Rampa, iulie 1926 (Anul 11, nr. 2601-2627)
1926-07-01 / nr. 2601
RAMPA SOLDARE GENERALA n naaatmeie şiRULETA Piaţa Sf. Gheorghe Cu ocazia transformărei Lichidează întreg stocul de mărfuri acordând 307. RABAT La Droturile marcate Cutreerând lumea ISME Si»# De curând s’a întors în oraşul lora unei preumblări cu barca, cineva Milian Paras o expediţie americană, i bagă degetul în apă, rar se întâmpla co» «ea— ooaoeeooogeeoocooooo— ii TEATRUL „CĂRĂBUŞ (omeania de reviste C. TÂNASE In fiecare seară la orele 9 şi un sfert Revistă în 2 acte şi 12 tablouri de d-nul N. KEROIESCU Balet Montare fastuoasă Biletele la cassa Teatrului La Wilhelm Tell Panzărie Ervstiana F. BLUMER Strada Bărăţiei 2, Bucureşti Cu toată vama nouă urcată vinde cu preţuri vechi şi de reclamă Cârmituri de lingerie compuse «Un 3 bucăţi, iei 390.» garnitura Bluze confecţionate iei 73.. Basmale mari lei 40.- bucata. Musetin de aţă 3© cm. culori «garantat® Hei 50 metrul Cuverturi de lână, pichet mare şi pentru copii Prosoape, cearceafuri, halate şi covoraşe de lae Pânză pluşată albă şi colorată cu metrul. Pânză pentru ■----------------lectin albituri şi marchizete filtive şi transperante. Asortiment complect în precum zefiruri, fulardine de aţă, opal cu creţuri moderate şi absolut fixe. TEATRUL NOU Calea Văcăreşti. 36 Compania de reviste Nae Tomestu Azi şi in zilele uunătoare * TREANCA FLEANCA MERE ACRE Revistă in 2 acte şi un prolog de Ion Pribeagă Romeo si Julieta în alegeri Văcăreşti în galop Ce bine e la bar! Pat și Pataelon la zilian----- - , care timp de 1LO luni a colindat izvoarele Amazonuluipentru ca să studieze fabricarea cauciucului la locul de origină. W. L.Schurz, atașatul comercial al Statelor Unite la Rio de Janeiro, publică în ultimul număr al revistei „The National geographic Magazine” un articol interesant asupra rezultatelor acestor expediţii. Amazonul nu e numai cel mai Ring fluviu (areo lungime de peste 6000 km.), ci şi cel mai puternic din întreaga lume; împreună cu afluenţii săi, el scaldă un teritoriu cât 3/4 din întreaga Europă. Indienii numesc acest fluviu Paranaguassu, ceea ce pe limba lor însemnează „Fluviul mare . Si în adevăr Amazonul îsi merită acest nume. Laînceputul cursului, malurile sunt depărtate unul de altul numai cu 50 metri, mai jos insă e foarte greu ca de pe un ţărm să poţi vedea Pe al doilea. Nici un alt fluviu din lume n’are atâţia afluenţi ca Amazonul. Mulţi din aceştia sunt însuşi fluvii mari cam de ex. Madeira, care îzvoreşte din regiunea Potosi în Bolivia, sau Rio Negro, cel mai misterios din afluenţii Amazonului, apoi Purus, etc. Astăzi '^prQjSPO întregul curs al Amazonului şi afluenţilor săi este brăzdat de vapoare mari de pasageri şi de marfă. Aşa de ex. marile vapoare de ocean, care vin din Europa, pot pluti Pip. Amazon până la Manaos, 1300 km. de la gură în ulteriorul ţării şi ar putea să navigheze încă mai departeîn contra curentului până la Iouitos, care este la 3200 km. depărtare de vărsarea Amazonului în oceanul Atlantic. Tipul obicinuit de vapoare, întrebuinţate pe Amazon este, aşa numita garda, o construcţie uşoară de vapor cu elice. In afară de vapoare, suprafaţa Amazonului este brăzdată de nenumărate vase de tip local. Peruanii sunt de ex. constructorifoarte