Rampa, iulie 1926 (Anul 11, nr. 2601-2627)
1926-07-01 / nr. 2601
Chestiunea Operei Evaluarea teatrului Lyric » Un nou proect de buget « Viitoarea conducere »I®-’ I I —I " cum tata mai anunţat, Ministerul Artelor intenţionează să bdlu-ţionez© ahesiîtunea Operei prin Cumpărarea teatrului Lyric. iUnprim pas în această diirec - (tie la îost cererea d-lui V. Goldiş, m Mmistrul Cultelor şi al Artelor, adresată delegaţiei economice a guvernului, de a se deschide im credit de 25 milioane lei pentru numpărarea localului. Această sumă, chiar dacă va fi aprobată, este insuficientă pentru achitarea complectă a preţului de cumpărare, deoarece proprietarii teatrului Lyric cer cincizeci da milioane pentru acest imobil. Şi de aceea tratativele a)au ajuns încă la nici un rezultat. . ' \ V ' X •' O comisiune însărcinată de Ministerul Artelor, din care fac parte şi câţiva architecţi, aflată însărcinată cu evaluarea imobilului. Această comisiune nu s-a depus încă raportul. După informaţiile noastre parlîkmi'air©, la membrii acestei comisii, uni auevaluat, teatrul Lyriff la suma de 32 milioane, unul singur idîntre membrii comisiunei a opinat pentru 35 mlilioane. UN NOU PROCT DE BUDGET Opera Română redevenind Operă de Stat, are nevoie de un nou proect de budget. Cu studiul acestei chestiuni a fost însărcinat de Scarlat Cocorăscu, fost director al Operei și actual delegat al Ministerului Artelor pe lângă conducerea Operei. Se știe că Opera, sub trecutul regim, avea o subvenţie anuală de 15 milioane de lei. După prevederile d-lui Scarlat Cocorascu — după cât ni s’a spus la Ministerul Artelor —, această subvenţie ar fi actualmente insuficientă şi ar fi absolut necesar un spor de subvenţie de 12 milioane anual. Jumătate din acest spor, suma de 6 milioane lei va trebui avansată de minister, de asemeni dintr’un credit extraordinar. VIITOAREA DIRECŢIE In ce priveşte viitoarea conducere a Operei, d. V. Goldiş n’a luat nici o hotărâre. înregistrăm următoarele svonuri: 1) D. George Georgescu va primi direcţia. 2) e D.. Sfcarlat .Cocorăscu va fi numit, director, al Operei. 3) . Al treilea candidat probabil e dr. Tiberiu Brediceanu. Vom reveni cu amănunte D. V. Goldis D. Georg© Georgescu «ti BmiMttri despre Caragîale Făclia de Paște** . ’ir. -i x,t .•' s' • ___ __ c§e @«tav Minar Realizarea nuvelei în piesă de teatru o datorește Garagiale lui Pe, tre Liciul, care voia să joace rolul lui Leiba Zibal întrun turneu (Prin tastăi Din clipa când am auzit din, gura lui Garagiale vorbele: ^ „Mă prind!”, n’am mai avut astâmpăr reflectând mereu cum voiu putea să-mi îndeplinesc această obligatorie ^ de colaborare. Ochii aceia ipătrunzători mi-au străpuns sufletul şi mi-au mărit neliniştea. Scenariul, partea cea mai grea şi t mai plină de dificultăţi în compunerea unei piese, mă obseda. Iată meşteşugul despre care vorbise Caragiale, în ajun. _ Nuvela era cunoscută, işi câştigase popularitatea, deci greutatea era şi mai mare, căci publicul cunoscând nuvela, trebuia să aducem în construcţia scenică ceva nou, ca ea să intereseze, să mişte sensibilitatea spectatorului. Mă temeam de comparaţia ce se va face între nuvelă şi piesă. Iată atâtea* idei cari năvăleau şi contribuiau la oautocritică obositoare care mă, copleşea. fr ■ După ce alcătuiam câte o scenă, _ Caragiale îi asculta cu atenţie citirea, apoiîncepea partea cea mai migăloasă, închegarea scenei, isi fixarea caracterelor persoanelor prin metoda arătată, maisus. Caragiale era așa de absolut^ de această meltodă încât ceasuriîntregi, cerea să schimb, să schimb mereu, până ce în fine găsea dânsul