Rampa, aprilie 1926 (Anul 11, nr. 2529-2551)
1926-04-01 / nr. 2529
***?■£'. Alergăriile dela Bineasa înscrieri ZIUA la 5 Aprlie 1926 PR. DE DESCHIDERE 30.000 lei 1500 metri PR. FLAUT 35.000 lei 2300 metri Liniștean 80.000 lei Comediant 60.000 lei Confident 80.000 lei Ghici ? 80.000 Baromin 80.000 Fuior 60.000 60 j. 58 j. 59 57 Abatage 60.000 51Restoaca 58 1. Soparce II 60.000 lei 51 j. Lalla Rookh 80.000 lei 55 Villageois 62 j. Tamborina 60 j. Mireasa 60.000 lei 53 Doping 60.000 lei 53 Force 60.000 lei 55 Siropp 60.000 lei 55 Kerensky 60.000 lei 55 Chevalier 58 j. Confidens 61 Tribun 61 Caraiman 61 Far 58 j. Kilia 59 Berthold 76 j. Cardinal 61 i Kropf Náci 60. lei 57 i Vornic 61 Dante 65 Moment 59 ;j. Siroco 61 F aima 59 i Enchantment 60.000 lei 51 .)• lYpres 60.000 lei 55 [Anilin 62 i. iMarga 60.000 lei 51 J. Isimple Simon 60.000 lei 55 [Rabat 80.000 lei 56 j. [Baron 51 |Fra DiavloU PR. CRISUL (Apprentis) 30.000 lei 2000 metri Norocul Meu lurkulet iora Cowboy PR. COMANA 30.000 lei 1200 metri leuștean 61 .i. Miied 61 j. ’lipiter 59 ’levna 60 lentent 57 j. llexandr T. 54 j. Mierla 53 Biz b'z 50 j. fi arga 61 j. [foment 59 j. Leuștean TI 56 rbibit 54 j. [ack 36 [rrand Duchess 50 j. Fleetra 57 j. lingă? a 54 j. Ifarlează 54 PR. GLONȚ IH. cap 50.000 lei 1600 metri fântâna Doamnei fuscă llex and ru ■ lel Ami [ier la [atadi isc reeky tractrdar smbatant pârlea za 'co V 60 idibuz 62 •evist 55 j. •ibun 55 j. haiman 55 ). STora. UT ordinal miament irtos hon bli me tangere luheneck aur d’amour or 55 j.briț,a 52 Iveica :54 kes 58 PR. LOVRIN 30.000 lei 1600 metri Ilsetto Lharadscha Iliiei piter igher |brița |rora io tok mici de Ghindă Jocul Meu eky ac rdar le Pactolle larfeneck ibatant loy PR TROTUȘ 30.000 lei 2000 metri Nevăzut Comediant 71orkant Dumnealui Muscă Dricar Gruzin Crai de Ghindă Omsc Claudius teh First Bora Grand Duchess Combatant Body Cowboy ZIUA II 8 Aprilie 1926 PR. FAUCHE LE VENT (H. cap) 50.000 lei 2300 metri Coco V Sărbătorirea compozitorului ceh Joanacek Gdnxpozitorul ceh Ijoo lamacek va vîzita Ijoridina la 'sífarsi huli ihurii Aprilie. Cu această ocazie i se va face o primire oficială aiacăreiprogram a fost stabilit de joe acum-Din comitetul care va primi pe compozitorrfac pante : d. cademiei Regale de Muzică, 58 Sir Hugh Allen, directorul Co 58 reg*iunii Regali, de muzică. Sir ■ Hemby' 1. Woods d. Vaughan- 52 Williams, d- AcDriann Boult ’ fa penturu studii slave de la Universitiatea din Londra, organizează o serată. •La collbriții care va avea loc la 6 Mai, se vor executa 62 3.» „Tinerețe”, sextet pentru in- 64 strumente de suflat; Ovartet penitru instrumente cu coadde; Sonată de vioară -cil acompa^ , mament de piano; ,,Poveste” 60 j- ■ penttru violoncel 'și pian (exe- 6- ; cutată de Miss Fanny Davies 62 ,i-1 și Mr. Ivor James; „Concen- 60 j. j tino” la pian Miss Fanny Da- 64 j vies. Un 56 j. 58 j. 5I 45 j. 49 j. 5W 51 53 51 .i. 51 .i. 62 53 j. 5?- i. 5? .i. 53 j. 54 j. 53 j. 54 j. 56 56 53 j. 52 52 56 53 j. 53 j. Landratz Grevist Mönchsberg Tribun Tembel Lugoş Lefter Ghiţă Fănuţa Luxiţa Houeeette Rămăşag Délceg Vizi Vania Norocul Meu Kürtös Milton necalificat Gocoş Noii me tangere Brumar Violeta Békés Comemorările fiare că sunt una dintre caracteristicile vremilor noastre. La 26 Mai 1926 se împlinesc cincizeci de ani de la moartea marelui istoric și bărbat de 55. 