Rampa, iulie 1926 (Anul 11, nr. 2601-2627)

1926-07-01 / nr. 2601

RAMPA ­ SOLDARE GENERALA n naaatmeie şiRULETA Piaţa Sf. Gheorghe Cu ocazia transformărei Lichidează întreg stocul de mărfuri acordând 307. RABAT La Droturile marcate Cutreerând lumea ISME Si»# De curând s’a întors în oraşul lora­ unei preumblări cu barca, cineva Mi­­lian Paras o expediţie americană, i bagă degetul în apă, rar se întâmpla co» «ea— ooaoeeooogeeoocooooo— ii TEATRUL „CĂRĂBUŞ (omeania de reviste C. TÂNASE In fiecare seară la orele 9 şi un sfert Revistă în 2 acte şi 12 tablouri de d-nul N. KEROIESCU Balet Montare fastuoasă Biletele la cassa Teatrului La Wilhelm Tell Panzărie Ervstiana F. BLUM­ER Strada Bărăţiei 2, Bucureşti Cu toată vama nouă urcată vin­de cu preţuri vechi şi de reclamă Cârmituri de lingerie compuse «Un 3 bucăţi, iei 390.» garnitura Bluze confecţionate iei 73.. Basmale mari lei 40.- bucata. Musetin de aţă 3© cm. culori «garantat® Hei 50 metrul Cuverturi de lână, pichet mare şi pentru copii Prosoape, cearceafuri, halate şi covoraşe de lae Pânză pluşată albă şi colorată cu metrul. Pânză pentru ■----------------lect­in albituri şi marchizete filtive şi transperante. Asortiment complect în precum zefiruri, fulardine de aţă, opal cu creţuri moderate şi absolut fixe. TEATRUL NOU Calea Văcăreşti. 36 Compania de reviste Nae Tomestu Azi şi in zilele uunătoare * TREANCA FLEANCA MERE ACRE Revistă in 2 acte şi un prolog de Ion Pribeagă Romeo si Julieta în alegeri Văcăreşti în galop Ce bine e la bar! Pat și Pataelon la zilian----- - , care timp de 1LO luni a colindat iz­voarele Amazonului­­pentru ca să stu­dieze fabricarea cauciucului la locul de origină. W. L.­­Schurz, atașatul co­­mer­cial al Statelor­ Unite la Rio de J­aneiro, publică în ultimul număr al revistei „The National geographic Magazine” un articol interesant asu­pra rezultatelor acestor expediţii. Amazonul nu e numai cel mai Ring fluviu (are­­o lungime de peste 6000 km.), ci şi cel mai puternic din întrea­ga lume; împreună cu afluenţii săi, el scaldă un teritoriu cât 3/4 din în­treaga Europă. Indienii numesc acest fluviu Paranaguassu, ceea ce pe lim­ba lor însemnează „Fluviul mare . Si în adevăr Amazonul îsi merită a­­cest nume. La­­începutul cursului, malurile sunt depărtate unul de altul numai cu 50 metri, mai jos insă e foarte greu ca de pe un ţărm să poţi vedea Pe al doilea. Nici un alt fluviu din lume n’are atâţia afluenţi ca Amazonul. Mulţi din aceştia sunt însuşi fluvii mari cam de ex. Madeira, care îzvo­­reşte din regiunea Potosi în Bolivia, sau Rio Negro, cel mai misterios din afluenţii Amazonului, apoi Purus, etc. Astăzi '^prQjSPO întregul curs al A­­­mazonului şi afluenţilor săi este brăz­­dat de va­poare mari de pasageri şi de marfă. Aşa de ex. marile vapoare de ocean, care vin din Europa, pot pluti Pip. Amazon până la Manaos, 1300 km. de la gură în ulteriorul ţării şi ar putea să­ navigheze încă mai de­parte­­în contra curentului până la Iouitos, care este la 3200 km. depăr­tare de vărsarea­­ Amazonului în o­­c­ean­ul Atlantic. Tipul obicinuit de vapoare, între­buinţate pe Amazon este, aşa numita g­ard­a, o construcţie uşoară de vapor cu elice. In afară de vapoare, supra­faţa Amazonului este brăzdată de ne­numărate vase de tip local. Peruanii sunt de ex. constructori­­foarte înde­mânatici