Rampa, mai 1926 (Anul 11, nr. 2552-2575)

1926-05-01 / nr. 2552

SÂMBĂTĂ I MAIL! 1921 RAH PA­Stud Book Jockey Club-ul a scos de tipar zilele trecute, pnternic Stu­d book. Lucrare foarte pre­ţioasă, ea era aşteptată cu ne­răbdare de acei cari s­e­ ocupă cu studiul purselor şi sub alte aspecte decât apeteta numai ale pariului. Şi mărturisim că sprniţele mt (he­ an a fios­t mn­­serate această ■o­ pura satisfă­când condiţiunde cerute de ea, în măsura în care se putea pretinde faţă de actualele îm­prejurări. Sarcina autorului ei, era extrem de ingrată. Lipsa tutu­ror elementelor cerute pentru o astfel de lucrare laborioasă, punea piedici insuportabile pentru piedici insuportabile perfecte. Avalanşa de cai, cari au veniit în ţară imediat după râzboiu, fie din Rusia, fie din Ungaria, cai cu origini dubi­oase sau fără acte­ şi a căror identitate­ nu oferea, garanţii prea serioase de exactitate, constituia un material confuz şi greu de discenmit Era ne­­voe die multă muncă, de pose­siunea tuturor documentelor cari să nu dea foc compuziuni­­l­r. die exercitarea unu­ con­trol cât mai riguros, ca să nu se strecoare erori cari ar fi dat loc la o continuitate ot compromitea valoarea acestei opere migăloase. Să recunoaș­tem, deci, că dacă am consta­tat oarecari lipsiri, eie simt scuzate de greutăţile cu cari autorili ei, a trebuit să lupte. ■Presa de specialitate octu­­pâindu-se despre acest stud­book, a găsit dimr’o parte cu­viinţe de­­lăudă, caii din afta atacuri mai mult pătimaşe de cât drepte. S’au semnalat e­­rori, lacune, atribuite pe ne­drept acestei lucrări şi cari pentru un critic judicios, ele ni ar fi exista . Astfel observaţiiunea că din caii ruseşti aduşi imediat după război cu anumite elemente ca Glendevon şi Credo nu figu­rează în stud-book, îşi are o perfectă justificare din pa­rtea ai­toruilui lucrărei. Aceşti cai nu sunt trecuţi în stud-book-ul rusesc, în timp ce alţii, ca : Gal­im şi Musza au fost găsiţi în el. Din moment ce nu există o dovadă sigură a origin­ei lor, ci numai întemeiată pe decla­­raţiilea importatoruil­ui sau pe­nefie de circumstanţă, nici nu putem pune vre-o bază în ve­racitatea ei. Faptul că nu au fost trecuţi în stud-book-u­l rusesc, în tmp ce altă aduşi în condiţii­­ similare au fost găsiţi, prezu­mă dietei ideia că provesn­ietatde lor sunt de de- SPORT -ul Român meniul imaginaţiei. Dacă aceşti cai ar fi fost trecuţi într’un stud-book de pur sânge şi a­­pofi întrebuinţaţi l­a reprodu­cători, la câte erori nu ar fi­ dat loc şi ce puţine garanţii de­­ exactitate a­r ifi prezintat fa­mil­ii­le lor ? Or, rolul unei ast­fel de lucrări e tocmai ca să pună la punct şi să restabi­­lea­scă numai adevăruri, in ceia ce "priveşte selecţiunea pur sângelui, ca având o va­loare documentară care ră­mâne posterităţei, fără drep­turi de contestaţie). I Un caz analog cu acela al cailor de mai sus e şi acela al lui Ypres, care de asemenea nu a fost găsit în stud-book-ul pusese. Iapa Chickweed despre care se pretinde că ar fi moarta de 3 ani, a născut în 1934 un mâna din Pnedicateur şi care a fotuit botezat cu mu­liste de CărţiHn­afs- E drept că a murit în unna, dar acest deces nu a probate prin nici un ied de act 'depus 'La Jockey Club şi hi consecinţă nu era