Rampa, mai 1926 (Anul 11, nr. 2552-2575)
1926-05-01 / nr. 2552
SÂMBĂTĂ I MAIL! 1921 RAH PAStud Book Jockey Club-ul a scos de tipar zilele trecute, pnternic Stud book. Lucrare foarte preţioasă, ea era aşteptată cu nerăbdare de acei cari se ocupă cu studiul purselor şi sub alte aspecte decât apeteta numai ale pariului. Şi mărturisim că sprniţele mt (he an a fiost mnserate această ■o pura satisfăcând condiţiunde cerute de ea, în măsura în care se putea pretinde faţă de actualele împrejurări. Sarcina autorului ei, era extrem de ingrată. Lipsa tuturor elementelor cerute pentru o astfel de lucrare laborioasă, punea piedici insuportabile pentru piedici insuportabile perfecte. Avalanşa de cai, cari au veniit în ţară imediat după râzboiu, fie din Rusia, fie din Ungaria, cai cu origini dubioase sau fără acte şi a căror identitate nu oferea, garanţii prea serioase de exactitate, constituia un material confuz şi greu de discenmit Era nevoe die multă muncă, de posesiunea tuturor documentelor cari să nu dea foc compuziunilr. die exercitarea unu control cât mai riguros, ca să nu se strecoare erori cari ar fi dat loc la o continuitate ot compromitea valoarea acestei opere migăloase. Să recunoaștem, deci, că dacă am constatat oarecari lipsiri, eie simt scuzate de greutăţile cu cari autorili ei, a trebuit să lupte. ■Presa de specialitate octupâindu-se despre acest studbook, a găsit dimr’o parte cuviinţe delăudă, caii din afta atacuri mai mult pătimaşe de cât drepte. S’au semnalat erori, lacune, atribuite pe nedrept acestei lucrări şi cari pentru un critic judicios, ele ni ar fi exista . Astfel observaţiiunea că din caii ruseşti aduşi imediat după război cu anumite elemente ca Glendevon şi Credo nu figurează în stud-book, îşi are o perfectă justificare din partea aitoruilui lucrărei. Aceşti cai nu sunt trecuţi în stud-book-ul rusesc, în timp ce alţii, ca : Galim şi Musza au fost găsiţi în el. Din moment ce nu există o dovadă sigură a originei lor, ci numai întemeiată pe declaraţiilea importatoruilui sau penefie de circumstanţă, nici nu putem pune vre-o bază în veracitatea ei. Faptul că nu au fost trecuţi în stud-book-ul rusesc, în tmp ce altă aduşi în condiţii similare au fost găsiţi, prezumă dietei ideia că provesnietatde lor sunt de de- SPORT -ul Român meniul imaginaţiei. Dacă aceşti cai ar fi fost trecuţi într’un stud-book de pur sânge şi apofi întrebuinţaţi la reproducători, la câte erori nu ar fi dat loc şi ce puţine garanţii de exactitate ar ifi prezintat familiile lor ? Or, rolul unei astfel de lucrări e tocmai ca să pună la punct şi să restabilească numai adevăruri, in ceia ce "priveşte selecţiunea pur sângelui, ca având o valoare documentară care rămâne posterităţei, fără drepturi de contestaţie). I Un caz analog cu acela al cailor de mai sus e şi acela al lui Ypres, care de asemenea nu a fost găsit în stud-book-ul pusese. Iapa Chickweed despre care se pretinde că ar fi moarta de 3 ani, a născut în 1934 un mâna din Pnedicateur şi care a fotuit botezat cu muliste de CărţiHnafs- E drept că a murit în unna, dar acest deces nu a probate prin nici un ied de act 'depus 'La Jockey Club şi hi consecinţă nu era de resortul secretariatului nostru să afle prin mijloace de investigaţiunni, aorist eveniment. Era de datoria proprietaru- Slui să anunţe Joockey Clubului printr'o declariaţiune scrisă, acest deces. Iapa Barcza, aparţinând comitetuui Schubenberg, mie trecută întrucât e fără acte. Iapa nu a fost găsită în stud booklil Austriac. O acuizaţiune cu totul nedreaptăde asemenea, e aceia că nu figurează la nici un capitol iepele cari au venit în România ipantru a fi bătute cu Ilari lanoş. Nu vedem nici un motiv ca ele să fi fost trecute şi e in afară de orice îndoială că daca vre-o pufeieră de a noastră ar fi trhneasă în străinătate