îndemânatici de luntri, din care unele pot cuprinde, până la 16 persoane. In afară de luntri, peruanii costruesc plute cu locuinţe omeneşti, care pot ajunge la dimensiuni destul de mari. Acum doi ani a venitpe râul Purus în jos spre Amazon o plutăpe care trăiau 17 familii cu animale de casă si păsări. Cu toate revărsările periodice ale Amazonului, care inundă regiunile din jurul său in mod periodic, acestea nu sunt de loc mlăștinoase, asa că omul poate trăi în conditiuni destul de bune. Pădurile virgine, care înconjoară Amazonul pe o lungime destul de însemnată a cursului său, nu sunt atât deadânci şi de nepătruns, cum se descrie de obiceiu. Pădurile acestea, au asemenea locuri numai în unele, ţinuturi joase, unde bambusii şi palmierii fac , aproape imposibilă orice înaintare. Astfel de păduri, inundate, sunt întotdeauna periculoase, atât din cauza bolilor, câtsi din lipsa, de alimente necesare. E foarte posibil ca în pădurile tropicale ale Braziliei, omul să piară din cauza foamei, dacă nu are cu dânsul vreo armă ca să-şi vâneze vre-o sălbăticiune. In flora regiunii Amazonului se găsesc numeroase plante otrăvitoare, ale căror efecteşi proprietăţi sunt cunoscute numai de indigenii băştinaşi. Aşa de ex., creşte aci cunoscuta plana chuchuasco, care prin efectele ei nimeritoare este pentru Peruani un adevărat „izvor al tinereţei”. In codrii din jurul Amazonului, se găsesc cu mult mai puţine fiare sălbatice, decât s-ar crede. Sunt regiuni întinse, de unde fiarele au fost complect stârpite ; au rămas doar animalele, care se tem şi trăesc ascunse. Insus jaguarul, cea mai mare dintre fiare, ataca foarte, rar, deşi o specie jaguarul negru, are din cauza setei sale de sânge, un renume foarte rău. Maimuţele sunt în număr mare şi multe specii, sunt foarte Preţuite de locuitorii pădurilor peruane ca un exNumărul din „Viaţa literară” apărut Sâmbătă conţine un bogat material critic şi literar. Se remarcă mai ales o meticuloasă omestatare în ceea ce priveşte sursa informaţiilor din pagina a 4-a!... % D. Ion Vinea anunţă apariţia ,,Contimporanului’’ pentru sfârşitul săptămânei acesteia, „Cetatea Literară apare Vineri 2 Iulie, cu colaborarea d-lor Ca, , *. , o ,-------------- mii Petrescu. Pomulus Dianu, cerent aliment. Sepot întâlni de-ase- q.„]nvflT11! Se-o-u. T aT, Versuri' menea si taipm. Tn ce priveste anima-Uan‘" versurele de apă. 'Amazonul este pentru critica acerba, peecaii uri -adevărat ra.iu. în apele!x sale furnică cele maidiferite specii ! din excelent interview a luat de peşte şi de amfibii, mai ales ali.ga- ,de Valerian d-lui Em. Bucuţa. ton. Dintre peşti putem cita -pe car- i /. -r.-. . T-v nivorul „piranha”, care esteatât de S”Viaţa FHerara), încât dacă în timpul Dr. N. MULGUND • Specialist în boli şi operaţiuni de ochi Str. Cauzasi 14, et. 2telefon 59/93. Consult. 