senzul adevărat al replicei. Teama lui cea mare era ca Leiba Zibal să nu apară ca un personaj ridicol. Memoria, lui prodigioasă aiia să intervină la timp, să sintetizeze, să elimineze prisosul. Te uimea cum ştia să uzeze, deaceste mijloace. „In teatru, spunea dânsul, trebue să ştii cum să simplifici situaţiile, să nu îneci persoanele într’un sos de cuvinte, chiar frumoase fie, căci pe scenă reflexul lor întunecă sau luminează personajul, deci îl falsifică, il omoară. Interesul dramaturgului estesă păstreze unitatea: nici mai mult, nici mai pntm, atât cât trebue. Ce uşor e să zici, -atâta cât trebue, dar cât e de greu, pot adăuga e imposibil-a cunoaşte criteriul acestei măsurători. Chiar eu, când am scris „Noaptea Furtunoasă”, am rămas uluit de transformările şi îndreptările ce a suferit această piesă, a cărui subiect îl întrebuinţasemîntr’o schiţă umoristică mai întâi, tot din cauză că nu speram să fiu jucat cu toate că aveam prieteni la Teatrul Naţional.” Muncaaceasta încordată de colade efect pentru actorul care va interpreta acest rol de compoziţie. sul va închega mai bineacţiunea, complectând cadrul dramaticşi scoţând maiîn relief starea de veşnică frică, morbidă, a lui Leiba Zibal, crâş- Podeniurile promise de Gheorghe pentru noaptea, Invierei. Această scenă, am studiat-o cuvânt cu cuvânt, fiecare propoziţiune caragiale repetând-o de mai multe ori, ascultându-i intonţiunea, aşa cum ai încerca acordareaîn diapazon a unui instrument muzical. Metoda aceasta de a scrie a lui Caragiale, m’a surprins la început, însă dânsul mi-a explicat cum dobândeşte armonia cuvintelor, printr’o repetare susţinută, care se impregnează aşa de puternic, încât la un moment i se părea că aceleaşi, vorbe i se repetă ca un ecou îndepărtait. Efectul era uimitor, căci replica care la, început, era lipsită de viaţă, monotonă. Prin repetare se şlefuia aşa de bine, încât întreaga scenă redobândea adevărata strălucire. Persoanele le vedeai cum se mişcă le cunoşteai atitudinele, mimica şi gesturile, încât lui Caragiale îi venea uşor să le corecteze. Obişnuinţa aceasta o căpătase de pe vremea când era suflet, atunci când în lipsa unui actor la repetiţie, urmărea şi da singur replica partenerului. , .i Cronica muzicală Producţia elevilor d-lui prof. Hugo Schwartz Producţiile anuale ale elevilor d-lui prof. Hugo Schwarz sunt, adevărate concerte la cari avem ocazia să ascultăm o întreagă serie de tineri şi tăiem toţi violonişti. D. Hugo Schwarz nu dă lecţii de vioară în sensul restrâns al cuvântului. Tinerii săi elevi primesc o adevărată cultură muzicală care le permite să interpreteze cu multă înţelegere paginile cele mai dificile ale repertoriului violonistic.: Vieuxtemps, Bruch, Wieniawsity. Ar fi imposibil să vorbim de toate tinerile talente cari se desvoltă sub îndrumarea d-lui Schwarz şi vom aminti numai de elevii înaintaţi. D. A. Mitrani posedă o frumoasă tehnică a arcuşului şi a mânei stângi. Mai multă căldură în interpretare ar desăvârşi frumoasele calităţi pe cari le posedă. D-ra Eugenia Mihăilescu s’a distins deasemenea cu frumoase calități de technică în redarea dificilei „La Chasse" desVi'euxtemps. D. Henry Benaroyo este un cald interpret al melodiilor slave ale lui Smetana. In interpretarea unui Concert de Nachez, d. Gică Stein s’a dovedit complect stăpân pe mijloacele tehnice de interpretare. O atenţie deosebită merită d. Saul Smilovici care în redarea concertului lor de Wieniawsky uneşte armonios preciziunea şi siguranţa tehnică cu căldura şi claritatea interpretării. 