1 John Mc. Ewem, directoru.1 A* Stat Cehoslovac. Fr. Palazky 60 i 'M%s Flaimng Darvies of Miss 58 . Rosa Netvmnarch. _______ ___ ."58 | Aprlie va avea loc o monede vechi, dintre cele mai 58 , recepţie la legaţia cehosnovacă 54. J Sir Bernard Paiges'de la Scoapoarele compoziţiei de muşi,au pierdut aproape o di31 zică de camea ale lui Janacek actualitatea lor datorită spiritului său pătrunzător. Polazky a întrevăzut cu mult înainte războiul mondial şi a prezis luptele împotriva expansiunii germane. A analizat de asemenea şi cauzele sigurei prăbuşiri monarhiei Austro-Ungare, fapt de care a fost convins până la sfârşitul vieţii sale. In zilele noastre abia se poate vedea cu câtă luciditate şi-a 64 Stalănepoata mardhii vtolo- 53 ' njst Joadiam, Adîla Fachiri, va . 64' execute partitura vioria din so j “68 I_°Iazky opera istorică 53 , note ide v;oaiă La p,'a£ra’ cu ocnă* nalta ide v oahă. 1011 wazia semi-Jamacek va asista la Univen. ’ ^utenarului morții sale, se vor Sft&tea tfin Oxford la exeau*a-|,orS'ailii:“ serbări nționale. rea unei nouj lucrări corale al compoziftorului Vaugren-Wilf Hams 3' va vizita orașul -natalial flfufl SiHakespeare. Stmatford 1 cai Avon. RAnPA'SPOPr Hote de antrenament Marti la Bănealsa. :pis»tia gazo . Náthás (W. Gill). Horkant (Gill) «iată fiind uusă pentru prima oara , si Far (Schnelle,ini)ne 1600 de in. la dispoziţia proprietarilor, lucrai . Ceil mai bune Horkant isi cel mai a fost foarte intens. An asistat .parî slaib. Nátha», te din proprietarii nostri si repre- ( Kürtös (Gollei). Cheecky (Haaizenlflantii gazetelor. ; sen) si M-rae Merea(porcnti) pe S’au remarcat următoarele «rai- | 1400. sfârsesc în ace&ără ordine, duri : Trei unul e în foarte bună condiţie. John Bull (R. Cristea), Bér-j Vania (Csillag) si Signor (Derer) thold (Milton) isii Crai de Ghindă pe 1300 de m. Ultimul e în fruptoasă ,condiţie Simple Simon (Sándor) si Simson (apprenti) pe 1200de m. Ambii sunt înapoiaţi cu lucrul. Tembel (W. Gill) si Lugoj (Gill) pe 1600 de m., sfârşesc De o linie, ultimul însă puternic retinut. Vicleim (apurenii) e mult inferior lui Confident (Zimmerman) pe 1500 de m. Cleo (Csillag) si Biz Biz (Derer) pe 1500 de m. Trei anul a galopat foarte frumos, sfârșind la o lungime de colegiu de grajd. Landraz (Gill) și Mönchsberg (Schuielleim) lucrează încet, pe 1800 de m. Doping (Cap. Guliano) si Mierla (a.piprenti) pe 1200 de m. Ultima e in frumoasă condiţie. Tribun (Schnellem) ie mult «superior ieped Falsetto (Gill) pe 1400 do m. Anca (Ca® Guliano) isi Mireasa (lapprenlti) pe 1500 de m.. por de forte egale. Taifun (Golovkin) si Brumar (Sydenham) pe 1600 de m. Primul ■e superior colegului isău ,d.e «grajd. Leuștean II (iSaind'Or). Astadi (apprenti) si Omsk (Huzka) pe 1400 de m. Primul «>superior lui Astadi. Ultimul însă a lăsait oproastă mare suine. Sfârlează (a.piprenti). Vendetta (Sydenham) si Banu Mărăcine (Golovkin) pe 1500 de m., sfârșesc în această ordine la interviale de câte o lungime. Electra (Golovkin), Scharfenek (Sydenham) și Dody (apprenti) pe 1600 de m. Primii doi sfârșesc pe o linie,iar Dody la trei lungimi în urmă, lăsând însă o bună impresiune. Noii me tangere (Sydenham) si Violeta (apprenti) pe 1800 de m. Ultima e superioară. Fleur d’Amour (Golovkin) si Combatant (Sydeniham) pe 1400 de m., sfârșesc