345 d.a. Dr. I. MIHALOVICI STRADA BELVEDERE Nr. 91 SIFILIS GENITO-URINARI si insuficienta sexuală Stafitermie Electroterapia tlito4tforetroscopie să nu fie muşcat. Dintrereptile se găsesc maiales broaşte ţestoase, care sunt atât de numeroaseîncât ouăle lor suntadunate în mod sistematic şi formează un preţios obiect de negoţ. Diunglele Amazonului suntfoarte bogateîn păsăriexotice, mai ales papagali. Viaţa în văile Amazonului este insă îngreuiat de miliardele de insecte, care zboară prin aerul umed (mai ales ţânţari) şi propagă prin înţepăturile lor diferite boli şi în special malaria. Intreagia regiune a Amazonului este locuită de vreo 1.500.000—1.600.000 oameni. Din aceştia, 1.300.000 trăesc în Brazilia, restul în ţările învecinate şi anume Peru şi Bolivia. Cea mai mare parte a locuitorilor sunt amestecaţi, proveniţi din încrucişarea albilor cu indienii sau negri. In Brazilia ei poartă numele de Cabocos, în Peru şi Bolivia ei se numesc Cholos. Afară de aceștia mai trăesc în inima pădurilor, triburi întregi de indieni sălbateci. Descopsrîrsa aurului în Africa Aurul afost cunoscut în Africa, aicnim 2000 ani' ori mai mult, dar abia în anul 1553 două Mase engleze au adus în Africa cam 75 Kgr. die ur. Vestea s’a răspândit cu iuţeală în toate colţurile lumii şi aventurieri din Denemarka, Olanda, Franţaşi Suedia şi-au îndreptat privirile către ţara aurului. La 1672 regele Charles H a recunoscut compania Royal African Companyşi aurul a început să se îndrepte către Europa. Averi uriaşe s-au făcut cu aur şi cusclavi aduşi din Africa. Compania însă şi-a pierdut monopolul în anul 1700 ,şi a fost urmată de oalta „African Co. of. Merchants”.Suprimarea sclaviei în 1807 a pus capăt acestei întreprinderi şi Coroana a luat în primire forturile şi oraşele africane. Intereseleengleze se întinseră în toate părţile Africei şi în urma războiului 1873-74acesteintereseau fost consolidate la Ashani. După trei ani dela războiul amintit, s’a început lucrărilesistematice pe coasta aurului. Transportul însă a fost foarte anevoios. Cu toate acestea afacerileau prosperat şi la declararea războiului mondial, teritoriulacela producea cam şapte milioane şi jumătate dolari aur pe an. Arena noastră literari Din amintirile Suiffiounet-Suily (Continuare din pag. I) Desbaterile congresului internaţional al artiştilor şi regişorilor dramatici CETRE O poetă a dragostei: Marceline Desbordes-Valmore. ,,La Grande Marceline”, cum o numeşte Theodore de Banville pe aceasta poetesa a secoului XIX-lea reprezenntă romantismul cel mai plângător şi expansiunea cea mai melancolică a timpului ei. Ea şi cu Lamartine au afinităţi instinctive de formă şi de inspiraţie. Ilustrul elegiac şi cântăreţ al Lacului prevesteşte, cu câţiva ani înainte de plângătoarea poetă a dragostei. Oricâtă deosebire de forţă şi de sex, ar fi fost între ei, fac amândoi parte, din aceiaşi familie poetică. Aşa o descrie Sainte-Beuve în „Portretele Contemporane” apărute în 1855. Nu există visător şi cugetător al secolului al XIX-lea care să nu fi vorbit de Madame Desbordes-Valmore, cu extas şi religiositate. Sainte-Beuve, Lamartine, Théodore de Banville, Michelet, Charles Beaudelaire, Victor Hugo, Alfied de Vigny, Sully Prudhomme, Georges Rodenbach, Prévost, Anatole France, toţi au cântat farmecele poeziei şi spiritului ei. In adevăr, e în poezia ei ceva de adânc sufletesc, de sensibilitate dureroasă, de desnădejde parfumată. Trandafir consoleazd-te! Ziua bare avare îi va redeschide corola, ca lumina ei însufleţită; Aureola ta stinsă, va fi reînviată,Şi fruntea-ti iar va răspândi lumina ei de parfum Floare Instreinată In lume ca şi tine In umbră Mă ascund şi sfârşesc, spre Inseratul