de resortul secretariatului nostru să afle prin mijloace de investigaţiunni, aorist eveniment. Era de datoria proprietaru- Slui să anunţe Joockey Club­ului prin­tr'o declariaţiune scri­­­să, acest deces. Iapa Barcza, aparţinând comitetuu­i Schubenberg, mi­e tre­cută întrucât e fără acte. Iapa nu a fost găsită în stud book­­lil Austriac. O acuizaţiune cu totul ne­dreaptă­­de asemenea, e aceia că nu figurează la nici un ca­pitol iepele cari au venit în Ro­mânia ipantru a fi bătute cu Ilari lanoş. Nu vedem nici un motiv­ ca ele să fi fost trecute şi e in afară de orice îndoială că daca vre-o pufeieră de a noastră ar fi trhneasă în stră­inătate cu acel­aş scop, că ea s’ar găsi înregistrată în stud­book-id ţării repective. Caii cari au fugit în ţară şi apoi repatriaţi în Ungaria, de asemenea nfc-şi au nostul în stud-book-u! i nostru, întocmai după cum suntem siguri că nici Prince­ d’Oraange nu va figura în­ cel unguresc. Vedem deci că acuza­ţiuni nedrepte­ s’au produs şi chiar dacă există mici scăpări dan vedelie, ale însă nu iau pro­porţiile pe cari i le atribue rău vactorii, fiind şi interne unei asi­fl de grele şi minuiţioasa lu­crări. Ne propunem a­­ reveni, pentru o an­aliză obiectiva a a­­cestei opere. Din aforismele Nemirovici- AMORUL Dragostea unui tânăr e mi­rajul foamei fiziologice. Bă­trânii sunt mai dezinteresaţi , se însoară fără miraje, dar pentru interesul celor înfome-­­­aţi. Ei doresc să­­nemn vie a­­mintirile, şi uită că morţii­ ies din monm­inte numai în basme.­­­ Amorezaşi sunt sfăltuiţi ,să mi se explice prin scrisori, când se ceartă sau se bănuesc.­­ Rândurile mânioase de pe­ foaia banală de hârtie nu le re­dau nuanţele care ar putea să-i împace, ci numai le adân­cesc ofensele. Avocatul ce mai bun al fe­meii — minciuna ei — e tot­deauna situoat. Bărbatul minte inteligent, minciuna femeii e adevărul însuşi.*­­ Mila supravieţuieşte dragos­tei Când se isprăveşte cea de-a doua, începe cea dintâi. Nu căutaţi linia de demarca­­țiune : una trece pe neobser­vate în­tir’alta. De aceia, foarte des, mite e luată drept dra­goste. Femeia se dă fără dra­goste, din impulsul milei faţă­­de un acces de pasiune, neîn­ţeles încă pentru dânsa. Insă, avem atei a face nu cu dragoste ci cu binefacere. Nu fiţi deci cerşetori ! Dormitori­i nu e’ scara de piatră mah­irea uşei unei biserici—ar Mama îşi iubeşte copilul !excepţiile sunt monstmiozi-' lăţi)­ Tatăl îl iubeşte numai­­ dacă o iubeşte (sau a iubit) pe mama capiluM. Mama se iu­beşte în teopîM ei pe ea în­săşi. Tai­ăl iubeşte un copil— femeia care îi e scumpă. FEMEEA Bărbatul, când nu înţelege ce ai spus, te întreabă încă o­­dată. Femeia tace şi zâmbeşte en drag. El ascultă vorbea convorbitorului său Ea­re as­ scriitorului rus ■Dancnko cultă pe ea însăși. * Idealiştii iubesc în toate, fe­meile — numai pe una. Realiş­tii — în una, pe toate. • O scriitoare franceză nu­meşte trădarea — o erată de tipar. Oare din această cauză, femeile când citesc nu se uită niciodată la pagina eratelor? Ce le trebuie să cunoască era­tele altora, când fiecare Îşi are mai multe erate proprii ?