de luntri, din care unele pot cuprinde, până la 16 persoane. In afa­ră de luntri, peruanii costruesc plute cu locuinţe omeneşti, care pot ajunge la dimensiuni destul de mari. Acum doi ani a venit­­pe râul Purus în jos spre Amazon o plută­­pe care trăiau 17 familii cu animale de casă si pă­sări. Cu toate revărsările periodice ale Amazonului, care inundă regiunile din jurul său in mod periodic, acestea nu sunt de loc mlăștinoase, asa că o­­mul poate trăi în conditiuni destul de bune. Pădurile virgine, care înconjoară Amazonul pe o lungime destul de în­semnată a cursului său, nu sunt atât de­­adânci şi de nepătruns, cum se descrie de obiceiu. Pădurile acestea, au asemenea locuri numai în unele, ţinuturi joase, unde bambu­sii şi pal­mierii fac , aproape imposibilă orice înaintare.­­ Astfel de păduri, inundate, sunt în­totdeauna periculoase, atât din cauza bolilor, cât­­si din lipsa, de alimente necesare. E foarte posibil ca în pădurile tropicale ale Braziliei, o­­mul să piară din cauza foamei, dacă nu are cu dânsul vre­o armă ca să-şi vâneze vre-o sălbăticiune. In flora regiunii Amazonului se gă­sesc numeroase plante otrăvitoare, ale căror efecte­­şi proprietăţi sunt cu­noscute numai de indigenii băştinaşi. Aşa de ex., creşte aci cunoscuta plan­­a chuchuasco, care prin efectele ei nim­eritoare este pentru Peruani un adevărat „izvor al tinereţei”. In codrii din jurul Amazonului, se găsesc cu mult mai puţine fiare săl­batice, decât s­-ar crede. Sunt regiuni întinse, de unde fiarele au fost com­plect stârpite ; au rămas doar anima­lele, care se tem şi trăesc ascunse. Insus jaguarul, cea mai mare dintre fiare, ataca foarte, rar, deşi o specie jaguarul negru, are din cauza setei sale de sânge, un renume foarte rău. Maimuţele­­ sunt în număr m­are şi multe specii, sunt foarte Preţuite de locuitorii pădurilor peruane ca un ex­Numărul din „Viaţa literară” apărut Sâmbătă conţine un bogat material critic şi literar. Se re­­­marcă m­ai ales o meticuloasă o­­mestatare în ceea ce priveşte sursa informaţiilor din pagin­a a 4-a!... % D. Ion Vinea anunţă apariţia ,,Contimporanului’’ pentru­ sfârşi­tul săptămânei acesteia,­­ „Cetatea Literară apare Vineri 2 Iulie, cu colaborarea d-lor Ca­, , *. , o ,-------------- mii Petrescu. Pomulus Dianu, cerent aliment. Se­­pot întâlni de-ase- q.„]nvflT11! Se-o-u. T­ aT, Versuri' menea si t­aipm. Tn ce priveste anima-Uan‘" versur­­ele de apă. 'Amazonul este pentru critica acerba, peecaii uri -adevărat ra.iu. în apele!­x sale furnică cele mai­­diferite specii ! din excelent interview a luat de peşte şi de amfibii, mai ales ali.ga- ,d­e Valerian d-lui Em. Bucuţa. ton. Dintre peşti putem cita -pe car- i /. -r.-. . T-v nivorul „piranha”, care este­­atât de S”Viaţa FHerara), încât dacă în timp­ul Dr. N. MULGUND • Specialist în boli şi operaţiuni de ochi Str. Cauzasi 14, et. 2telefon 59/93. Consult. 