11-şurinţa cu care a învins diferitele pasagii ale Concertului este demnă de orice absolvent al Conservatorului. D. Schwarz poate fi mândru de ele, mente de valoarea d lui Smilovici. Audiţia elevelor d-nei Itala I. Fotino . Acei, ce urmăresc producţiile anuale date de elevele d-nei Marie I. Fotino, au putut vedea dezvoltareasurprinzător de rapidă a unor tinere talente. Intre cele 18 pianiste pe care le-am auzit la producţia de Duminică de la Ateneu personalitatea artistică a patru concertiste se conturează cu deo-f ... . . . sebită claritate. In biblioteca municipală de la D-ra Virginia, Botez a cântat cu jifresdii, tunde directorul Dr. Loc-voci” de Bach şiVeber. D-ra Duca Fotino pune o delicată înţelegere în interpretarea lui Chopin şi a unui „Menuet".de,Beethoven. D-ra Frida Körßer a cucerit aplauzele unamine ale săxei cu pagini din Moscheles, Rachmaninoff şi mai ales cu „Valea Oltului", o admirabilă rapsodie , de melodii naţionale, a d-lui N. Strayan. D-ra Charlotte Nadler a încheiat bogatul program redând cu virtuozitate „Gnbmenreigen)) de Liszt și „Două dansuri spaniole” de Albeniz. - Sărbătorii lui Mm* Anynzio Ministrul d© instrucţie italian Fedele, a vizitat de curând, în numele Sa fixat în scena a doua, din actul, al doilea, consideraţiunile psihologice, ale căror fond formează replicele lui Niţă, care măreşte gxadatiunea dialogului arătând groaza lui ---------------- . Iseiba Zibal, subjugat de ameninţă- Populaţia i-a făcut o entuziastă manifestatie de simpatie. Dela Riva. D’Annunziosi ministrul Fedele s’au dus la Gardone unde se aflau numeroase personalităţi venite cu ocazia punerei bazelor Institutului Nationalpentru publicarea lucrărei ,,Omnia d’Annunzio”. Institutul Naţional, care este pus sub patronajul Regelui Victor-Emanuel şi preşedinţia de onoare a lui Mussolini, are forma unei societăţi pe acţiuni cuşase milioane de lire capital şi are ca scop publicarea unei ediţii festive a tuturor lucrărilor lui d’Annunzio. -------I-X-X—----- Gabriele D’Annunzio PAMPX Un trust teatral la Berlin — Convorbire cu directorul berlinez Eugen Robert — Dela corespondentul nostru — Pentru viitoarea stagiune teatrală berlineza s’a constituit o mare asociaţie, compusă din cele şase teatre coalizate până acum şi cărora li s’au adăogat teatrele de sub conducerea directorilor Max Reinhardt, Victor Barnovsky şi Eugen Robert. Aceştia trei din urmă se află actualmente la Viena şi am căutat să am o convorbire cu unul din ei, directorul Eugen Robert, spre a-mi da câteva lămuriri asupra trustului în chestiune. Directorul Robert mă primeşte la hotelul Bristol cu, o extremă amabilitate. Caut întâi să-l întreb de motivele coalizării teatrelor berlineze şi rezultatele obţinute până acum cu acest sistem. — Urmărim întâia educaţia publicului — îmi răspunde zâmbind directorul Robert — şi apoi asigurarea noastră. Am oferit publicului nostru un abonament comun pentru şase teatre. Aceasta înseamnă că avem grije de variaţie. Succesul s’a manifestat numai decât. Pentru toate reprezentaţiile noastre în abonament, s’au vândut toate locurile. Se poate lesne înţelege ce înseamnă aceasta pentru teatre, din punct de vedere financiar. Avem la dispoziţe în mod anticipat sume mari cu cari putem opera. A încetat în aceaş timp şi concurenţa ce ne-o făceam reciproc până acum. Imediat ce se represinta o piesă nouă la Paris, începea concurenţa între toţi directorii de teatru pentru obţinerea dreptului de a o representa. Acum asociaţia obţine dreptul de representare a piesei. Avem grijă unul de altul, împrumutându-ne reciproc piesele. „A încetat şi concurenţa în jurul actorilor, lin bun actor