Rampa, martie 1926 (Anul 11, nr. 2503-2528)

1926-03-01 / nr. 2503

ANUL XI No. 25034 M­WL’detlm Mit»* »* VANZARE PRETUTINDEN DE REPREZENTANT!: IMMLFIKiT­ESTI. B? BRĂTIANU NE Defector : M. FAUST MOMN­ pagii:­ Blupourile darului: Bucureşti, Calea Victoriei 31, Telefon 1/59 Pub­licitat­ea concesionată exclusiv societăţi­ anonime Rudolf Messe. Bucureşti, Bul. Academiei Mo 9­ 6/ «5 * ß Prim Ratfactor: SCARLAT PROF ' to /ir 1 MARTIE 1926. i ioare £ £ lufrageiii Saloane sărați convenabil la Mobila . FISCHIR a da Car©! pi©. 13 Eftaf Sărbătorirea Marioarei Veni Mâine seară, la B­ruassia, ia­rom o artista de atât de mare inund cănea se vor­­aduna de- mverguira, o autistă, care, în »gw cei mai de seamă -nepre- Capitalist Lumii, la Paris, a­tentanţi ai tuturor hamurilor de activitate intelectuală ro­strait istâi se impună ca o forţă teatrallă de primii ordin, rom­mânească, va fi săribător că marea artistă a nearmâtri no­­sitru, Marioara Ven­tura. Este obiceiul pământului să se cinstească prin asemenea praznice fest­ve, izibânzîle de orice fel, ale piorieritar mun­cii de pe toate tărâmiuirile. Pe astă artă însslă, bandbellun­ ofe­rit Miam­oajre' Ventura papă'ă un caracter cu totul deosebit. ese du cadrul tradiţionalului, se ridica deasupra unnii dip . ..pontipos de a exprima bucuria , şi admi­raţia, .‘‘pire . a uivcş­­tnâivta solemnitatea oiniei săr­­bător:, menită .să inouimme o atetivitate strălucită şi stator­nică, pusă în slujba anted dra­­mă­tice şi a ţării româneşti. De faitpt, este o sărbătoare, care trebuia să se taatebrieze mai d mult. S’au luait însă ca­­ pui­ej tat ei. URimefe.repreeen­­­taţîc etate de­ d-ma Veritura. Ia Tatnttf Naţionad, $&■ tuat (Srésjvt prfl­sj. făptui că 'd-ra Marioara , VenicuTjá''sLa folosit şi atea$ta dată resursele neţărmuritul­ui ei tafterit, ipentru a ■da ş! nvd multă strălucire TeavUlui Na­­ţ’ioniaJli, primei sperie­­din Româ­­nia-Maire, sta luat, toi sfârşit, drept, prilej triumful, pe care dinjiou îl­ repurtieaziă djra Ma­­fioara :V©h t ora. W. Pbedra’-' l iai m căte a vuicerti tauiTii gloi rjiei 'și pe îtuâurik: Se’tftei, pe prima scenă a Franței, ita Co­­nforru 'Franceză.' ' I' Este. i.n *de n v-'-i- '-.' M­arioara V&ÎTu’RA . lariiSFsta de t'4 ani. ' • ■/: \ artistic, intri.un ..mediu, în care ercopţicffialeîe-i ‘mstisiri porttra . .... rocunotsai-Tmmttiinile ei ine ofereau şi 'i două dese prilejuri de a ne îm­părtăşi la lumjnna radioasă a a­­cestui maire talent. Războiul fu un nou prilej, care-i aduse aminte Marioarei Venture că e româncă. Ală­turi de drapel, în toate clipele grele, prin care a trecut a­­tentei, ţara noastră, la Iaşi, în refugiu, Marioara Vem­ura des­fâşuită o prodigioasă activita­te, îngrijind răniţi in spitale, organizând echipie de­­teatru, cu care juca identii ei, cău­tând şi găsind ajutoare pen­tru alinarea tuturor suferinţe­­tor' atât de multe şi- atât de? mari m acea vreme, neobosi-­ tă, p­religîoasâ de •‘nteligenţăj şi isteţime,, de entuziasm şi în­flăcărare, muncind fără pre-; get, fără răgaz, eu voinţa fer­­­mă şi dârză de a .-le face uti-i lă, de a contribui ai puterile e' slabe de emeie, cu destinele ei uriaşe de antrata, la izbân­da, în care­ credea uif fanatism la' izbânda, care însemna tri­­■imihil cauzei ambelor rei pa­trii : România şi Franţa î­n Zorilie purpufii ’afe- viatbriej» la vârsta de 5 anî­­ LV tari ' I nu au adus numai o imensă bucurie patri dialtei Marin­olara Ventura, ci şi consacrarea de-­­finitivă a artistei M­arioara Ventuilla.