cu acelaş scop, că ea s’ar găsi înregistrată în studbook-id ţării repective. Caii cari au fugit în ţară şi apoi repatriaţi în Ungaria, de asemenea nfc-şi au nostul în stud-book-u! i nostru, întocmai după cum suntem siguri că nici Prince d’Oraange nu va figura în cel unguresc. Vedem deci că acuzaţiuni nedrepte s’au produs şi chiar dacă există mici scăpări dan vedelie, ale însă nu iau proporţiile pe cari i le atribue rău vactorii, fiind şi interne unei asifl de grele şi minuiţioasa lucrări. Ne propunem a reveni, pentru o analiză obiectiva a acestei opere. Din aforismele Nemirovici- AMORUL Dragostea unui tânăr e mirajul foamei fiziologice. Bătrânii sunt mai dezinteresaţi , se însoară fără miraje, dar pentru interesul celor înfome-aţi. Ei doresc sănemn vie amintirile, şi uită că morţii ies din monminte numai în basme. Amorezaşi sunt sfăltuiţi ,să mi se explice prin scrisori, când se ceartă sau se bănuesc. Rândurile mânioase de pe foaia banală de hârtie nu le redau nuanţele care ar putea să-i împace, ci numai le adâncesc ofensele. Avocatul ce mai bun al femeii — minciuna ei — e totdeauna situoat. Bărbatul minte inteligent, minciuna femeii e adevărul însuşi.* Mila supravieţuieşte dragostei Când se isprăveşte cea de-a doua, începe cea dintâi. Nu căutaţi linia de demarcațiune : una trece pe neobservate întir’alta. De aceia, foarte des, mite e luată drept dragoste. Femeia se dă fără dragoste, din impulsul milei faţăde un acces de pasiune, neînţeles încă pentru dânsa. Insă, avem atei a face nu cu dragoste ci cu binefacere. Nu fiţi deci cerşetori ! Dormitorii nu e’ scara de piatră mahirea uşei unei biserici—ar Mama îşi iubeşte copilul !excepţiile sunt monstmiozi-' lăţi) Tatăl îl iubeşte numai dacă o iubeşte (sau a iubit) pe mama capiluM. Mama se iubeşte în teopîM ei pe ea însăşi. Taiăl iubeşte un copil— femeia care îi e scumpă. FEMEEA Bărbatul, când nu înţelege ce ai spus, te întreabă încă odată. Femeia tace şi zâmbeşte en drag. El ascultă vorbea convorbitorului său Eare as scriitorului rus ■Dancnko cultă pe ea însăși. * Idealiştii iubesc în toate, femeile — numai pe una. Realiştii — în una, pe toate. • O scriitoare franceză numeşte trădarea — o erată de tipar. Oare din această cauză, femeile când citesc nu se uită niciodată la pagina eratelor? Ce le trebuie să cunoască eratele altora, când fiecare Îşi are mai multe erate proprii ? Cea mai puternică anină (prin surpriză) a unui bărbat — sunt lacrămile. Dar nu vă sfătuesc să abuzaţi de ele. Femeia înţelege foarte curând că bărbatul le fură din arsenalul ei. Stângăcia frumoasă a trupului de fată tânără — e şampania. Mlădierea dresată a unei cochete inteligente — e Mcheutnul. Calmul comod al soţiei — e apa curată, sănătoasă, care îţi potoleşte setea foarte repede, aşa că nici nu o mai simţi din nou prea curând... CASATORIA Căsătoria e o loterie ? Ce greşală ! La loterie câştigă numai o singură parte. In căsătorie amândouă părţile pierd, iar câştigul revine unui al treilea, care nici n’a’ luat măcar bilete !.. . Ziarul şi căsătoria au multe trăsături comune. Amândouă au câte un singur redactor respomsabil cunoscut, şi colaboratori anonimi. Mai întotdeauna aceştia din urmă sunt mai talentaţi ca cel dintâiu. Insă publicul nu-l cunoaşte decât pe dânsul, iar pe ceilalţi — numai îi ghiceşte. Se întâmplă ca redactorul responsabil să ispăşească ceva la închisoare. Atunci colaboratorii, neîmpiedecați, lucrează cu voe mai bună și mai puternic. aeflecţiuni despre artă rJp«AiiKA îllllJJJWîSMtlllMI Scopul teatrului Scopul Teatrului— considerat ca o totalitate —e să restabilească arta sa. Şi în cest scop trebuie să se renunţe la ideea personificărei şi la ideea imitărei maturei. Directorii de teatre văd apropiindu-se primejdia, ei îşi zic că în ziua când publicul îşi va da seama, în ziua