345 d.a. Dr. I. MIHALOVICI STRADA BELVEDERE Nr. 91 SIFILIS GENITO-URINARI si insuficienta sexuală Stafitermie Electroterapia tlito4tf­oretroscopie să nu fie muşcat. Dintre­­reptile se gă­sesc mai­­ales broaşte ţestoase, care sunt atât de numeroase­­încât ouăle lor sunt­­adunate în mod sistematic şi formează un preţios obiect de negoţ. Diunglele Amazonului sunt­­foarte bo­gate­­în păsări­­exotice, mai ales pa­pagali. Viaţa în văile Amazonului este insă îngreuiat­ de miliardele de insecte, care zboară prin aerul umed (mai a­­le­s ţânţari) şi propagă prin înţepă­turile lor diferite boli şi în special malaria. Intreagia regiune a Amazonului este locuită de vreo 1.500.000—1.600.000 oameni. Din aceştia, 1.300.000 trăesc în Brazilia, re­stul în ţările învecinate şi anume Peru şi Bolivia. Cea mai mare parte a locuitorilor sunt ames­tecaţi, proveniţi din încrucişarea al­bilor cu indienii sau­ negri. In Brazi­lia ei poartă numele de Caboc­os, în Peru şi Bolivia ei se numesc Cholos. Afară de aceștia mai trăesc în inima pădurilor, triburi întregi de indieni sălbateci. Descopsrîrsa aurului în Africa Aurul a­­fost cunoscut în Afri­­ca, aicnim 2000 ani' ori mai mult, dar abi­a în anul 1553 două Mase engleze au adus în Africa cam 75 Kgr. die ur. Vestea s’a răspândit cu iuţeală în toate colţurile lu­mii şi aventurieri din Denemarka, O­landa, Franţa­­şi Suedia şi-au în­dreptat privirile către ţara auru­­­lui. La 1672 regele Charles H a re­cunoscut compania Royal Afri­can Company­­şi aurul a început să se îndrepte către Europa. Averi uriaşe s-au făcut cu aur şi cu­­sclavi aduşi din Africa. Compania însă şi-a pierdut mo­nopolul în anul 1700 ,şi a fost ur­mată de o­­alta „African Co. of. Merchants”.­­Suprimarea sclaviei în 1807 a pus capăt acestei între­prinderi şi Coroana a luat în pri­mire forturile şi oraşele africane. Interesele­­engleze se întinseră în toate părţile A­fricei şi în urma războiului 1873-74­­aces­te­­intere­se­­au fost consolidate la Ashani. După trei ani dela războiul a­­mintit, s’a început lucrările­­sis­­­tematice pe coasta aurului. Tran­sportul însă a fost foarte anevo­ios.­­ Cu­ toate acestea afacerile­­au prosperat şi la declararea războ­iului mondial, teritoriul­­acela producea cam­ şapte milioane şi jumătate dolari aur pe an. Arena noastră literari Din amintirile Sui­ffiounet-Suily (Con­tinua­re din pag. I) Desbaterile congresului internaţional al artiştilor şi regişor­il­or dramatici CE­TRE O poetă a dragostei: Marceline Desbordes-Valmore. ,,La Grande Marceline”, cum o nu­meşte Theodore de Banville pe a­­ceasta poetesa a secoului XIX-lea reprezenntă romantismul cel mai plân­gător şi expansiunea cea mai melan­colică a timpului ei. Ea şi cu Lamartine au afinităţi in­stinctive de formă şi de inspiraţie. Ilustrul elegiac şi cântăreţ al Lacului prevesteşte, cu câţiva ani înainte de plângătoarea poetă a dragostei. Ori­câtă deosebire de forţă şi de sex, ar fi fost între ei, fac amândoi parte, din aceiaşi familie poetică. Aşa o descrie Sainte-Beuve în „Por­tretele Contemporane” apărute în 1855. Nu există visător şi cugetător al se­colului al XIX-lea care să nu fi vor­bit de Madame Desbordes-Valmore, cu extas şi religiositate. Sainte-Beuve, Lamartine, Théodore de Banville, Michelet, Charles Beaude­­laire, Victor Hugo, Alfied de Vigny, Sully Prudhomme, Georges Roden­bach, Prévost, Anatole France, toţi au cântat farmecele poeziei şi spiritu­lui ei. In adevăr, e în poezia ei ceva de adânc sufletesc, de sensibilitate dure­roasă, de desnădejde parfumată. Trandafir consoleazd-te! Ziua b­are avare îi va redeschide corola, ca lumina ei însufleţită; Aureola ta stinsă, va fi reînviată,­­Şi fruntea-ti iar va răspândi lumina ei de parfum Floare Instreinată In lume ca şi tine In