­­ Cea mai puternică anină (prin surpriză) a unui­ bărbat — sunt lacrămile. Dar nu vă sfătuesc să abuzaţi de ele. Fe­meia înţelege foarte curând că bărbatul le fură din arsena­lul ei. Stângăcia frumoasă a tru­pului de fată tânără — e şam­pania. Mlădierea dresată a u­­nei cochete inteligente — e M­­cheutnul. Calmul comod al so­ţiei — e apa curată, sănătoa­să, care îţi potoleşte setea foar­te repede, aşa că nici nu o mai simţi din nou prea curând... CASATOR­IA Căsătoria e o loterie ? Ce greşală ! La loterie câştigă nu­mai o singură parte. In căsăto­rie amândouă părţile pierd, iar câştigul revine unui al treilea, care nici n’a’ luat măcar bi­lete !.. . Ziarul şi căsătoria a­u multe trăsături comune. Amândouă au câte un singur redactor res­pomsabil cunoscut, şi colabora­tori anonimi. Mai întotdeauna aceştia din urmă sunt mai ta­lentaţi ca cel dintâiu. Insă pu­blicul nu-l cunoaşte decât pe dânsul, iar pe ceilalţi — numai îi ghiceşte. Se întâmplă ca re­dactorul responsabil să ispă­şească ceva la închisoare. A­­tunci colaboratorii, neîmpiede­­cați, lucrează cu voe mai bu­nă și mai puternic. aeflecţiuni despre artă rJp«AiiKA îllllJJJWîSMtlllMI Scopul teatrului Scopul Teatrului— conside­rat ca o totalitate —­e să resta­bilească arta sa. Şi în cest scop trebuie să se renunţe la ideea personificărei şi la ideea imită­­rei maturei.­ ­ Directorii de teatre văd apro­piindu-se primejdia, ei îşi zic că în ziua când publicul îşi va da seama, în ziua când specta­torii vor fi gustat plăcerea­ u­nei piese fără decoruri, aceşti spectatori vor merge mai de­parte şi vor cere o piesă fără actori. Şi în cele din urmă vor mer­­­ge atât de departe, nn­cât ei, spectatorii vor fi aceia cari vor reforma arta teatrului. * ..Artistul — a zis Flaubert­­— trebue să fie în opera sa, ca dumnezeu în natură, invizi­bil și atot-putemnic. N­­u ghicești pretutindeni, dar ni-l vezi micăeri”. * In clipa când dorim să ve­dem ca o personalitate să se afirme, pe scenă și să se impue trebue­e să ne­ diceinter­esări de piesă şi de actori, de artă şi de frumos.* In Asia oamenii cei mai pu­ţin dotaţi nu reuşesc să io­­e­le­agă fotografia în vrem© ce arta li se pare o manifestare foarte clară şi lămurită. Suprimaţi copacul autentic pe care l-aţi pus pe scenă, su­primaţi tonul şi gestul natural şi veţi ajunge să-l suprimaţi şi pe actor. *­­ I Actorul tea dispare şi în lo­cul său vom vedea un personaj neînsufleţit care va merita, da­că voiţi, numele de „suprama­­rionetă” până ce-şi va cuceri un nume mai glorios. * I Marioneta este descendent al anticilor idoli de piatră din temple. Ea e icoana degenerată a u­­nui Dumnezeu.* Paiaţa îşi arată sfoara şi se închide în înţelepciunea ei de lemn. Ea nu-şi mai aminteşte, că arta ei trebue să poarte şi ea marca de sobrietate pe care o întâlnim în o­pe­rile celorlalţi artişti şi că arta cea mai desă­vârşită e aceea în care meseria nu se vede şi uiţi pe muncitor. ■ Scopul artei nu este să reflec­teze viaţa, iar artistul nu imită ei creiază­* Orice om care alege, întoc­mai ca sculptorul şi arhitectul o materie frumoasă pentru o­­pera lui, trebue să creeze o o­­peră mai nobilă de­cât actorul, care nu se ia de­cât pe sine ca materie pentru opera lui. Edm. G. Craig D. Stephane Lausanne, redacto­­rul-şef al marelui ziar francez ,Le Matin”, a fost in­tervievat de co­respondentul parizian al lui „New­ York Heraic”- rolului presei. Iată