când spectatorii vor fi gustat plăcerea unei piese fără decoruri, aceşti spectatori vor merge mai departe şi vor cere o piesă fără actori. Şi în cele din urmă vor merge atât de departe, nncât ei, spectatorii vor fi aceia cari vor reforma arta teatrului. * ..Artistul — a zis Flaubert— trebue să fie în opera sa, ca dumnezeu în natură, invizibil și atot-putemnic. Nu ghicești pretutindeni, dar ni-l vezi micăeri”. * In clipa când dorim să vedem ca o personalitate să se afirme, pe scenă și să se impue trebuee să ne diceinteresări de piesă şi de actori, de artă şi de frumos.* In Asia oamenii cei mai puţin dotaţi nu reuşesc să ioeleagă fotografia în vrem© ce arta li se pare o manifestare foarte clară şi lămurită. Suprimaţi copacul autentic pe care l-aţi pus pe scenă, suprimaţi tonul şi gestul natural şi veţi ajunge să-l suprimaţi şi pe actor. * I Actorul tea dispare şi în locul său vom vedea un personaj neînsufleţit care va merita, dacă voiţi, numele de „supramarionetă” până ce-şi va cuceri un nume mai glorios. * I Marioneta este descendent al anticilor idoli de piatră din temple. Ea e icoana degenerată a unui Dumnezeu.* Paiaţa îşi arată sfoara şi se închide în înţelepciunea ei de lemn. Ea nu-şi mai aminteşte, că arta ei trebue să poarte şi ea marca de sobrietate pe care o întâlnim în operile celorlalţi artişti şi că arta cea mai desăvârşită e aceea în care meseria nu se vede şi uiţi pe muncitor. ■ Scopul artei nu este să reflecteze viaţa, iar artistul nu imită ei creiază* Orice om care alege, întocmai ca sculptorul şi arhitectul o materie frumoasă pentru opera lui, trebue să creeze o operă mai nobilă decât actorul, care nu se ia decât pe sine ca materie pentru opera lui. Edm. G. Craig D. Stephane Lausanne, redactorul-şef al marelui ziar francez ,Le Matin”, a fost intervievat de corespondentul parizian al lui „New York Heraic”- rolului presei. Iată ce spune d. Lauzanne asupra acestui subiect : „Simt două categorii de ziare îrupeze : ziarele de informaţie mică şi cele cari reprezintă o direcție politică faine definită. Ambele catestorii sunt necesare. Presa ar fi amorfă, necomplectă și s’ar abate dela datoria ea, dacă ziarele nu ar fii de toate nuanțele, de la „Action fracais'e" până la ,1oumanité”. Pentru regimul parlamentar al unui Stat, e nevoe ca fiecare partid să^și a.ibă organul aăn publicistic. __ Rolul presei de informații a fost de isiîrur după război, căte o dată destul de greu? • — Mai simplu decât se crede în sreneral. Intrebati-vă singur: dacă poporul nu ar fi avut victoria cere câteva articole de ziar, nu ar fi fost în stare să me-o aducă. Sunt de aceiaşi, părere cu alte importante personalităţi, că opinia, publică nu trebue condusă, ci trebue noi s’o urmărim. Credeţi-mă: un ziar, oricât ar fi de purceri-, nu schimbă concepţiunile cititorilor săi atunci când, de pildă, ziarul vrea să facă nepopular pe cineva. încercarea, ziarului nu e de ajuns. ___ Puterea ziarului dv. rezidă așa dar în a, fi independent din punct de vedere politic ? Noi nu facem deosebiri de partide ai dv aceia ne este nouă de exiemplu, mult mai uşor decât „Actiunei franceze’’ sau ziarelor socialiste si comuniste. De fapt, in Franţa nu există partide organizate, Observaţiei, de exemplu pe socialiştii radicali sau observaţii partneri din cari se compunea înainte blocul naţional. Ziarele lor aveau mai multe metode de conducere. Unii erau „pentru” alţii „contra”, alţii şovăiiau. Părerea mai personală e că în acest caz nu există decât un sineur interes pentm un ziar de informatiuni, sa—si mentie echilibrul. Cititorul francez I P, în medie foarte intelistent si foarte cult. Nu e nevoe să i se de la învăţăminte; vrea să fie informat .