umbră Mă ascund şi sfârşesc, spre Inseratul zilei Dar o rază de nedejde luceşte ’n In­­tunerecul nopţii . Sosind de pe alt ţărm... Şi aştept să se ’ntoarcă înfrângerile unei inimi timide, cre­­iază o rezemnare blândă, ca un apos­tolat mistic. Durerile sufletului, îm­brăcate în vestminte florale, Capătă o aromă religioasă şi tristă, ca de mă­năstire. Poeta, iubind, suferă de moartea iu­birii, ca de a unei flori şi stabileşte tot timpul, o sublimă corespondenţă între inima ei şi corolele trecătoare. Adio, gând blând imagine­a plăcerii! Mi-e sufletul prea rănit . Şi nu-l poli vindeca­ . Speranţa plăpândă a A fericirei mele Fii dulce trecătoare Cum e şi floarea ta. Melancolia aceasta romantică, dra­ma liniştită dar sfâşietoare a unei sensibilităţi mereu contrariate, cântă în fiecare vers, cu o simplitate In ade­văr emoţionată. ....Eşti însăşi femeia, eşti însăşi poe­zia — Eşti un talent fermecător, cel mai pătrunzător talent de femeie pe ca­r­e-l cunosc... a scris cu emoţie Vic­tor Hugo, despre Marceline Walmore. Şi nu era greu de spu­s, pentru poe­ta delicată şi îndurerată, care a nu­anţat aşa de subtil, toate emoţiile u­­nei inimi pasionate. Mă aşteaptă! nu ştiu ce melancolie Se amestecă In clipa asta, cu turbu­­rar­ea iubirei. Mi s'a oprit inima sub mâna mea slăbită ; Bate ora In cătun, o ascult... Şi totuşi Mă aşteaptă!. Mă aşteaptă! de ce nu pot să-mi îm­pletesc In păr Florile pe care le iubeşte aşa de mult? De două ori am voit să mă gătesc şi n’am sfârşit, Şi n'am privit oglinda... Şi totuşi Mă aşteaptă!. Mă aşteaptă! fericirea se ’mpleteşte ’n lacrimi ? Ce pot să inventez ca să-l fac fericit ? Florile, mărturisirile mele, şi-au per­­dut farmecul ? Este trist, suspină, tace... şi totuşi Mă aşteaptă! Mă aşteaptă! Voi fi mai fericită la întoarcere ? Ce teamă se ridică In sănu-mî care bate ? Ah! O să mă găsească pângănd... şi totuşi ' Mă aşteaptă!î Nu se poate o mai naivă şi mai sin­ceră ezitare, o dragoste mai emoţio­nată şi febrilă, ca la această „întâl­nire’’. Simţi tot sufetul epocei maladive, bătând în ritmul şi delicateţea poezi­ei Marcelinei Desbordes-Valmore. E ceva divin şi fragil, în spoveda­niile acestei inimi plină de dragoste, de nefericire, de teamă. Poezia ,­franceză, încoronează pe La grande Marceline, cu laurii gloriei şi omagiile cele mai reverenţioase. Nici una din muzele şi inspiratele­­ literare franceze, n’a cheltuit mai­­ multă sensibilitate şi n’a repezentat mai bine ritmul epocei sale, ca nefe­ricita Valmore, a căreia viaţă sbuciu- 1 mată şi nesigură, s’a sbătut ca o fra­­­gată timidă, pa valurile unei mări furtunoase. CERCETĂTORUL DE FRUMOS Curierul sentimental Napoleon Bonaparte către Josefina. v-Marmirlo, 29 Messidor, orele 9 seara (17 Iulie 1798) 1Am prmit scrisoarea tai adorabilii prietenă şi mi s'a umplut inima de bucurie. Ifi rămân îndatorat pentru grijea ce-ai avut să-mi trimiţi noută­­ţile taie ; azi trebue să te simţi mai bine, sunt sigur că te-tti vindecat. Te rog mult să începi să călăreşti, asta nu poate să-ţi facă decât bine. De când te-am părăsit sunt tot trist. Fericirea mea e să fiu lângă tine. îmi amintesc mereu de sărutările, de la­crimile, de gelozia ta sfioasă; şi fara medie incomparabilei Iosefine îmi a­­prind mereu o flacără vie şi arzătoa­re in inimă şi in simţuri. Când voi fi liber de orice