Rampa, aprilie 1926 (Anul 11, nr. 2529-2551)

1926-04-01 / nr. 2529

***?■£'. Alergăriile dela Bineasa înscrieri ZIUA la 5 Aprlie 1926 PR. DE DESCHIDERE 30.000 lei 1500 metri PR. FLAUT 35.000 lei 2300 metri Liniștean 80.000 lei Comediant 60.000 lei Confident 80.000 lei Ghici ? 80.000 Baromin 80.000 Fuior 60.000 60 j. 58 j. 59 57 Abatage 60.000 51­­­Restoaca 58 1. Soparce II 60.000 lei 51 j. Lall­a Rookh 80.000 lei 55 Villageois 62 j. Tam­borina­­ 60 j. Mireasa 60.000 lei 53 Doping 60.000 lei 53 Force 60.000 lei 55 Siropp 60.000 lei 55 Kerensky 60.000 lei 55 Chevalier 58 j. Confidens 61 Tribun 61 Caraiman 61 Far 58 j. Kilia 59 Ber­thold 76 j. Cardinal 61 i Kropf Náci 60. lei 57 i Vornic 61 Dante 65 Moment 59 ;j. Siroco 61 F aima 59 i Enchantment 60.000 lei 51 .)• lYpres 60.000 lei 55 [Anilin 62 i. iMarga 60.000 lei 51 J. Isimple Simon 60.000 lei 55 [Rabat 80.000 lei 56 j. [Baron 51 |Fra DiavloU PR. CRISUL (Apprentis) 30.000 lei 2000 metri Norocul Meu lurkulet iora Cowboy PR. COMANA 30.000 lei 1200 metri leuștean 61 .i. Miied 61 j. ’lipite­r 59 ’levna 60 lentent 57 j. llexandr T. 54 j. Mierla 53 Biz b'z 50 j. fi arga 61 j. [foment 59 j. Leuștean TI 56 rbibit 54 j. [ack 36 [rrand Duchess 50 j. Fleetra 57 j. lingă? a 54 j. Ifarlează 54 PR. GLONȚ IH. cap 50.000 lei 1600 metri fântâna Doamnei fuscă llex and ru ■ lel Ami [ier la [atadi isc reeky trac­­trdar smbatant pârlea za 'co V 60 idibuz 62 •evist 55 j. •ibun 55 j. h­aiman 55 ). STora. UT ordinal mia­­ment irtos h­on bli me tangere luheneck aur d’amour or 55 j.­­briț,a 52 Iveica :54 kes 58 PR. LOVRIN 30.000 lei 1600 metri Ilsetto Lharadscha Iliiei piter igher |brița |rora io tok mic­­i de Ghindă Jocul Meu eky ac rdar le Pactolle larfeneck ibatant loy PR TROTUȘ 30.000 lei 2000 metri Nevăzut Comediant 71orkant Dumnealui Muscă Dricar Gruzin Crai de Ghindă Omsc Claudius teh First Bora Grand Duchess Combatant Body Cowboy ZIUA II 8 Aprilie 1926 PR. FAUCHE LE VENT (H. cap) 50.000 lei 2300 metri Coco V Sărbătorirea compozi­torului ceh Joanacek Gdnxpozi­torul ceh Ijoo lama­­cek va vîz­ita Ijoridina la 'sífar­­si huli ihurii April­ie. Cu această ocazie i se va face o primire oficial­ă aia­c­ărei­­program a fost stabilit de joe acum-Din com­itetu­l care va primi pe compoz­itorr­­fac pante : d. cademiei Regale de Muzică, 58 Sir Hugh Allen, directorul Co 58 reg*iunii Regali, de muzică. Sir­­ ■ Hemby' 1. Woods d. Vaughan- 52­­ Williams, d- AcDriann Boult ’ fa penturu studii slave de la U­­niversitiatea din Londra, or­­ganizează o serată. •La collb­riții care va avea loc la 6 Mai, se vor executa 62 3.» „Tinerețe”, sextet pentru in- 64 strumente de suflat; Ovartet penitru instrumente cu coad­de; Sonată de vioară -cil acompa­­^ , mam­ent de piano; ,,Poveste” 60 j- ■ pen­ttru violoncel 'și pian (exe- 6- ; cutată de Miss Fanny Davies 62 ,i-1 și Mr. Ivor James; „Concen- 60 j. j tino” la pian Miss Fanny Da- 64 j vies. Un 56 j. 58 j. 5I 45 j. 49 j. 5W 51 53 51 .i. 51 .i. 62 53 j. 5?