cap la oaie. Bogey (Stecker) si Redivivus (apprenti) pe 1600 de m. Primul mai are nevoe de lucru. Angora II (Stecker) esuperioară lui Zefir (appreríti) pe 1600 de m. (apprenti), pe 1500 de m. Cel mai bun i s’a arătat. Berthold. Crai de Ghindă de asemenea a galopar. satisfăcător, sfârșind la o lugime de fiul lui Lycaon. Siroco (apprenti) si Bel Ami (apprenti) pe 1300 de m., ultimul fiind superior. Cardinal (Baumgartner) si Békés (apprenti) pe 1600 de m. Ambii sfârcesc foe o linie. Békés însă galopa pe deasupra. Aramă (i R. Cristea), Calla Roock (Romaness) si Cere* (apprenti) pe 1300 de m., sfârsesc în ordine, la miei intervale. Ultima p amedie, raită fată de trecut. Houssette (aprenti) si Aurora (R. Cristea) pe 1600 de m. Prima e mult ,superioară. Chevalier (fietescu). Nevăzut (aprenti) si Drăguţa Mea (apprenti) pe 1600 de m. Nevăzut a dat cea mai maresatisfacţie. Leuştean (aprenti) isi Sărătuica (apprenti), pe 1600 de m. Primul domină. Fără Sfanţ (Painter) si Reveria (appreptti) pe 1400 de m.. termină cap la cod. Prince d'Orange (apprenjit) Iuti rea,;î pe 1600 de m. Fiul lui Jos d’Orange e tot atât de frumos ca în trecut. Jupiter (Gill), Caraiman (Schnellem) ,si Kills (W. Gill) rpe 1500 de m. Ultima ,e cea mai bună, iar Jupiter cel mai slab. Răstoaca(Painter) si Dobrita (apprenti) pe 1600 de m.. se arartă fie forte legiale. Vardar (Hanson), Milton (Gabor) si Drac (Gollei) lucrează încet roe 1400 de m., tioti sunt în perfectă stare. Dante (Sándor), Polcovnic (iapprentii) si Vornic (aprenti). pe 1500 de m.. sfânsese în această oriine. Bora (Hanson) se arată egală iepei Grand Duchess (Gollei) ,pe 1200 de m. Guy (Csillag) și Midnight (Marco) acoperă fote 1200 de m³ pe nisip. Ambii au lăistat excelentă impresiune în speciali trei-anul. Comemorarea unui mare istoric cehoslovac Pailazky este intemeetorul istoriografiei ştiinţifice cehoslovace şi cel mai mare om pelite din câţi a avut poporul ceh în secolul al nouăsprezecilea. A lăsat ţării sale numeroase opere istorice şi o colecţie de interesante. Opera sa monumentală este „Istoria Poporului Ceh din Cehia și Moravia” ea formează cheia de boltă a întregei istoriografii cehoslovace. Tratatele sale politice nu isycsai I Păreri asupra unei conferinţe apărută în broşură „Cetind pe Romain Holland“ de Gr. I. Tramu-laşi In lumea noastră, in care oataenii span eximem de ocupați de a... nu face nimic, se află un 'om, care ‘faie icre toate sicare isbuteste -să nu pară nici aferat..' nici plictisi, nici plin de importanta persoanei sale." Dimpotrivă. Totdeauna vesel, bine dispus si de o amabilitate fermecătoare fata de toata lumea. Cred că a am isbutit să fac portretul cât de rmjait, ca săse recunoască trăsăturile caracteristice ale d-lui .Trancu-Iasi. Cunoscutul om politic, acela care a foist primul mentru al muncii, este un intelectual de .seamă. Hârtuelile viteţii politice nu l’au aluras cu totul in vălmăşagul lor si nu i-au întunecat sul’LAul uGră^rostit de frumos. In tri o Existentă eeotrem de ocupată, găseate încă timp ,să fie •la curent cu tot ce se scrie la noi îşi in iStrăinătate si să dea"al insusi lucruri "de teamă pe terenul publicistic. Mă voiu ocupa în acest articol despre latura aceasta a personalităţii d-lui Trancu-Iaşi. La sfârşitul lui Ianuarie a ţinut, la, Ateneu o conferinţă despre vasta