inc*epu aă atrj­­ge ajutor. Uriașul îi băga un caruls în ^ SLUJBA SIN­IBTRIA^U Ea fu introdusă­­îatar'o ahlă lufmjruată slab cu lămpi de pe­­•­trod în care etra adunat un grup dte femei şi bărbați, cei aiA mulți elegant. îianbrăcați. După cum. fu. , atahiljt xuaa târziu, iartfetul nu era altul de­cât Joeef Moab­a. El porni^ la doi negri etani erau ascunşi i până atunci in» t.r uin colț aii săiji, jsa dedbrace pe nefcTÎichă şi s’o leg’a ! Marte începu sa murmure rugăciuni și cuvinte cabaLjistice pe cari nefericita f­­rnee nu pu­tu isă ia înțeleagă. Ea omu, putu decâft să vadă cum cei prezenți începutră să «danseze în jurul mesei. d.o marmoră «tare părea să aiibă menirea unui alaair. Cei doi negr­i întinjaedră lui Motska o foarfecă și un brici foarte tatacuțite. Sadicul îi tine victimei mai întâi părul și La­­oapu să-i facă răni­­cu briciul la brațe, pe icând­ nenoaoclita a» svârcolea pe masa de ma­rmoră. Mosoa contimuia să tai« ieu brj­­diul. D'spam­ tă, ea strigă : eu uiti­­md­e puteri, după ajutor. O servitoare, care todmali ispăla fe­restrei« la etaj,, auzi ţipetele și chemă poliția. Doamna Parelo fu salivată din mâinile TăâăTor­ei. Iosef Moska, soțA sa și o a Treia peraioana, al cărei muma n’a putut fi­ stabilit, au fost a­­restaţi. Ceilalţi a­u isbutit să fugă. Autorităţile poliţieneşti sunt ele părere­a că Mo­ska este nebun. El ia şi fost tr­imis spre a ,fi ex­­am­iniat de un psihiatru. Ceilalţi adepţi ai­ secta­ par a fi aatici şi isteriici. • In erica ce priveşte secta în­­săşi­­după mărtur­isirile celor a­­versaţi, cultul „Woodismului” a fost e­xervorat pentru primai oară sicum­­douazeci die ani, la New- York ide un grup de negri. La Interogator, Moska îşi so­ţia sa iau persistat în­­mărturisi­­rea de ia fi făcut pentru priima par­ă această încercare, ceea ce piu prea pax*e probabil. Râp&rtigii lafizaţioîiiie lel mai trist am nia lame — Dala corespondentul nostru din Londra — caperi in cel mai­­scurt timp o mi­nă de aur in­­California. Am deve­nit, deodată bogat. îmi Voiu putea scrie operele în bună joace îmi zi­ceam. când bătrânul mi-o ismulse pe Mists Mackay și o trimise în Europa. Atunci mi-am cântat ■ dis­perarea și sărăcia, dar mai mult iub­irea.­­Simplu de tot, dar adânc și ome­nesc. „Ce-am să mă fac­­eu când iu tot e departe ?” Sau ..Adu-ți, miss, aminte de prima noapte în care mi-ai spus : . Te iubesc. Ir­wins', io iubesc, adu-ţi aminte !” Şi fiindcă eu '­am plâns cântând acesteia, un popor întreg a plâns cântând­ partiturile acrise de secre­tarul meu. Dar au rplâns cu ila­crimi de aur, pent­ru ca. Irwine Berlin cel mai nefericit din lume, câştigă numai din ■compoziţiile sale o sută de raia de livre sterline pe an. Oare fabricant de conserve mai­­câştigă cât mine ? CUM COMPUNE IRWIN- BER­LIN­­— Cum compun? Dreu de­­vons. Lite, mă deştept în­tr’o diminea­ţă cu o întreagă simfonie în urechi, îmi chem secretarul care şi-a pier­dut­ vremea (e şi­­el un nefericit) învăţând te­chnica muzicală și-i cânt. El încearcă la pian, transcrie zilnic, cântă pe urmă si el mie. De cede mai deseori plânge oi el asa de tare încât nu mai ,poate transcrie nimic. Atunci plâng si eu... Iti închipui ce .simfonie ori­bilă es e de arcă ! .. CE VA FACE IRWING BERLIN eu AVEREA sa Sunt Încă prea tânăr ca »4 mă gândesc la asta. Totus dacă nu voiu mai găsi pe Miss Mack­ay cu care aș cheltui totul si sufletul meu (deocamdată mi s’a afirmat :ă _ Mias a murit to JEnrwa. la Paris, voiu lăsa toată averea mea care se ifrează astăzi ia. opt milicsm* (ie lire sterline pentru înființarea u­­nui cămin al artiştilor din toate ţă­rile, cari vor naufragia cu nenoro­cirea lor la Londra”. Templul Satanei O sectă de sadici la New-York Ceremoni sângeroase, — Sacrificii omeneşti Regii in exil Reg­ii detronaţi ai Orjeatfului îşi poairta sotariha tnefericjta cu •it măritate „şi ij,miste filozafjcil, a­­tâta 'tiiimjp .cât :ruii le l'ips^ic ba aii. Ahmed Khain, (tânărul eot-şah­­ al Peirajei, pe care Riza Khan, ' l-a gomjt (dte pe tron, nu şi a per­duit er­idi­tul la idiireatorul­­mari­lor hoteluri de lux și casinouri. Se spune că a­re la loc sigur, în casele­­de fer­­aile, băncilor loto­­­doneze, câteva sute de milioane ( în monedă sunătoare și în a­­fară ide aceasta are pentru ea- j z­uxi de anovoie, giuvaeriaalele co­­­roane)­, printre oamii sa aiflă vesti tatul „Mare Mongol’', un dja-i m­aut, de 280 «arate. Cu 27 d­e ani ,şi o burţi Arm respectabilă, ex-işahul este încă' ncânisurait, — ar fi o partidă­­ bună pentru fetele nemuri cate.