zilei Dar o rază de nedejde luceşte ’n Intunerecul nopţii . Sosind de pe alt ţărm... Şi aştept să se ’ntoarcă înfrângerile unei inimi timide, creiază o rezemnare blândă, ca un apostolat mistic. Durerile sufletului, îmbrăcate în vestminte florale, Capătă o aromă religioasă şi tristă, ca de mănăstire. Poeta, iubind, suferă de moartea iubirii, ca de a unei flori şi stabileşte tot timpul, o sublimă corespondenţă între inima ei şi corolele trecătoare. Adio, gând blând imaginea plăcerii! Mi-e sufletul prea rănit . Şi nu-l poli vindeca . Speranţa plăpândă a A fericirei mele Fii dulce trecătoare Cum e şi floarea ta. Melancolia aceasta romantică, drama liniştită dar sfâşietoare a unei sensibilităţi mereu contrariate, cântă în fiecare vers, cu o simplitate In adevăr emoţionată. ....Eşti însăşi femeia, eşti însăşi poezia — Eşti un talent fermecător, cel mai pătrunzător talent de femeie pe care-l cunosc... a scris cu emoţie Victor Hugo, despre Marceline Walmore. Şi nu era greu de spus, pentru poeta delicată şi îndurerată, care a nuanţat aşa de subtil, toate emoţiile unei inimi pasionate. Mă aşteaptă! nu ştiu ce melancolie Se amestecă In clipa asta, cu turburarea iubirei. Mi s'a oprit inima sub mâna mea slăbită ; Bate ora In cătun, o ascult... Şi totuşi Mă aşteaptă!. Mă aşteaptă! de ce nu pot să-mi împletesc In păr Florile pe care le iubeşte aşa de mult? De două ori am voit să mă gătesc şi n’am sfârşit, Şi n'am privit oglinda... Şi totuşi Mă aşteaptă!. Mă aşteaptă! fericirea se ’mpleteşte ’n lacrimi ? Ce pot să inventez ca să-l fac fericit ? Florile, mărturisirile mele, şi-au perdut farmecul ? Este trist, suspină, tace... şi totuşi Mă aşteaptă! Mă aşteaptă! Voi fi mai fericită la întoarcere ? Ce teamă se ridică In sănu-mî care bate ? Ah! O să mă găsească pângănd... şi totuşi ' Mă aşteaptă!î Nu se poate o mai naivă şi mai sinceră ezitare, o dragoste mai emoţionată şi febrilă, ca la această „întâlnire’’. Simţi tot sufetul epocei maladive, bătând în ritmul şi delicateţea poeziei Marcelinei Desbordes-Valmore. E ceva divin şi fragil, în spovedaniile acestei inimi plină de dragoste, de nefericire, de teamă. Poezia ,franceză, încoronează pe La grande Marceline, cu laurii gloriei şi omagiile cele mai reverenţioase. Nici una din muzele şi inspiratele literare franceze, n’a cheltuit mai multă sensibilitate şi n’a repezentat mai bine ritmul epocei sale, ca nefericita Valmore, a căreia viaţă sbuciu- 1 mată şi nesigură, s’a sbătut ca o fragată timidă, pa valurile unei mări furtunoase. CERCETĂTORUL DE FRUMOS Curierul sentimental Napoleon Bonaparte către Josefina. v-Marmirlo, 29 Messidor, orele 9 seara (17 Iulie 1798) 1Am prmit scrisoarea tai adorabilii prietenă şi mi s'a umplut inima de bucurie. Ifi rămân îndatorat pentru grijea ce-ai avut să-mi trimiţi noutăţile taie ; azi trebue să te simţi mai bine, sunt sigur că te-tti vindecat. Te rog mult să începi să călăreşti, asta nu poate să-ţi facă decât bine. De când te-am părăsit sunt tot trist. Fericirea mea e să fiu lângă tine. îmi amintesc mereu de sărutările, de lacrimile, de gelozia ta sfioasă; şi fara medie incomparabilei Iosefine îmi aprind mereu o flacără vie şi arzătoare in inimă şi in simţuri. Când voi fi liber de orice îngrijorare, de orice afacere, să-mi