- i. 5? .i. 53 j. 54 j. 53 j. 54 j. 56 56 53 j. 52 52 56 53 j. 53 j. Landratz Grevist Mönchsberg Tribun Tembel Lugoş Lefter Ghiţă Fănuţa Luxiţa Houeeette Rămăşag Délceg Vizi Vania Norocul Meu Kürtös Milton necalificat Gocoş Noii me tangere Brumar Violeta Békés Comemorările fiare că sunt una dintre caracteristicile vre­­milor noastre. La 26 Mai 1926 se împlinesc cincizeci de ani de la moartea marelui istoric și bărbat de 55­­. 1 John Mc. Ewem, directoru.1 A* Stat Cehoslovac. Fr. Palazky 60 i 'M%s Flaimng Darvies of Miss 58 . Rosa Netvmnarch. _­­______ ___ ."58 | Aprlie va avea loc o monede vechi, dintre cele mai 58 , recepţie la legaţia cehosn­ovacă 54.­­ J Sir Bernard Paiges'de la Scoa­­­poarele com­poziţiei de mu­­şi,au pierdut aproape o di31 zică de came­­a a­le lui Janacek actualitatea lor d­atorită spiri­tului său pătrunzător. Polazky a întrevăzut cu mult înainte războiul mondial şi a prezis lup­tele împotriva expansiunii ger­mane. A analizat de asemenea şi cauzele sigurei prăbuşiri monarhiei Austro-Ungare, fapt de care a fost convins până la sfârşitul vieţii sale. In zilele noastre abia se poate­­ vedea cu câtă luciditate şi-a 64­­ Stalănepoata mardhii­ vto­l­o- 53 ' njst Joadiam, Adîla Fachiri, va . 64' execute partitura vioria din so j “68 I_°Iazky opera istorică 53 , note ide v;oaiă La p,'a£ra’ cu ocnă* nalta ide v­ oahă. 1­011 wazia semi-Jamacek va asista la Univen. ’ ^utenarului morții sale, se vor Sft&tea tfin Oxford la exeau*a-|,orS'ailii:“ serbări nționale. rea unei nou­j lucrări corale al compoziftorului Vaugren-Wil­­f Hams 3' va vizita orașul -natali­­­al flfufl SiHakes­peare. Stmatford 1 cai Avon. RAnPA'SPOPr Hote de antrenament Marti la Bănealsa. :pis»tia gazo­ . Náthás (W. Gill). Horkant (Gill) «iată fiind uusă pentru prima oara , si Far (Schnelle,ini)­ne 1600 de in. la dispoziţia proprietarilor, lucrai . Ceil mai bun­e Horkant isi cel mai a fost foarte intens. An asistat .par­­î slaib. Nátha», te din proprietarii nostri si repre- ( Kürtös (Gollei). Cheecky (Haai­­zenlflantii gazetelor. ; sen) si M-rae Mere­a(porcnti) pe S’au remarcat următoarele «rai- | 1400. sfârses­c în ace&ără ordine, duri :­­ Trei unul e în foarte bună condiţie. John Bull (R. Cri­stea), Bér-­j Vania (Csillag) si Signor (Derer) thold (Milton) isii Crai de Ghindă­­ pe 1300 de m. Ultimul e în fru­ptoasă ,condiţie Simple Simon (Sándor) si Sim­son (apprenti) pe 1200­­de m. Ambii sunt înapoiaţi cu lucrul. Tembel (W. Gill) si Lugoj (Gill) pe 1600 de m., sfârşesc De­ o linie, ultimul însă pu­ternic retinut. Vicleim (apurenii) e mult infe­rior lui Confident (Zimmerman) pe 1500 de m. Cleo (Csillag) si Biz Biz (Derer) pe 1500 de m. Trei anul a galopat