ce spune d. Lauzanne asupra aces­tui subiect : „Simt două categorii de ziare îr­upeze : ziarele de informaţie mică şi cele cari reprezintă o di­recție politică faine definită. Am­­bele catestorii sunt necesare. Presa ar fi amorfă, necomplectă și s’ar abate dela­ datoria ea, dacă ziarele nu ar fii de toate nuanțele, de la „Action fracais'e" până la ,1ou­­manité”. Pent­ru regimul parlamentar al unui Stat, e nevoe ca fiecare par­tid să^și a.ibă organul aăn publi­cistic. __ Rolul presei de informații a fost de isiîrur după război, căte o dată destul de greu? • — Mai simplu decât se crede în sreneral. Intrebati-vă singur: dacă poporul nu ar fi avut victoria cere câteva articole de ziar, nu ar fi fost în stare să me-o aducă. Sunt de aceiaşi, părere cu alte importante personalităţi, că opinia, publică nu trebue condusă, ci trebue noi s’o urmărim. Credeţi-mă: un ziar, ori­cât a­r fi de purceri-, nu schimbă concepţiunile cititorilor săi atunci când, de pildă, ziarul vrea să facă nepopular pe cineva. încercarea, ziarului nu e de aj­uns. ___ Puterea ziarului d­v. rezidă așa dar în a, fi independent din punct de vedere politic ? Noi nu facem deosebiri de partide ai dv aceia ne este nouă de exiem­plu, mult mai uşor decât „Actiunei­ franceze’’ sau ziarelor socialiste si comuniste. De fapt, in Franţa nu există partide organiza­te, Observaţiei, de exemplu pe so­­cialiştii­ radicali sau observaţi­i partn­eri din cari se compunea îna­inte blocul naţional. Ziarele lor a­­veau mai multe metode de condu­cere. Unii erau „pentru” alţii „con­tra”, alţii şovăiiau. Părerea mai personală e că în acest caz nu e­­xistă decât un sineur interes pen­­tm un ziar de informatiuni, sa—si men­tie echilibrul. Cititorul francez I P, în medie foarte intelistent si foar­­­­te cult. Nu e nevoe să i se de la învăţă­minte; vrea să fie informat .şi in­formaţia e vriva noastră _ . __ Ceiotace înzeceşte influenţa dv., atunci când părăsind teritoriu­l neutralităţii, în cazuri mai impor­tante, vreţi­­să luaţi o atitudine. __ Foarte just! Lumea îşi spune ..Dacă Le Matin ese din rezerva sa obicinuită, trebue să fie un fapt de mare importantă si influentă, pe care o avem atunci asupra opi­niei publice, e adesea decisivă. Dar nu trebue să ne facem iluzii asu­pra acestui lucru influenta aceasta o. dei obi­ce­iu de scurtă durată. — Sunteți, as­a zis, un specialist în. chestiunii americane. Gunoas­i te—ti Statele-Unite , si viaţa de a­­colo; ce credeţi despre rolul presei , de dincolo de ocean? In America nu există ziar, care să nu fie tendenţios. In interiorul unei redacţii domneste însă totdea­una cea mai teribilă despărţire în­tre tendinţă şi informaţie. In fiecare zi, în fiecare ziar, Se publică în prima poarm­ă doctrina, , sub forma unui articol de fond.