pot petrece toate clipele lângă tine, doar să te iubesc şi să nu mai gândesc la fericire, să ţi-o spun şi să ţi-o dovedesc . Îţi voi trimite calul tttu’t 'dar sper să poţi veni In curând. Acum câteva zile mi se părea că te iubesc, dar de când nu te-am văzut simt că te iubesc de o mie de ori mai mult. De când te cunosc, te ador tn fiece zi mai mult i asta dovedeşte ce falsă e maxima lui la Bruyere ted! dragostea vine d’intr’odată. Totul, nu natură, are un drum şi diferite grade de creştere. "Ah ! te rog mai arată-mi şi unele din defectele tale; nu mai fi aşa de frumoasă, aşa de graţioasă aşa de tandră, aşa de bună; nu fi niciodată jeleasă, nu plânge niciodată; lacrimile tale îmi întunecă raţiunea, îmi urdi sângele. Crede-mă că mi-e cu neputinţă să mai am alt gând afară de al tău, o idere care să nu mi-o cunoşti. Odihneşte-te. Refoi-ţi sănătatea. Vino să ne întâlnim , şi cel puţin, înainte de moarte, să ne putem spune : Atâtea zile am fost fericiţi!! Un milionde sărutări, asemeni şi lui Fortuné, cu toate că e aşa de rău. V 1 BONAPARTE ___ N. B. Fortuné eră căţelul iubit al Doamnei Bonaparte. Scrisoarea de faţă, plină de o flacăre romantică, dovedeşte temperamentul aprins şi firea sentimentală, a viitorului împărat al Franţei. SPICUITORUL PANDOREI ---------XX-------- INFORMATIUNI Deschiderea stagiunei Parcului Oteteleşanu a fost definitiv fixată pentru Vineri 2 Iulie. SFÂRŞIT DE SEZON casa V. „HOSE FRANCE” Str. General Lahovari 19, Telef. VI98 VINDE TOATE MĂRFURILE PREŢURI EXTREM REDUSE Primadona Jeritza a contractat cu Opera Covent Garden, din Londra, un angajament în vederea unei serii de reprezentată în viitoarea stagiune, .63 „Innovation 5, Bulevardul ELISABETA, 5 (Palatul Eforiei) Deşi așezat într’o parte opusă a pieței, cu toate astea s’a distins și se distinge prin eleganța mărfurilor compuse din: Hâtăsuri, Imprimeuri, Mătăsuri de mantile, etc., Stoffe de rochi Debutul meu suferi o amânare. N’aveau pe cine să pună în Hermiona. Perrin mă întrebă: — Nu știi pe cineva ? — Ba da. E o fată pe care am văzut-o jucând la Odeon rolul Henriettei din „Vingt ans aprés". E d-ra Russell și crea că are toate calitățile necesare rolului. A chiemat-o și a angajat-o. Deși Russel era oarecum cunoscută, tot erau două debuturi. Perrin lăsase să se creeze un fel de mister in jurul acestei reprezentații a „Andromacei". Russel avu succes. Cât despre interpretul lui Oreste, mi-e greu să spun cum a fost primit. Ziarele de pe atunci vorbesc în locul meu. Sareey mi-a scris o cronică cât se poate de elogioasă. Am jucat pe Oreste timp de 2 luni. Perrin se preocupa de al doilea rol și alese „Cidul”. La Cărăbuş se fac mari pregătiri pentru montarea revistei „Este [dar s’a isprăvit'’ «ac d-nii Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu. IS*S*S35S38S31$Sa?S£S8SS£S3ESS£S§ M-me Âxefrad Str. Calomfirescu No. 9 $eiitiază toate modelele cu preţuri reduse. Cântăreţii suedezii de la Upaala au dat un concert la Viena. Domnii Magistraţi, ofiţeri, profesori, ziarişti, funcţionari de orice categorie sunt invitaţi la Magazinul „LUVRU”, Calea Victoriei 30, unde vor găsi orice fel de mărfuri cu preţuri de supra-rabat Pentru a profita de acest rabat se va prezenta legitimaţia Răşina şi Ghincu Ţăţoc, roluri interpretate