foarte frumos, sfârșind la o lungi­me de colegiu de grajd. Landraz (Gill) și Mönchsberg (Schuielleim­) lucrează încet, pe 1800 de m. Doping (Cap. Guliano) si Mierla (a.piprenti) pe 1200 de m. Ultima e in frumoasă condiţie. Tribun (Schnellem) ie mult «su­perior ieped Falsetto (Gill) pe 1400 do m. Anca (Ca® Guliano) isi Mireasa (lapprenlti) pe 1500 de m.. por de forte egale. Taifun (Golovkin) si Brumar (Sydenham) pe 1600 de m. Primul ■e superior colegului isău ,d.e «grajd. Leuștean II (iSaind'Or). Astadi (apprenti) si Omsk (Huzka) pe 1400 de m. Primul «>­­superior lui A­stadi. Ultimul însă a lă­sait o­­proastă­­ mare suine. Sfârlează (a.piprenti). Vendetta (Sydenham) si Banu Mărăcine (Go­lovkin) pe 1500 de m., sfârșesc în această ordine la interviale de câte o lungime. Electra (Golovkin), Scharfenek (Sydenham) și Dody (apprenti) pe 1600 de m. Primii doi sfârșesc pe o linie,­­iar Dody la trei lungimi în urmă, lăsând însă o bună impre­­siune. Noii me tangere (Sydenham) si Violeta (apprenti) pe 1800 de m. Ultima e superioară. Fleur d’Amour (Golovkin) si Combatant (Sydeniham) pe 1400 de m., sfârșesc cap la oaie. Bogey (Stecker) si Redivivus (apprenti) pe 1600 de m. Primul mai are nevoe de lucru. Angora II (Stecker) e­­superioară lui Zefir (appreríti) pe 1600 d­e m. (apprenti), pe 1500 de m. Cel mai bun i s’a arătat. Berth­old. Crai de Ghindă de asemenea a galop­ar. sa­tisfăcător, sfârșind la o lugime de fiul lui Ly­caon. Siroco (apprenti) si Bel Ami (apprenti) pe 1300 de m., ultimul fiind superior. Cardinal (Baumgartner) si Bé­kés (apprenti) pe 1600 de m. Am­bii sfârc­esc foe o linie. Békés însă galopa pe deasupra. Aramă (i R. Cristea), Calla Roock (Romanes­s) si Cere* (apprenti) pe 1300 de m., sfârsesc în ordine, la miei intervale. Ultima p amedie, raită fată de trecut. Houssette (aprenti) si Aurora (R. Cristea) pe 1600 de m. Prima e mult ,superioară. Chevalier (fietescu). Nevăzut (aprenti) si Drăguţa Mea (ap­prenti) pe 1600 de m. Nevăzut a da­t cea m­ai mare­­satisfacţie. Leuştean (aprenti) isi Sărătuica (apprenti), pe 1600 de m. Primul domină. Fără Sfanţ (Painter) si Reveria (appreptti) pe 1400 de m.. termină cap la cod. Prince d'Orange (apprenjit) Iu­ti rea­,;î pe 1600 de m. Fiul lu­i Jos d’Orange e tot atât de frumos ca în trecut. Jupiter (Gill), Caraiman (Schnel­lem) ,si Kills (W. Gill) rpe 1500 de m. Ultima ,e cea mai bună, iar Ju­piter cel mai slab. Răstoaca­­(Paint­er) si Dobrita (apprenti) pe 1600 de m.. se arartă fie forte legiale. Vardar (Hanson), Milton (Ga­bor) si Drac (Gollei) lucrează în­cet roe 1400 de m­., tioti sunt în per­­fectă stare. Dante (Sándor), Polcovnic (ia­p­­prentii) si Vornic (aprenti). pe 1500 de m.. sfânsese în această or­ii­ne. Bora (Hanson) se­ arată egală iepei Grand Duchess (Gollei) ,pe 1200 de m. Guy (Csillag) și Midnight (Mar­co) acoperă