îngrijo­rare, de orice a­face­re, să-mi pot pe­trece toate clipele lângă tine, doar să te iubesc şi să nu mai gândesc la fericire, să ţi-o spun şi să ţi-o dove­­desc . Îţi voi trimite calul tttu’t 'dar sper să poţi veni In curând. Acum câteva zile mi se părea că te iubesc, dar de când nu te-am văzut simt că te iubesc de o m­ie de ori mai mult. De când te cunosc, te ador tn fiece zi mai mult i asta dovedeşte ce fal­să e maxima lui la Bruyere ted! dragostea vine d’intr’odată. Totul, nu natură, are un d­r­um şi diferite grade de creştere. "Ah ! te rog mai arată-mi şi unele din defectele tale; nu mai fi aşa de frumoasă, aşa de graţioasă aşa de tandră, aşa de bună; nu fi niciodată jeleasă, nu plânge niciodată; lacrimi­le tale îmi întunecă raţiunea, îmi urdi sângele. Crede-mă că mi-e cu nepu­tinţă să mai am alt gând afară de al tău, o idere care să nu mi-o cu­noşti. Odihneşte-te. Refoi-ţi sănătatea. Vi­no să ne întâlnim ,­ şi cel puţin, înain­te de moarte, să ne putem spune : Atâtea zile am fost fericiţi!! Un milion­­de sărutări, asemeni şi lui Fortuné, cu toate că e aşa de rău. V 1 BONAPARTE ___ N. B. Fortuné eră căţelul iubit al Doamnei Bonaparte. Scrisoarea de faţă, plină de o fla­­căre romantică, dovedeşte tempera­mentul aprins şi firea sentimentală, a viitorului împărat al Franţei. SPICUITORUL PANDOREI ---------XX-------- INFORMATIUNI Deschiderea stagiunei Parcului Oteteleşanu a fost definitiv fixată pentru Vineri 2 Iulie. SFÂRŞIT DE SEZON casa V. „HOSE FRANCE” Str. General Lahovari 19, Telef. VI98 VINDE TOATE MĂRFURILE PREŢURI EXTREM REDUSE Primadona Jeritza a contractat cu Opera Covent Garden, din Londra, un angajament în vederea unei serii de reprezentată în viitoarea stagiune, .63 „Innovation 5, Bulevardul ELISABETA, 5 (Palatul Eforiei) Deşi așezat într’o parte o­­pusă a pieței, cu toate astea s’a distins și se distinge prin eleganța mărfurilor compuse din: Hâtăsuri, Imprime­uri, Mătăsuri de man­tile, etc., Stoffe de rochi Debutul meu suferi o amânare. N’a­­veau pe cine să pună în Hermiona. Perrin mă întrebă: — Nu știi pe cineva ? — Ba da. E o fată pe care am vă­­zut-o jucând la Odeon rolul Henriettei din „Vingt ans aprés". E d-ra Rus­sell și crea că are toate calitățile ne­cesare rolului. A chiemat-o și a angajat-o. Deși Russel era oarecum cunoscută, tot erau două debuturi. Perrin lăsase să se creeze un fel de mister in jurul acestei reprezentații a „Andromacei". Russel avu succes. Cât despre inter­pretul lui Oreste, mi-e greu să spun cum a fost primit. Ziarele de pe atunci vorbesc în locul meu. Sareey mi-a scris o cronică cât se poate de elogioasă.­­ Am jucat pe Oreste timp de 2 luni. Perrin se preocupa de al doilea rol și alese „Cidul”. La Cărăbuş se fac mari pregă­tiri pentru montarea revistei „Este [dar s’a isprăvit'’ «ac d-nii Mircea­­ Rădulescu şi Alfred Moşoiu. IS*S*S35S38S31$Sa?S£S8SS£S3ESS£S§ M-me Âxefrad Str. Calomfirescu No. 9 $eiitiază toate mode­lele cu preţuri reduse. Cântăreţii suedezii de la Upaala au dat un concert l­a Viena. Domnii Magistraţi, ofiţeri, pro­fesori, ziarişti, funcţionari de ori­ce categorie sunt invitaţi la Ma­gazinul „LUVRU”, Calea Victo­riei 30, unde vor găsi orice fel de mărfuri cu preţuri de supra-rabat Pentru a profita de acest rabat se va prezenta legitimaţia Răşina şi Ghincu Ţăţoc, roluri interpretate de