de dna Simionescu şi d. Lorenţ, obţin un mare succes în fiecare seară In revista „Treanca-Fleanca mere acre’’ de Ion Pribeagu la Teatrul Nou. Magazinul „A LA SAMARÎTAINE” Str. la Rsch!rI 30, Busssrest care vinde cel mai eftin din toată tara A pus în vânzare. Crepurile imprimate şi toate c ţi articofiere de vară cu o reducere de 40 şi 50 la sută din cauza sezonului înaintat ’’ EN GROŞ__________EN DETAIL’ Apreciaţii dansatori Oste Rond. . . Aa ie şi Nixto, de la teatrul Admiral, Şi mantouri, care le vinde paraşti Tor figura şi în revista vii. CU preţurile cele mai avanta- toare de la teatrul Cărăbuş, ‘gioase. ^ Rochi de Vară gata, ultimele jurnale, foarte ettine, la Magazinul „LUVRU” Victoriei 30. , 1 U ltimel© reprezentaţii ale revoitei „Aşa e viaţa” au loc în cursul acestei săptămâni la Cărăbuş. VU P . »«. Desfacere totală cu preţuri reduse la toate mărfurile sezonului actual compuse din: Mătăsuri de mantouri, Foular-uri, Voil Georgette Imprimat şi cu bordare, crepe de chine In toate culorile, Armure Royal etc. la megazinul „Viile de Paris“ Str. Lipscani 01 r(fost 4TJ 1 La teatrul Nouivel Ambigu din Pans s’a reprezentat comedia lui Arnold şi Bach „Musca spaniolă’. Seara, congresiştii au luat parte la un festival de gală la Teatrul de Stat, unde s’a jucat „Iroda şi Maria”. După festival a avut loc o recep-! La teatrul Fillo-Dramatici din Milano se joacă comedia lui Lengyel „Antonia”.' E P* O N G E pentru Mantile şi Cape de bae în mare asortiment la magazinul „A m SAMARÎTAINE“ Str. Lipscani No. 30, Bucureşti Opera din Paris va reprezintă în stagiunea viitoare o operă nouă de Pierre Louis. CREPE de CHO de MATASE PURĂ PRIMA CALITATE în toate culorile găsiţi la magazinul „CARMEN SYLVA“ Lipscani 80 D-lor profesori de la conservatorul din Bucureşti I. Prunter, G. Enacovici si d-miei Cecilia Niţulestie în sala Apollo a teatrului.| c"'Lupl1’ 11 medala congresiştii au fost salutaţi de minis- | „Bene-merentici, l-a trul cultelor, Becker. ■"• ~ -1 Săptămâna trecută au continuat la Berlin desbaterileprimului congres international al artiştilor şi regisorilor damatici. D-nii Stuly, ministu de interne, şi Becker, ministrul cultelor isi al artelor, au ţinut cuvântări ocazionale. In numele directorilor de teatre germane a vorbit d. Wolff, directorul Uniunei Teatrale Germane, care a spus că în nici o țară din lume, nu sa ajuns încă la solidarizarea de breaslă, ca în Germania. Acest congres însemnează pentruarta dramatică germană,punctul ei culminant. După discursul prin care Primarul Berlinului salută pe congresiştii străini, în numele acestora răspunde preşedintele Uniunei artiştilor francezi, d. Henry Baur. Printre primii vorbeşte Slavinski, soviet€lor de artişti ]aSpTMe,trif toţi cei, ce colaborează n “intl.nfr.ea ideii de teatru, de la S W scenei, si directorul ei. Pana la vânzătorul de. programe, vi etică2' °riraiUZiati solid în Rusia sonemw ce,acest discurs e tradus în vo?W n%a,ntruzeSte 5i englezeste, ,'SeeStleR/Ck.elt1 ?espre ^“ditiunile rufAa r“,ie ■î',u'- ci “**»m'f.°.la sută din artiștii noștri dragau adevărată vocaţie. In TM 1 mai multi artişti au încercat sase omoare, pentru motive de ordin pecuniar. Asociaţia noastră nu e insa îndreptăţită membrii cu bani”, sa isi ajute JOLIUL...