­­ Celelalte coloane servesc numai­­ i­rformatiilor si nimic nu se poate compara cu cinstea profesională, cu care se povestesc în America, cele mai diverse știri.. Nu ,se­ ia nici un fel de atitu­­dine. Se publică discursurile tutu­ror politicianilor, fără nicăo excep­ţie. . . , Exemplul cel mai turn d e ziarul democrat ..New-York Times’’ care din 42 panica 41 se dedică infor­maţiei, publicând chiar stările, cari sunt neplăcute politicianilor şi idei­lor, partidului lor. — Reportajul americani sie decisi­­, be­ste mult de cel francez ? ! —I Foarte mult! Are avantavrii I si păcate, pe cari noi nu le avem. e obiectiv si fără atitudine politică. din motive pe sari, vi­ le voi «.pu­ne imediat. Nu are nici entuz­ia^m. nici ură. nici răuta.t'". vrea. mai înainte­ de tira"« să-si servească publicul. Re­­pcrpkiul francez e individualist; nu e niciodată neutral, niciodată obiec­iv. Firea lui nud lasă să fie a®a. Inchipueti taci reporteri: un ‘«n­­trlez un american si un­ francez. Trimiteti-i pe totî trei in Rusia. Englezul ae va înapoia, fără să ia o atitudine, considerând fantele nu­mai din punctul de veder« ei in­teresul Auritei. Americanul se va înapoia nici bolșevic, nici anti-boL­ șevic. Singura CTVa îi V«. fi să-^si istorisească întâmplările, cât maa pe Iar?. Ceeace caută si il intere­sează ic în primul rând întâmpla­rea în sine. Cât priveşte francezul, ştii şi d-ta tot aşa de bine, ca si mine, dacă va rămâne in Rusia, sau dacă se va înaipoia în Franţa, se va înscrie în partidul comunist. Dacă va deveni anti-faalsetvie, o va face cu cel mai­ convingător entu­siasm. . . . Putem să spunem, că ziariştul francez, cu prea puţine excepţii e­­mai cult ei mai serios decât­­cel americam. Intre coterii noştri nu exista ni­ci unul, care la momentul oportun, să nu­ corespundă meseriei sale’ . „RAMPA"3 ----------XX---------­ Apariţii misterioase in Silezia Prusiană In ultimul timp atentia întregii Sil­ezii prusiene si în special a o­­cultistilor este îndreptată spre ne­însemnatul sătul“.'­ Friedrichshain din Eulmgeibirg«’ (Munţii Bufnitei). La, marginea satului se află „car­­­sa fantomelor”, ai cărei proprie­­tari trocuri şi prezenţi s’au lovit de-o întreagă serie de apariţii ine­­expecabile. Noaptea se auzea ba lovituri în uşă la care nu se afla nimeni, ba lovit­urii surdo. De multe ori răsunau din pietre diferite, a­­corduri, scaunele săreau nin­odae singure încoace esti încolo, iar din odăile din primul etaj venea un a­­mestec de glasuri si imediat ce ci­­ni°­ va sumla iscările, nime­ni nu era de găisit. , , Mal interesam Insă este faptul că aceste apariţii misterioase in­­fluentează ei animalele. Câinii ri pisicile i se agârcesc, fug .si caută apărare la oameni. Aceste r­r.î. deși par cu totul de necrezut, vin dela persoane foarte I serioase, tari s’au convins de câ­­* tem ori de •■xisteuta acestor feno­mene1. . .. Cu cercetarea acestor apari­tii miisterioaise i se ocupă acum socie­­•n.tea pentru .stiintele oculte din Breslau.•-------—XX---------­ Ultima dorință a unui condamnat la moarte La New-York a fost spânzurat vestitul bandit Gerald Chapman, care timp de cârim .ani a dat do­vadă de o îndrăzneală, care di­spe- r­ase până și pe cei mai abili detec­tivi americani. Chapman­­era un om cui' « de spirit. Si după ce 1-a­u condamnat la moarte, el a dat dovadă de râu­­• rece ui de un umor distins. El a cerut judecătorilor săi să nu se pacelinitatii, până ce nu­ fii va înde­plini «ei 25 ani de închisoare, la care a fost­ condamnat, anterior. __I Vreau să achi întreaga da­torie fată de societate, a declarat el. Inch­ide ri-mă un sfert de secol și apoi voiu fi cu totul la dispozi'a dv., pentru a fi spânzurat. Judecătorii erau perplexi, dar