fote 1200 de m³ pe ni­sip. Ambii au lăistat­ excelentă im­­presiune în speciali trei-anul. Comemorarea unui mare istoric cehoslovac Pailazky este i­ntemeetorul istoriografiei ştiinţifice ceho­slovace şi cel mai mare om pe­lite din câţi a avut poporul ceh în secolul al nouăsprezecilea. A lăsat ţării sale numeroase opere istorice şi o colecţie de interesante. Opera sa monumentală este „Istoria Poporului Ceh din Ce­hia și Moravia” ea formează cheia de boltă a întregei isto­riografii cehoslovace. Tratatele sale politice nu ­­isycsai I Păreri asupra unei conferinţe apărută în broşură „Cetind pe Romain Holland“ de Gr. I. Tramu-laşi In lumea noastră, in care oatae­­nii span eximem de­ ocupați de a... nu face nimic, se află un 'om, care ‘faie icre toate si­­care isbuteste -să nu pară nici aferat..' nici plictisi, nici plin de importanta persoanei sale." Dimpotrivă. Totdeauna vesel, bi­ne dispus si de o amabilitate fer­mecătoare fata de toata lumea. Cred că a am isbutit­ să fac portretul cât de rmjait, ca să­­se recunoască trăsăturile car­acteristice ale d-lui .Trancu-Iasi. Cunoscutul om politic, acela care a foist primul men­tru al muncii, este un intelectual de .seamă. Hâr­­tuelile viteţii politice nu l’au aluras cu totul in vălmăşagul lor si nu i-au întunecat sul’LAul uGră^rostit de frumos. In tri o Existentă eeotrem de ocupată, găseate încă timp ,să fie •la curent cu tot ce se scrie la noi îşi in iStrăinăta­te si să dea"al insusi lucruri "de teamă pe terenul publi­cistic. Mă voiu ocupa în acest articol despre latura aceasta a personali­tăţii d-lui Trancu-Iaşi. La sfârşitul lui Ianuarie a ţinut, la, Ateneu o conferinţă despre vas­ta operă­­a, lui Romain Rolland, ca­re a, fost primită cu mult­ entu­ziasm, ceiace a îndemnat pe­ distin­sul conferenţiar «’o scoală in bro­şură. Surii o fanatică admiratoare a lui Romain Rolland. Am citit pe Jean Cristophe încă din 1915, când La noi în ţară nu ştiu dacă îl citi­seră zece persoane. Am rămas en­tuziasmată de această grandioasă e_ ■pppee a timpurilor moderne, de a­­ceastă desfăşurare de forţe vii. in­telectuale. neîntâlnite.e încă până a­­tunei la alt a­ utor. Umanitaristă eu însu­mi. într’o ţară unde umanita­rismul este rău înţeles şi depre­ciat. m’.am alipit isufleteste de tita­nul. care vorbe­a aicelas graii ca si mine si i-am închinat toata nd­­mi.nativ. mea. Această admira­tie a crescut mai mult­, când tot gratie marelui om. am cunoscut pe bu­­nul meu prieten Bănuit­est,rari. care fără el. ar fi rămas un mare necu­noscut.. în gloata anonimă d cari pier. Am .citit, cu mult i­otOTos studiul d-lui Trancu-Iaisi si am apreciat cum se cuvine osteneala ce si-a. dn,t c,a isă exprime în câteva pa.gHi­. i­­nteresa, si i­nt.eresia.nfa, operă a lui Romain Rolland, precum si admi­rabilul rezultat la. cav«1 a.1 ajuns. I'. Traaicu-Tasi »a