şi informaţia e vriva noastră _ . __ Ceiotace înzeceşte influenţa dv., atunci când părăsind teritoriul neutralităţii, în cazuri mai importante, vreţisă luaţi o atitudine. __ Foarte just! Lumea îşi spune ..Dacă Le Matin ese din rezerva sa obicinuită, trebue să fie un fapt de mare importantă si influentă, pe care o avem atunci asupra opiniei publice, e adesea decisivă. Dar nu trebue să ne facem iluzii asupra acestui lucru influenta aceasta o. dei obiceiu de scurtă durată. — Sunteți, asa zis, un specialist în. chestiunii americane. Gunoasi te—ti Statele-Unite , si viaţa de acolo; ce credeţi despre rolul presei , de dincolo de ocean? In America nu există ziar, care să nu fie tendenţios. In interiorul unei redacţii domneste însă totdeauna cea mai teribilă despărţire între tendinţă şi informaţie. In fiecare zi, în fiecare ziar, Se publică în prima poarmă doctrina, , sub forma unui articol de fond. Celelalte coloane servesc numai irformatiilor si nimic nu se poate compara cu cinstea profesională, cu care se povestesc în America, cele mai diverse știri.. Nu ,se ia nici un fel de atitudine. Se publică discursurile tuturor politicianilor, fără nicăo excepţie. . . , Exemplul cel mai turn d e ziarul democrat ..New-York Times’’ care din 42 panica 41 se dedică informaţiei, publicând chiar stările, cari sunt neplăcute politicianilor şi ideilor, partidului lor. — Reportajul americani sie decisi, beste mult de cel francez ? ! —I Foarte mult! Are avantavrii I si păcate, pe cari noi nu le avem. e obiectiv si fără atitudine politică. din motive pe sari, vi le voi «.pune imediat. Nu are nici entuzia^m. nici ură. nici răuta.t'". vrea. mai înainte de tira"« să-si servească publicul. Repcrpkiul francez e individualist; nu e niciodată neutral, niciodată obieciv. Firea lui nud lasă să fie a®a. Inchipueti taci reporteri: un ‘«ntrlez un american si un francez. Trimiteti-i pe totî trei in Rusia. Englezul ae va înapoia, fără să ia o atitudine, considerând fantele numai din punctul de veder« ei interesul Auritei. Americanul se va înapoia nici bolșevic, nici anti-boL șevic. Singura CTVa îi V«. fi să-^si istorisească întâmplările, cât maa pe Iar?. Ceeace caută si il interesează ic în primul rând întâmplarea în sine. Cât priveşte francezul, ştii şi d-ta tot aşa de bine, ca si mine, dacă va rămâne in Rusia, sau dacă se va înaipoia în Franţa, se va înscrie în partidul comunist. Dacă va deveni anti-faalsetvie, o va face cu cel mai convingător entusiasm. . . . Putem să spunem, că ziariştul francez, cu prea puţine excepţii emai cult ei mai serios decâtcel americam. Intre coterii noştri nu exista nici unul, care la momentul oportun, să nu corespundă meseriei sale’ . „RAMPA"3 ----------XX--------- Apariţii misterioase in Silezia Prusiană In ultimul timp atentia întregii Silezii prusiene si în special a ocultistilor este îndreptată spre neînsemnatul sătul“.' Friedrichshain din Eulmgeibirg«’ (Munţii Bufnitei). La, marginea satului se află „carsa fantomelor”, ai cărei proprietari trocuri şi prezenţi s’au lovit de-o întreagă serie de apariţii ineexpecabile. Noaptea se auzea ba lovituri în uşă la care nu se afla nimeni, ba loviturii surdo. De multe ori răsunau din pietre diferite, acorduri, scaunele săreau ninodae singure încoace esti încolo, iar din odăile din primul etaj venea un amestec de glasuri si imediat ce cini° va sumla iscările, nimeni nu era de găisit. , , Mal interesam Insă este faptul că aceste apariţii misterioase influentează ei animalele. Câinii ri pisicile i se agârcesc, fug .si caută apărare la oameni. Aceste rr.î. deși par cu totul de necrezut, vin dela persoane foarte I serioase, tari s’au convins de câ* tem ori de •■xisteuta acestor fenomene1. . .. Cu cercetarea acestor aparitii miisterioaise i se ocupă acum socie•n.tea pentru .stiintele oculte din Breslau.