operăa, lui Romain Rolland, care a, fost primită cu mult entuziasm, ceiace a îndemnat pe distinsul conferenţiar «’o scoală in broşură. Surii o fanatică admiratoare a lui Romain Rolland. Am citit pe Jean Cristophe încă din 1915, când La noi în ţară nu ştiu dacă îl citiseră zece persoane. Am rămas entuziasmată de această grandioasă e_ ■pppee a timpurilor moderne, de această desfăşurare de forţe vii. intelectuale. neîntâlnite.e încă până atunei la alt a utor. Umanitaristă eu însumi. într’o ţară unde umanitarismul este rău înţeles şi depreciat. m’.am alipit isufleteste de titanul. care vorbea aicelas graii ca si mine si i-am închinat toata ndmi.nativ. mea. Această admiratie a crescut mai mult, când tot gratie marelui om. am cunoscut pe bunul meu prieten Bănuitest,rari. care fără el. ar fi rămas un mare necunoscut.. în gloata anonimă d cari pier. Am .citit, cu mult iotOTos studiul d-lui Trancu-Iaisi si am apreciat cum se cuvine osteneala ce si-a. dn,t c,a isă exprime în câteva pa.gHi. interesa, si int.eresia.nfa, operă a lui Romain Rolland, precum si admirabilul rezultat la. cav«1 a.1 ajuns. I'. Traaicu-Tasi »a ales calea cea. ihuna pentru «. fa.ee cunoscut marelui public pe Romain Rolland. A citat pasa«» la craeteristife pentru a arăta, uit,al scriitorului pentru libertatea individuală, adevăr, prietenie și muzică. Admir libertatea, de cugetare a finului hitelifterial, care trecând peste in.gustiunea de vederi n politicianismului Tetrograd. spune deila înăltimea. unei tribune că reacționează I oritra, .sriiritniie’ mediului nmbicn+. 'CaTP nu wp decât o s'wismiră' ideie, care domină . ..Floarea s’o nună în «lastră. Pasarea sn min“« în colivie. Din omul liber să facă un sclav. ’ P. Traneu-Iaisi a Știut să spicuinsce. dirir’o onoră de dimensiuni „rjo.s,,. toi c,unan te tn tarosa, si mai „Te«, lumina, si încălziirea suftetelor omeneistoi. ‘Citatele despre muzică, știut 'at,..„ multa pricepere alcătuind' „-•to însele o muzică pgănăi''oarel deși rodate camnoi-Measă «ert * 'n mi ti tile reci si sufletele 'sterpe de azi. Redau aci cutovii rânduri Util •ir'Vi'v care f’irit. adevă^„«r, nerle ale literaturiî universale : „Muizică, tu. cart* ai legănat *rufliUnl meu înidurorat. muzică, tu, care nu l’iai făcut fenn. calm ,si ve• d. Draeostea me** «î '*inel, meu. fiă.m’ gura t«a curată, ascund figura m*ea. în părul Gru de miere 'Rea- 7,am PGoapele mele rare ard de palma dulce a. mâinilor tale. ^ ..Tăcem ! Ochii noștri sunt închiși si văd Vuisi lumina. BOtsCmr«ă a nrivirei 'tale «î beau surâsul turei tale mute. pitela* ne inimă to, nnsonlcă nd ritmul vieţii eterne.’ Din aceste rânduri, prin cari Romain Rolland înaltă cel mai frumos imn muzicii, se noate cunoas- V sufleul mare «î cunat al igenia- 1 udini ermit, dela Villeneuve.care. ca. nn al doilea. 'Christ, propovăduește. în desert, iubitei de oameni. Romain Rolland îsi iubește si dușmanii. N« o 4o mirare. Cmsefmejiji. cu firea tei de o seninătate dl îd-» n’"i i\u. Dii stiinsâ n ras ca doninvtp. Tvi’Cî «*bi,ar no rriticii lui. dintre cari u n iii Ta a atacat cu mu,Fă furie, li «socoteşte înd*-nin.Vizi*î la fti’tiupc* si spune că i-an făcut ma* mult bine In viată decât inamicii lui prieteni. Roman Rollend vorbeşte in tertr-c-p* entuziaşti despre puterea d*in d*pîn. .care dă individului bncu,.M .j,P u V ... . Nu est o fiinţa decât aceia cari creiaiză. Toate celelalte sunt umbre care plutesc nenăutârile ,trâvna vieţii.’1 D. Tranculas‘. vorbind mai de-Peao oftccijţii! Roma Po'1 *« (1, nome® ««iste d'Oîspre Colas Refugnon. ®ro«t admirabil in de sănătate morală, arodi do ..Au d«sp.tjs de \»i !