președintele Coolidge a rezolvit a­­cftal­ă dificultate scuti­ndu-l pe p­lu­mieriul bandit de pe­ 25 de ani de dechisoare pentru a putea fi spânzurat, imediat. LA VULTURUL DE MARE CU PESTELE IN GHEARE AVeanga fie care //sta zi mic ci mare. De peste anei decenii,­­ Intr 'una cetăţenii , Con vine /cu pr­ic­os in fă Ca ori ci ce dorinţă / ce poate ca tic face Cu cinste drag oi pace. Cu mărfuri minunate, Cu toate garantate! Cu auto ci faitoane,­­/in doamne ia pifoane, Domni ta zef/ruria /'/enumerate c/rurm C/ fără marafet urlu te smulg multe pânzeturi, iar mutte din cucoane. Mai cumpăra crepoane. Prosoape ou servele Si simple ci cochete Si ori­ce gospodina Ce vrea o marfa fina a* *• r La rj--H ft tea rga fie care As laz/ mic o/ mare: La Piarete Magazine LA VULTURUL DE MARE CU PESTELE IN GHIARE mmm Sir. Cűvof 7Ó-7S SO- Sfr. Bazaca l • Sir. doktor 21. . «AiVPA Jubileul de 50 ani a» Pensionatului lonescu din fiulău Intpilim­iriulTi­se 50 de la imiinţarea Pemionatului sub aceiaşi înţeleaptă comdoliere a IJornaişoarelor Alexamdrina şi Sifulian­a lonescu de l­a început şi i până aizi. •Ca foste ele­ve, găsim o da­­torie sfântă a de sărbători. De aceea rugăm pe toate fostele Doamne Profesoare, foşti Domni Profesori şi foste eleve de a răspunde la apelul nostru, trimiţând adresieile lor Comitetuluii compus din : D-na Steluţa General Gavrilici Bu­­zeu, Iremi­ţa Popovici, Adela Maior Răşcanui, Libitza Rabi­­n­ovnici, Piatra Neamţ. Cu acest prilej seria fostelor eleve Libîtza Rabinovici-Pia­­tra N„ Adela Maior Răşcanu- Buzău,­­Dedli­a Laoriţea­mui", T. Severin, Ana Dr. Rădulescu Ploeşrt­, Didim Palasmoe Bu­­cureşti şi Marie Iacovescu Bu­zău vor sărbători 20 ani de absolvire a Liceului Haşdeu din Biszău. CELE MAI ÎNTREBUINŢATE PRODUSE DE parfumerie: EAUdeCOLOGNE, PARFUM PUDRA, CREMA şi SAPUN Dr. I. MIHALOVICI STR. BELVKXtâKB S­x â SIFILIS GE^XTO-URINARi si insu!icé®^|gi! sexuală Siatharmle Eledrolerapit Cl(to $9 Urefroscoeet«) >entru z­atamentul blenoragiei cronic,,, prostatite, inflam. bă­­siceii, stricturi. Consult. 8-10 flÎToineanu si 8-8 seara ‘ v* î- A Ut-Cereţi la toate librăriile din Capitală şi difi fără, următoarele cărţi aparate in editura „RAMPA**­: TREIZECI DE ANI turna** DE TEATRU Contributiuni la istoria teatrului romanesc de d Ioan I. Livescu Un volum de aproape 400 pagini, cu peste 30 lustrajiuni Prep): 100 iei y)Fata­ SportM Roman de moravuri bucureştene de d­na Aida Vrioni Preţul: 35 lei U „Spovedania lui Stavroghin de Th. Dostoievsky Preţui: 3­5 lei Se expediază şi in provincie. Ia cerere, cod l­a costarn anticipat pnn mandat poştal pe adresa „RAMPA“, Bucureşti Cetea Ytetartel 31 ATELIERELE GRAFICI RAMPA eUlURESn (ALEA VtUORIi» îl,iM­­UBTÎ TIPOGRAFIA eaiMertie spre Exeiv TABt oaicr LUCRĂRI REFE­RIrOARI LA ACEASTA GRAN- 5A si le livrează inceu HAI PEREECTE (ONOIflWH IfHNICE ViABTISrKi ZINC0DRAFIA exeuuiA clișee in zinc, ALAHĂ Si ARAMĂ. AUTO­TIPIE LINIARE (NUNA S AU HAI MULTE c­u tom CONDIȚIUNI SPECIALE PENTRU D-NII TIPOGRAFI DIRE­C­TORI.01 REVISTE • Abonaţi-vă la ,,RAMPA“ Trei hmi, i» far 2M1«1 Trei toni. iB »JrXiaXtat« 48» Ici Şes* luni, ia tari. 4tt Ic! Preţul abon­amentului: Şase luni, »' străinătate lai Un an, ta fără 7M 1*1 Un a», la «trăinătat», făti Ini

Next