ales ca­lea cea. ihuna pentru «. fa.ee cunoscut marelui pu­blic pe Romain Roll­­and. A citat pa­sa«» la craeteri­stife pentru a arăta, uit,al scriitorului pentru libertatea individu­ală, adevăr, prietenie și muzică. Admir libertatea, de cugetare a finului h­itelifterial, care trecând peste in.gu­stiunea de vederi n poli­ticianismului Tetrograd. spune deila înăltimea. unei tribune c­ă reacțio­nează I oritra, .sriiritniie’ mediului nmbicn+. 'CaTP nu wp decât o s'wi­­smiră' ideie, care domină . ..Floa­rea s’o nună în «lastră. Pasarea sn min“« în colivie. Din omul liber să facă un sclav. ’ P. Traneu-Iaisi a Știut să spicu­­insce. diri­r’o onoră de dimensiuni „rjo.s,,. toi c,u­nan te tn tarosa, si mai „Te«, lumina, si încălziirea suftetelor omeneistoi. ‘Citatele despre muzică, știut 'a­­t,..„ multa pricepere alcătuind' „-•to însele o muzică pgănăi''oa­­rel deși rodate cam­­noi-Measă «ert * 'n mi ti tile reci si sufletele 'sterpe de azi. Redau aci cutovii rânduri Util •ir'Vi'v care f’irit. adevă­^„«r, nerle ale lite­raturiî univer­sale : „Muizică, tu. cart* ai legănat *ru­­fliUnl meu înidurorat. muzică, tu, care nu l’iai făcut fenn. calm ,si ve­• d­. Draeostea me** «î '*inel, meu. fiă.m’ gura t«a curată, ascund figura m*ea. în părul Gru de miere 'Rea- 7,am PGoapele mele rare ard de palma dulce a. mâinilor tale. ^ ..Tăcem ! Ochii noștri sunt în­chiși si văd Vuisi lumina. BOtsCmr­­«ă a nrivirei 'tale «î beau surâsul t­urei tale mute. pitela* ne inimă to, nnsonlcă­ nd ritmul vieţii eterne.’ Din aceste rânduri, prin cari Ro­main Rolland înaltă cel mai fru­mos imn muzicii, se noat­e cunoas- V sufleul mare «î cunat al igenia- 1 udini ermit, dela Villeneuve.­­care. ca. nn al doilea. 'Christ, propovădu­­e­ște. în desert, iubitei­ de oameni. Romain Rolland îsi iubește si dușmanii. N« o 4o mirare. Cm­­sefmejiji. cu firea tei de o seninătate dl îd-» n’"i i\u. Dii stiin­sâ n ras ca do­­ni­­nvtp. Tvi’Cî «*bi,ar no rriticii lui. din­tre cari u n iii Ta a atac­at cu mu,Fă furie, li «socoteşte înd*-nin.V­izi*î la fti’tiupc* si spune că i-an făcut ma* mult bine In viată decât inamicii lui prieteni. Roman Rollend vorbeşte in ter­­tr-c-p* entuziaşti despre puterea d*i­n d­*pîn. .care dă individului bncu­­,.M .j,P u V ... . Nu est o fiinţa d­e­­cât aceia cari creiaiză. Toate cele­lalte sunt umbre care plutesc ne­năutârile ,trâvna vieţii.’1 D. Trancu­las‘. vorbind mai de-Peao­ o­ftccij­ţii! Roma Po'­1 *« (1, nome® ««iste d'Oîspre Colas Refugnon. ®ro«t admirabil in de sănătate morală, arodi do ..Au d«s­­p.tjs de \»i !