d­na Simionescu şi d. Lorenţ, obţin un mare succes în fiecare seară In revista „Trean­­ca-Fleanca mere acre’’ de Ion Pri­­beagu la Teatrul Nou. Magazinul „A LA SAMARÎTAINE” Str. la Rsch!rI 30, Busssrest care vinde cel mai eftin din toată tara A pu­s în vânzare. Crepurile imprimate şi toate c ţi articofiere de vară c­u o reducere de 40 şi 50 la sută din cauza sezonului înaintat ’’ EN GROŞ__________EN DETAIL’ Apreciaţii dansatori Oste Rond­. . . Aa ie şi Nixto, de la teatrul Admiral, Şi mantouri, care le vinde paraşti Tor figura şi în revista vii. CU preţurile cele mai avanta-­ toare de la teatrul Cărăbuş, ‘­­gioase. ^ Rochi de Vară gata, ultimele jurnale, foarte et­tine, la Magazinul „LUVRU” Vic­toriei 30. , 1 U ltimel© reprezentaţii ale revoi­tei „Aşa e viaţa” au loc în cur­sul acestei săptămâni la Cărăbuş. VU P­ . »«. Desfacere totală cu preţuri reduse la toate măr­­furile sezonului actual compu­­se din: Mătăsuri de man­touri, Foular-uri, Voil Georgette Imprimat şi cu bordare, crepe de chine In toate culorile, Armure Royal etc. la me­­­gazinul „Viile de Paris“ Str. Lipscani 01 r(fost 4TJ 1 La teatrul Nouivel Ambigu din Pans s’a reprezentat comedia lui Arnold şi Bach „Musca spaniolă’. Seara, congresiştii au luat parte la un festival de gală la Teatrul de Stat, unde s’a jucat „Irod­a şi Maria”. După festival a avut loc o recep-! La teatrul Fillo-Dramatici din Milano se joacă comedia lui Len­gyel „Antonia”.' E P* O N G E pentru Mantile şi Cape de bae în mare asortiment la magazinul „A m SAMARÎTAINE“ Str. Lipscani No. 30, Bucureşti Opera din Paris va reprezintă în stagiunea viitoare o operă no­uă de Pierre Louis. CREPE de CHO de MATASE PURĂ PRIMA CALITATE în toate culorile găsiţi la magazinul „CARMEN SYLVA“ Lipscani 80 D-lor profesori de la conservato­­­rul din Bucureşti I. Prunter, G. Enacovi­ci si d-miei Cecilia Niţules­tie în sala Apollo a teatrului.| c"'Lupl1’ 11 medala congresiştii au fost salutaţi de minis- | „Bene-merenti­ci, l-a trul cultelor, Becker. ■"• ~ -1 Săptămâna trecută au continuat la Berlin desbaterile­­primului congres international al artiştilor şi regisori­­lor damatici. D-nii Stuly, ministu de interne, şi Becker, ministrul cultelor isi al ar­telor, au ţinut cuvântări ocazionale. In numele directorilor de teatre ger­mane a vorbit d. Wolff, directorul U­­niunei Teatrale Germane, care a spus că în nici o țară din lume, nu sa a­­juns încă la solidarizarea de breas­lă, ca în Germania. Acest congres însemnează pentru­­arta dramatică germană,­­punctul ei culminant. După discursul prin care Primarul Berlinului salută pe congresiştii stră­ini, în numele acestora răspunde pre­şedintele Uniunei artiştilor francezi, d. Henry Baur. Printre primii vorbeşte Slavinski, soviet€lor de artişti ]aSpTMe,trif toţi cei, ce colaborează n “intl.nfr.ea ideii de teatru, de la S W s­cenei, si directorul ei. Pana la vânzătorul de. programe, vi etică2' °riraiUZiati solid în Rusia so­nemw ce,acest discurs e tradus în vo?W n%a,ntruzeSte 5i englezeste, ,'SeeStleR/Ck.elt1 ?espre ^“ditiunile rufAa r“,ie ■î',u'- ci “**»­m'f.°.la sută din artiștii noștri dra­­g­au adevărată vocaţie. In TM 1 mai multi artişti au în­cercat sa­­se omo­are, pentru motive de ordin pecuniar. Asociaţia noastră nu e insa îndreptăţită membrii cu bani”, sa­ isi ajute JOL­­­IUL...

Next