•-------—XX--------- Ultima dorință a unui condamnat la moarte La New-York a fost spânzurat vestitul bandit Gerald Chapman, care timp de cârim .ani a dat dovadă de o îndrăzneală, care dispe- rase până și pe cei mai abili detectivi americani. Chapmanera un om cui' « de spirit. Si după ce 1-au condamnat la moarte, el a dat dovadă de râu• rece ui de un umor distins. El a cerut judecătorilor săi să nu se pacelinitatii, până ce nu fii va îndeplini «ei 25 ani de închisoare, la care a fost condamnat, anterior. __I Vreau să achi întreaga datorie fată de societate, a declarat el. Inchide ri-mă un sfert de secol și apoi voiu fi cu totul la dispozi'a dv., pentru a fi spânzurat. Judecătorii erau perplexi, dar președintele Coolidge a rezolvit acftală dificultate scutindu-l pe plumieriul bandit de pe 25 de ani de dechisoare pentru a putea fi spânzurat, imediat. LA VULTURUL DE MARE CU PESTELE IN GHEARE AVeanga fie care //sta zi mic ci mare. De peste anei decenii, Intr 'una cetăţenii , Con vine /cu pricos in fă Ca ori ci ce dorinţă / ce poate ca tic face Cu cinste drag oi pace. Cu mărfuri minunate, Cu toate garantate! Cu auto ci faitoane,/in doamne ia pifoane, Domni ta zef/ruria /'/enumerate c/rurm C/ fără marafet urlu te smulg multe pânzeturi, iar mutte din cucoane. Mai cumpăra crepoane. Prosoape ou servele Si simple ci cochete Si orice gospodina Ce vrea o marfa fina a* *• r La rj--H ft tea rga fie care As laz/ mic o/ mare: La Piarete Magazine LA VULTURUL DE MARE CU PESTELE IN GHIARE mmm Sir. Cűvof 7Ó-7S SO- Sfr. Bazaca l • Sir. doktor 21. . «AiVPA Jubileul de 50 ani a» Pensionatului lonescu din fiulău IntpilimiriulTise 50 de la imiinţarea Pemionatului sub aceiaşi înţeleaptă comdoliere a IJornaişoarelor Alexamdrina şi Sifuliana lonescu de la început şi i până aizi. •Ca foste eleve, găsim o datorie sfântă a de sărbători. De aceea rugăm pe toate fostele Doamne Profesoare, foşti Domni Profesori şi foste eleve de a răspunde la apelul nostru, trimiţând adresieile lor Comitetuluii compus din : D-na Steluţa General Gavrilici Buzeu, Iremiţa Popovici, Adela Maior Răşcanui, Libitza Rabinovnici, Piatra Neamţ. Cu acest prilej seria fostelor eleve Libîtza Rabinovici-Piatra N„ Adela Maior Răşcanu- Buzău,Dedlia Laoriţeamui", T. Severin, Ana Dr. Rădulescu Ploeşrt, Didim Palasmoe Bucureşti şi Marie Iacovescu Buzău vor sărbători 20 ani de absolvire a Liceului Haşdeu din Biszău. CELE MAI ÎNTREBUINŢATE PRODUSE DE parfumerie: EAUdeCOLOGNE, PARFUM PUDRA, CREMA şi SAPUN Dr. I. MIHALOVICI STR. BELVKXtâKB Sx â SIFILIS GE^XTO-URINARi si insu!icé®^|gi! sexuală Siatharmle Eledrolerapit Cl(to $9 Urefroscoeet«) >entru zatamentul blenoragiei cronic,,, prostatite, inflam. băsiceii, stricturi. Consult. 8-10 flÎToineanu si 8-8 seara ‘ v* î- A Ut-Cereţi la toate librăriile din Capitală şi difi fără, următoarele cărţi aparate in editura „RAMPA**: TREIZECI DE ANI turna** DE TEATRU Contributiuni la istoria teatrului romanesc de d Ioan I. Livescu Un volum de aproape 400 pagini, cu peste 30 lustrajiuni Prep): 100 iei y)Fata SportM Roman de moravuri bucureştene de dna Aida Vrioni Preţul: 35 lei U „Spovedania lui Stavroghin de Th. Dostoievsky Preţui: 35 lei Se expediază şi in provincie. Ia cerere, cod la costarn anticipat pnn mandat poştal pe adresa „RAMPA“, Bucureşti Cetea Ytetartel 31 ATELIERELE GRAFICI RAMPA eUlURESn (ALEA VtUORIi» îl,iMUBTÎ TIPOGRAFIA eaiMertie spre Exeiv TABt oaicr LUCRĂRI REFERIrOARI LA ACEASTA GRAN- 5A si le livrează inceu HAI PEREECTE (ONOIflWH IfHNICE ViABTISrKi ZINC0DRAFIA exeuuiA clișee in zinc, ALAHĂ Si ARAMĂ. AUTOTIPIE LINIARE (NUNA S AU HAI MULTE cu tom CONDIȚIUNI SPECIALE PENTRU D-NII TIPOGRAFI DIRECTORI.01 REVISTE • Abonaţi-vă la ,,RAMPA“ Trei hmi, i» far 2M1«1 Trei toni. iB »JrXiaXtat« 48» Ici Şes* luni, ia tari. 4tt Ic! Preţul abonamentului: Şase luni, »' străinătate lai Un an, ta fără 7M 1*1 Un a», la «trăinătat», făti Ini