­­ Comedia Franiceză a ales­ o societară a . ei Ii_ L*e atunci, m rrorurf» şi Bucureşti, din succes în suc­ces, din triumf în triumf, ca­riera Marioarei Ventufla se des­fă­şur­ă ca o nu­muiuaită fab­i­e presărată cu petale ,­­tran­dafi­rii... Ni se pare foarte firesc as­tăzi ca­ artiştii şi scriitorii no­­ştr­ii să găsească în străinătate o primire atât de călduroasă, sărbâtorim­ o viaţă dedi­cată artei şi patriei, sărbătorim vie torta talienteului şi a­­sufletului mare, sărbătorim în Marioara Ventura, simbolul culmifiării artei ''lăţimi a le. hi cea mai sipfendndă a c: întruchipare. De aceea, credincioşi idea­dni n­ositf in şi misiuni'', pe care am înţeles să ne-o afumăm in mişcatrfâa artistică românea, şefă, aduce la această isărbă­­toare, ai rândurile de mai sus, şi închinairea­­noastră, repre­­zi­ntând prinosul de dragoste» adm.l­aţie. entuziasm prentru: Marioara Ventuma. RAMPA . Fotografiile m­ai vechi, de o nepreţuită valoare documenta­ră, ne-au fost­ procurate prin mijlocirea distinsului nostru confrate şi amic, d. Barbu Voi­­nescu, preşedintele Sindicatu­lui’ Ziariştilor, căruia şi pe a­­ceastă cale îi exprimăm, atât în­­numele nostru cât şi în acela al Cu această ocazie, d. Barbu V­oinescu a adresat di­rector­u­lui ,,Rampei” d. M. Faust- Mohr, următoarea scriso­are: IUBITE MOHR, Un vechiu membru al Sin­dicatului, d. N. Caludescu, pe vremuri redactor al „Conserva­torului” şi bun prieten al bă­trânului Gr. Ventura, îmi comunica alăturatele fotografii cari reprezintă pe marea noas­tră artistă, Marioara Ventura, la vâ­rsta de 5, de 6 şi de 14 ani, precum şi pe Fanch­ette Ver­troiîţ­ă cuti­ri., mama d-rei ăven­tura, în rolurile „Phedute” şi ..Sapho”. Acum în ajunul sărbătorire» «minenjiei comediante, cred că aceste ..amintir­i” din trecut devin de o mare actualitate. Cu multă prietenie BAR­EL VOINESCU Preşedintele Sind. Ziariştilor 27 Februarie 11­2­6. închinare mare! artiste şi mare! Românce­ te, încurajate, cultivate de la început, Năisiamtă ş­­ crescută in lu­mea teatrelor, apttadinien­e măscuite ale Marioarei Ventu­ra stau des­vol­tat cu repezita li­ne, talentul ei purtând pecetea unei exttraordinare precoci­tăţi. La o vârstă, când alte fe­tiţe îşi petrec încă vremea pe băncile şcoalelor inferioare, Marioara Viitura apăinea pe scena Teatrului Naţioninal­­în rolul Zanetto din „Le pas­­sant”, şi se făcea imediat re­­marcantă. Deşi uitat de tânăru­i e­ lipsi­­sită de aicea experienţă die sce­nă, care se cere de obicei ac­torilor la primele lor încep li­teri. Marioarei Vântura­ îi se încredinţează roluri­­de seamă, şi, în foarte scurtă vr­eme, prin temperamentul ei turmiuliros, Pin înflăcărarea avânturilor ei lirice, prin căldura­­comuni­cat­­a, pe care o răspândeau toate creaţiile sale, atrage a­­tenţia tutortor cunoscătorilor tuturor frecventatorilor de spectacole, aşa în­cât Regele Carol o trimite la Paris, cu o bur­să, plătită din caseta Iu­paTîtkjuiană. La Paris, Marioara Ventu­ra începe să-şi zroiască dru­mul, care a duisro în atât de vbtctv-js. ii 5*a '»vr.