­­ Nu­ este încă uşor sa fait eu-i neştiinţă cu el, căci fostul şah­­ trăeşte foarte retras şi, a ren­un- j tat şi la lecţiile de dans pe cari­­ le da o profesoară scoţiană.­­ Şi prinţii turci exilaţi din­­ Turcia trăes­c în Franţa. Fostul sultan al Turciei tră­­eşte la Nisa, de unde face din când în cred o rescursie la Mon­­teu Gatrlo, spre a-şi încerca no­rocul la joc. Deoarece are prea mult noroc în dragoste, pi­vrtă de obicei..­­ . I Prinţul Fuad este la Paria şi femei care se află au el se con­­sedează îin acolile ide bal, unde se exersează în fox-trott şi flirt. Deoarece vităţa este scumpă, de si­guri­­că mai multe de­cât una din­­piatră­ie rptreţioaae dini moştenirea lui Abdul Hamid & Imai dhramul spre easel© d© a­­m­anet din Londra. Curiozități O­ttawa, capitala­­Canadei, îsi va celebr­a in anul 1927 centenarul. Orașul acesta a fost întemeiat de un grup de colonis­ti englez­i, în frunte cu inginerul By,­­care a cons­truiit­­și canalul Bideau. Otta­wa s’a chemat Bytown pâ­nâ­­prin anul 1850. * ■ Ex-kaisierid William avea •­­pe biroul său de lucru o niatră gal­e­­fuită, care fusese făcută­, dintr’u­n bukrăre rupt din vârful muntelui Kilmaiija.ro, cel mai înalt munte din Africa. * Datornicul din India e așa de cinstit, încât el nu-și plăte­ste nu­mai­­datoria lui, ci ei, ne -cea a ta­tălui său, ne a fratelui­­său și­ pe a tuturor rudelor. — X fc A­SS S5 m este ° ** O . Piacuta si binefăcătoare LStr baia părului cu 'Miam­poo - B'lida , car»“1 înviorează şij în­tremeazâ. "Shampoo »El­i­d­a * cu faţâ porii capului cat şi părul, îm­pedecând, formarea mătreţei şi contribuie la sănătatea, părului. Ponaiisne Marca moodiaifi. Specialităţi Servicii Kobalt şi unur veritabil cu mortografită fără a provoca somn " Veramonin tablete este remediat de o eficacitate deo­sebită in special la durerile de cap de orice soiu dureri nevralgice si neuritice de dinți si la multe altele. jUfRft'JtlW IMIR^ITOARS: », UUKm" Wf COWttML M “ etwiNOIl. I l'tHfl STRADA CAfeQL 13 RAME FINE CEL Mâi ELS3ANT MAâAZtN str. StirbeDVoda M Telefon 63/^1 Singurul si cel mai puternic remediu contra răcelei, junghi­urilor, migrenei, nevralgiilor. CEREŢI DECI PRETUTINDENi HUMAl OBlaINALUL ppraTTorj­m iau ATENTIUNE Atragem atenţiunea vechei noastre clientele, rugând o sa refuze,in propriul ei interes, surogatele şi imitaţiile cu cari se caută a se induce în eroare publicul,intru­cât sunt absolut fără nici un folos.Nici una nu conţine MENTHOL baza reputatului nostru Original tot NZBRANNTWEIN Haine de Piele de box, de chevreaux, „NAPPA“ etc., îmblănite şi căptuşite cu stofă Blăni de oraş Sacouri îmblănite Paltoane şi Baglane la ti lină Costume la oraş in spori Mantale de cauciuc Şube pentru d-nii automobilişti IANCU ARON Str. Academiei, 37 (vis a-vis de Teatrul Cărăbuş) Telefon S3 25 T um n­atfN viavN vifiV N vig Reclama este sufletul comerţului SOCIETATE ANONIMA ROMANA PENRU Porcelanuri ROSENTHAL FURNISORII CURTII REGALE 44 Calea Victoriei 44 Dna RÓZSI By8. Haria­­ Scaia B. lucrează trusouri complect, lu­crat artistic. Se găseşte fi un depozit. Dr. I. MIHRLOVICI STR. BELVEDERE No. 3 SIFILIS GENITŐ-URIHARE ţi insufiticsiţa sexuală Diathermie Electroterapie tisto şi Uretroscopie neutrii tratam­emu­l Mon­ologiai cronice. Drostatite, Inflam, ba. și cei. sulitari 0 cm salt S-10 dim, ti l­l o m. . . ! ­SM­3 GASTON MIHAILESCU Mare Magazin și Atelier pentru încălțăminte de Lux Centrala, Calea Victoriei 121 ] Sucursala. Sinaia Crzirto Te­iei cu 47—90 Mare asortiment de Incalțăminte geta pentru pemel­ui Doamne La Wilhelm Tell Pânzărie Elveţiană F. BLUMER Strada Baratiei 2, Bucureşti Asortiment complect In albituri Specialităţi ca : percaluri fine 80-225 cm, lăţime, opal, lineu batist, olandă, garnitu­ri de olandă pentru masă şi ceai albe şi colorate,­­dăruituri şie lingerie compuse din 3 bucăţi, lei 300,­, garnitura prielnice pentru cadouri. Picheturi pluşate albe şi colorate. Lână neagră „MEARS“ elveţiană. Lei 500.— Agr. Cuverturi de lină pentru copii. Flanele veritabile Ur. Jaeger Perdele Modras. Pânză pentru filtre şi transperante , în toate lăţimile. Preţuri moderate şi absolut fixe

Next