«j . Înainte do *a termina vorbe,st'* cu .mult *’;nfuzi''sm despre Gandhi, a- V«torod în câteva, cuvinte, ce . este 'vnndhn'sninf. a.noi despre genialul rop'nrirint. Panab­­­strati. al prieteniei. I Tinstrro I raitei apostol Coafori­lit iar in­. dună cp _ mai ri­­toazn câteva, rânduri, pn.n care Romain Rolland face apologia, dra­gostei pentru aproapele coneftic", ron abstract «i îrodenărtaF. termină printr’o frază ladmirafoilâ. La nare ar trebui să se .gândească Wtî a­­cei. cori au uitat că. au îndatorirea, să nrpgateasta pentru viitor, o via­tă mai bună si mai curată, decât. a­­ceasta în care suntem «croiţi să t­răimi cu I totu­- şi id care parii din toate, frumuseţea noastră sufl­e­­tea­sci : ăSeninu­lui zilei de mâine, pre­­feru­tă prin adevăr, bunătate îşi vo­inţă e­ste închinată cuvântarea mea”. ■ AIDA VRIONI Ciudăţenii Un paşaport pentru Paradis La, British Museum din Lon­dra se păstrează un document curios şi care e prea puţin cu­noscut. Este vorba de un fel de certificat-paşaport, dat unui mort ca să i se asigure intrarea în Paradis. Iată textul iute­ grat : __ ^Macarius, prin graţia lui Dumnezeu, arhiescop de Kiew, de Heliez şi al tuturor Ruşilor, Domnului şi amicului nostru Petru, păstor al lui Dumnezeu atotputernic-Noi atestăm că azi a murit un rob al lui Dumnezeu, care se chiamă prinţul Teodor Vla­­i­dimirski şi ţi-1 recomandăm de I a-1 introduce direct fără nici o­­ piedică sau întârzere in împă-­­ răţia lui Dumnezeu ! „Lam­ iertat de toate păcatele lui şi i-am dat binecuvântarea nostră. „Aş dar, nimic nu se opune ca să-l laşi să treacă şi pentru că aşa să fie ,i-am liberat acea­stă scrisore de ertare'’. (Semnat) Umilul Macarius, Arhiepiscop de Kiev, de Haliez­­i şi al tuturor Ruşilor 50111­­1 O scriere slavă asigură că astfel de paşapoarte se eliberau în mare număr în Rusia, până în secolul al 17-lea. Ele serveu mai cu seamă bu­nilor creştini de familii... boga­te, căci aceste certificate se vindeau pe preţ mare, care va­ria după punga familiei mortu­lui. Mb« ■bî1' BOURJOIS DE PAJN­ S­umeur Raisin Elektra " POUDRE .Compacte Mon . Parfum „îmbrăcămintea Fabrică de haine bărbăteţi lancu Aron vinde (Q preţuri originale (^fabrică direct consumatorului Pardesiuri şi Raglane de Covercot şi Stofă Costume is oraş­­ sport de aurul 9 stofă Raglane duble (freBOli) o ui 9 ilarii Mantale de cauciuc 9 stifi inm­tib­ili Haine de piele La sucursalele ei din­ Str. Academiei 37 vis a -­­is dc Teatrul Cărăbuş Calea Griviţei 45 vis­ a­ vis dc Şcoala Militară Toate aceste mărfuri sunt lucrate in fabrica m­oarte din Bucureşti­­ Str. Mavrozheni 7 Stofe de prims calmate Croisla Ireprofabilâ Cea mai eftină sursă de PERDELARIE găsiţi la Magazinul „STEAUA ROSIE Str. Pânzari No. 12 încercaţi şi va veţi convinge. u 1650 romăneasc« Separi bine lucrată cumpăraţi in GALEO­HLE SLANOUZIEI Str. Paris No. 7 = Itati-illa Jl»r= Preţul abonamentulu!: Tntl' lnaL i» far 30iî |«l | Stvse anit ›« străinăUt* 90S i«5 '■'.•ri iust». iw țifS J IJn sro, în tară 799 M SBrr lu.nl, î** iftu Uf ' ! !»­ »*' 1 ăl# lat ’W/m. STR. CAROL 7678-80-5TR.BAZACA 1.­StR.HALELOÎ?21 Utsfert :x

Next