*1 re-vr*r • i\ ■ ■ de ari'. Cu'itsjirife ConSen­­vatioFuiU' din Paris, examenele, pe care le-a dat, în această mare şcoa­lă de educaţie artistică france­ză, rai a­u servit decât la evi­­denţiarea uriaşului talent a! Marioarei Ventura în Metro­pola Artei. Dacă ar fi fost franceză, i­­mediat după strălucitul ei exa­men de absolvire al Corecr­­vtatorului­, ar fi fost cu sigu­ranţă angajată l­a Comedia Franceză. Li­psiridu-i această calitate, Marioan­­a Ventura şi-a început cariera la Paris, pe scenele teatrelor de pe Bulevard, în­ceputul ep­iteriei la Parist a fost ca şi la Bucureşti, echivalent cu primele ei succese. Imediat a fost remarcată de către marele Antoine, care a angajat-o la Odeon, atunci când i sa încredinţat direcţia acestui al doilea teatru sub­venţionat al Parisului. Neuitatele-i succese de pe scena Odoaiwi­lia aui dus-o triumfal până la porţile Come­diei Franceze, care se deschi­­serră pe dată în faţa ei. aşa tánc­­iketpt umal dal elemen­tele de fr­unte ale actualei miş­cări teatrale franceze, mai are trupul şi voinţa, în vâltoa­rea triumfului, în vârtejul a­­alarmaţii­ilor şi avalanşelor de aliori, semnificând catotacr­area mondială, mai are timpul şi voinţa să nu uite îndepărtata ţărişoară, pe al cărei pământ a făcut primii paşi în viaţă, primii paşi spre succes. Aceasta este una din caflac­teristicile esenţiale ale perse in­viiraţii d-rei Ventura , aidmi­­­ţând, negreşit, p­rincip­al in­­ter­na'tionalismuH'Ui creaţiei ar­tistice, marea noastră actriţă nu s’a simţit o clipă destregată de îndatoririle ei de româncă, şi-a ij­iuit întotdeauna să-ş pună atrita în slujba ţării sale Fiica a unui mare gazetar, om de furie, distins intelec­tual. iSpirit fin reprezentativ pentr­u o întreagă epocă, fizi­­că a neuitatului (Grigore Ven­tura, autor dramatic în clipe­le de răgaz, şi a Pamichettei­­tormont-Ventura, manea tra­cum se deschiseseră, cu câtă­va vreme mai înainte,, în faţa al­­gedano, care a ilustrat vreme ii:trv .­omâig De Max. itvdelmngată, cu sgudiijitoare­ ,j e !:,nto. izbucnii războiul, le-i fereaţi:, scorii Teatrului nu întrempse nici o clipa legăturile ai patria. Naţional din Bucureşti. Marioa­ra Ventura a avut­­norocul să-şi traiasca primii ani ai vie­ţii intc'im mediu cu adevărat Iii ;s­e pare firesc să-i vedem cititorilor „Rampei” viile noa « Î AS1«S2 iftrese să le deschidă părţile toate de­ coloanele revistelor, tipografiile editoriiloii... Când Marioara Ventura a început să joace la Paris, si­­turi.'ja era însă cu totuil alta • România, ca ţară, era aproape necunoscută, dar încă repre­zentanţii artei româneşti. Marioara Vntura a fost a­­­ceea, dar e. a îndreptat privi­rile Parisului spre acest colţ de pământ binecuvântat din .­.t.destul eu­ropean, atât de bo­gaii in forţe creatoare . Ma­­rioara Ventura este o înainta­șă ti tuturor celor, de cari as­tăzi se spune­­că au cucerit Pat­i­ismJ. Mitrioara Vem­ura, ta­­lentul ei strălucitor­, au fost e­­lemenete de propagandă celei mai utile țării în ultimi ani. .Astăzi, cârd inter­dependen­­'.I Aratelor a devenit o chestie de v'ta'itate pentru fiecare din ele, astăzi, când cunoaşterea popoarelor între ele, prin lim­bajul universal a­l artei, a de­venit «urna din bazele păcii ge­­neraste către care cu toţii nă­­zuim, astăzi abia activitatea mitisitică a Marioartei Ventura la­­Paris, poate fi judecată în toată superba ed amploare.