«j . Înainte do *a termina vorbe,st'* cu .mult *’;nfuzi''sm despre Gandhi, a- V«torod în câteva, cuvinte, ce . este 'vnndhn'sninf. a.noi despre genialul rop'nrirint. Panabstrati. al prieteniei. I Tinstrro I raitei apostol Coaforilit iar in. dună cp _ mai ritoazn câteva, rânduri, pn.n care Romain Rolland face apologia, dragostei pentru aproapele coneftic", ron abstract «i îrodenărtaF. termină printr’o frază ladmirafoilâ. La nare ar trebui să se .gândească Wtî acei. cori au uitat că. au îndatorirea, să nrpgateasta pentru viitor, o viată mai bună si mai curată, decât. aceasta în care suntem «croiţi să trăimi cu I totu- şi id care parii din toate, frumuseţea noastră sufleteasci : ăSeninului zilei de mâine, preferută prin adevăr, bunătate îşi voinţă este închinată cuvântarea mea”. ■ AIDA VRIONI Ciudăţenii Un paşaport pentru Paradis La, British Museum din Londra se păstrează un document curios şi care e prea puţin cunoscut. Este vorba de un fel de certificat-paşaport, dat unui mort ca să i se asigure intrarea în Paradis. Iată textul iute grat : __ ^Macarius, prin graţia lui Dumnezeu, arhiescop de Kiew, de Heliez şi al tuturor Ruşilor, Domnului şi amicului nostru Petru, păstor al lui Dumnezeu atotputernic-Noi atestăm că azi a murit un rob al lui Dumnezeu, care se chiamă prinţul Teodor Vlaidimirski şi ţi-1 recomandăm de I a-1 introduce direct fără nici o piedică sau întârzere in împă- răţia lui Dumnezeu ! „Lam iertat de toate păcatele lui şi i-am dat binecuvântarea nostră. „Aş dar, nimic nu se opune ca să-l laşi să treacă şi pentru că aşa să fie ,i-am liberat această scrisore de ertare'’. (Semnat) Umilul Macarius, Arhiepiscop de Kiev, de Haliezi şi al tuturor Ruşilor 501111 O scriere slavă asigură că astfel de paşapoarte se eliberau în mare număr în Rusia, până în secolul al 17-lea. Ele serveu mai cu seamă bunilor creştini de familii... bogate, căci aceste certificate se vindeau pe preţ mare, care varia după punga familiei mortului. Mb« ■bî1' BOURJOIS DE PAJN Sumeur Raisin Elektra " POUDRE .Compacte Mon . Parfum „îmbrăcămintea Fabrică de haine bărbăteţi lancu Aron vinde (Q preţuri originale (^fabrică direct consumatorului Pardesiuri şi Raglane de Covercot şi Stofă Costume is oraş sport de aurul 9 stofă Raglane duble (freBOli) o ui 9 ilarii Mantale de cauciuc 9 stifi inmtibili Haine de piele La sucursalele ei din Str. Academiei 37 vis a -is dc Teatrul Cărăbuş Calea Griviţei 45 vis a vis dc Şcoala Militară Toate aceste mărfuri sunt lucrate in fabrica moarte din Bucureşti Str. Mavrozheni 7 Stofe de prims calmate Croisla Ireprofabilâ Cea mai eftină sursă de PERDELARIE găsiţi la Magazinul „STEAUA ROSIE Str. Pânzari No. 12 încercaţi şi va veţi convinge. u 1650 romăneasc« Separi bine lucrată cumpăraţi in GALEOHLE SLANOUZIEI Str. Paris No. 7 = Itati-illa Jl»r= Preţul abonamentulu!: Tntl' lnaL i» far 30iî |«l | Stvse anit ›« străinăUt* 90S i«5 '■'.•ri iust». iw țifS J IJn sro, în tară 799 M SBrr lu.nl, î** iftu Uf ' ! !» »*' 1 ăl# lat ’W/m. STR. CAROL 7678-80-5TR.BAZACA 1.StR.HALELOÎ?21 Utsfert :x