­­ Dealceea 'spuneam că sărbă­tPC'frea de mâine seară ese din •mam'*, omciTOTit ai banchete­lor, ce se dau de curata nalicităţ­ilor de seamă ale ţării ; om săirbătoriim numai o arti­stă româncă de reputaţie mon­diailă, sărbătorim o pionieră a .romiaMisiunuli«’ peste hotare. Repertoriul teatrelor ruseşti celorlalte naţiuni din Uniunea ■Sovietică (de exemplu din ru­­seşie în ucraineană) sunt cu to­tul libere, fără a­ se plăti vre­un onorariu. Un colaborator al ziarului lite de o lege specială. Traduce­­„Vecerniaia Moskva” s’a între­­rile din limba rusă în limbele ţinut că iLunaciarski, comisa­rul Istrucţiunii publice, pe te­ma pregătiri repertoriului pen­tru teatrele sovietice. Lunaciar­ski a declarat :­­ ..Nouă ne sunt, bune toate ge­nirile. Cel mai mare preţ au însă­ pentru noi piesele pur ar­­tistice precum şi cele în cari se oglindeşte viaţa comunistă revo­luţionară. Dar admitem şi alte bucăţi­ de artă,cari f­e ocupă cu difer­itele problenaa, ale­ vieţei. De asemenea pot intr­a în re­pertoriu­­şi piesele, amuzante şi chiar reviste”, , Decl­a­raţiile lui­ Lun­ad­ar­sk, sunt interesante şi­­în, alte pri­vinţe. El­ fi-a expus punctul său de vedere şi în chestiunea adu­­cerii pe­ schtaa rusească,şi a­ pie­selor­ străine. El a urnmţl „Cred că este necesar şi chiar natural ca pentru teatrul, şi publicul nostru, în anumite cazuri, să f­ie prelucrate, şi adap­tate~.fi piesele străine. Lipsa pieselor clasice ruseşti şi străi­ne este dealtfel foarte simţit­ă pe scena teatrelor noastre. Dar în ibe priveşte :‘'P^MuiJnarea, a­­ceasta trebue­ să se facă cu mare­­prec­auţiune”... ... . La ‘încheiere Lunaeiarsk­i a declarat că Rusia sovietică, iu.-! tenţîoneazâ să subscrie în tim­pul cel mai apropriat conven-i­ţirmea cu Statele străine, prin. care­ se va stabili­­cbmplee­t drepturile au-torilor.­­Primul punct 'din ' această­­convenţie va...fi traducerea li­beră a pieselor străine. -Condi­ţiunile de monoitariu vor fi stabi- D-RA MAR 10 AR A VENTURA (crupă cea mai recentă fotografie) Fanchette Vermont-Venaira. Imams marei apa•rtre tre;re •: FANCHETTE VERMONT - VENTURA in rolul Sapho MARIOARA VENTURA . 4a vitei»­ate, 6 an.' D-R4 MARIOAP4 VENTUR­­ tdupă „ fotograîie din 1914) Puşkin Franciîz! O editură rusească diri­jer­­,in a primit din partea unei mari edituri germane urmă­toarea scrisoare. ..Credem­ că vă este cunoscut opera franceză „Dama de pică”,, a fost tradusă în...limba germană. Autorul acestei cărţi este Puşkin­, După informa­ţiu­nile ce am primit , această carte a fost tradusă şi în limba rusă. AVătad:' nevoe de această tradu­cere, v­ă rugăm să ,ne...în­ştiin­­ţ­aţi daca putem s’o găsim l­a lum­in şi în caz că da, binevoiţi a ne indica locul unde am­­pu­tea-o găsi. Pentru informaţţiu­nile dv. vă­ vom fi foarte înda­toraţi”. 1­­ . Textul imu mai ‘ necesită ni­ci un comentariu. Aceasta ar fi tocmai ca şi cum Tar căuta în Rusia ]de Goethe, dacă el e cet tradus şi­ în germană. Docu­­mientul original v­a fi predat Muzeului Puşkin. Dafiniți în discuție OTtBSTlE • Bob­od cornii i«rfr*o afacere rinistra. in care suni ames­tecate. ■ persoane. însemnate cari tre­bui să rămână oculte*. Tac’asa, cin­­eift si ne steau l-" ULTTMA OR-O , rubrica in care total se vinde Ieftin ca la desfa­cere pentru ci. fiind ultima. oră. urmează sfârsbul lumIL

Next