german , nu vă spun numele, avea la mine 70 mărci pe seară. Reinhardt mi l-a luat oferindu-i 200. Acum nu mai angajăm actori pentru fiecare teatru în parte, ci îi angajăm pentru asociaţia noastră. Sstemul acesta n'are nici un desavantaj pentru actor, din contră , gândiţi vă că la Berlin nu se ştie nimic de angajamente anuale. Asociaţia poate oferi, insă, actorului un angajament pe zece luni, fapt care-i scapă de vecinica grije de lipsă de angajament. — Aţi vizitat, d-le director, ceva spectacole la Viena ? — Am fost ori la Operă. Toate locurle erau vândute. Barnowsky a fost la Reinhardt . Toate locurile vândute. Un prieten al meu a vrut să vadă : „Adieu Mimi" . N’a mai putut obţine nici un bilet. S’a dus la Carl Theater, la ansamblul evreu din Moscova, care joacă foarte bine toate biletele vândute. Aşadar patru teatre cu toate locurile vândute în aceeaş seară. Trebue să recunosc că aceasta mi-a făcut o impresie deosebită.• Credeţi, domnule director, că numai ploaia şi vremea răcoroasă din ultimul timp să fi contribuit la afluenţa aceasta de spectatori.. — Se prea poate să aveţi dreptate. Sunt însă în genere un optimist şi cred că până la toamnă, teatrele vieneze se vor reface, după cum s-au refăcut cele berlineze. La Berlin, contrariu celor petrecute la Viena, am reuşit să convingem organele fiscale că n'au nimic de câştigat dacă vor persista în ruinarea teatrelor. Impozitul pe spectacole a fost redus la cinci la sută şi în anumite cazuri poate fi redus şi la trei la sută sau suprimat cu totul. Tendinţa este, în orice caz, desfiinţarea complectă a acestui impozit. B. W. Aprecierile unui actor necunoscut asupra lui Carl Maria von Weber Rondo brilant” de cge a organizat de curând oexpoziţie „O. M. von Weber” este expus între altei© un fieaortepreţiosdocument din vremea lui Weber, pus la diispoziţia bibliotecii de profesoara de canto Therese Sewtell, o elevă a Clarei Schumann. Documentul consistă într’um, v-olumapărut la Berlin în anul morţii lui Weber în editura T. Trautgweim ,şi intitulat „Amănunta din viaţa şi lucrările muzicaleale lui O. M. von Weber, cu un, portret foarte reuşit al acestuia,etc”. Portretul este o gravură în aramă executat deJngel. Partea interesantă este că autorul, care pare a fi un foarte bun cunoscător în ale mujicei şi lui Mussolini, la reîntoarcerea sa din Jin ,acelaş timp în curent -cu viaţa iv’n nălstnvi, în sinectie făcută în i_... n«ht» -fi infantii-furaiitr’o călătorie de inspecţie Tirol, pe D’Annunzio la Gardone. D’Annunzio,plecase întru întâmpinarea ministrului spre Riva, unde Kri Weber, n’a putut fi identificat până acum. Câtevat pasage din acest volum ■sunt din cele mai interesiant©, mai ales din punct de vedere documentar, „Cât de puţin”, aşa scrie autorul necunoscut, cunoaşte adeseori creatorul valoarea lucrărilor sale! Cântecele acestea feste vorba de armonizarea poeziei lui Körner „Leier und Schwert”) sunt din cele mai reuşite. Vigoarea şi temeri la ten pe cât se poate simple, le consacra ca opere de mifestru. Ele se răspândesc foarte repede şi au contribuit foarte mult la entuziasmarea luptătorilor germani. ...Cea mai îndrăzneaţă fantezie, o adâncă putere de analiză şi humorul uşor se întrunesc în Weber alături de un geniu muzical remarcabil. Inclinaţii- sa spre com -poziţia romamitico-dramatică au scos pe Weber la suprafaţă; in-clinaţia aceasta trebue neapărat recunoscută, chiar dacă n’ar fi scris niciodată o operă, fiecare din celelalte lucrări ale sale arată că era animat de spiritul muzicii dramatice”. Asupra sfârşitului lui Weber, autorul necunoscut relatează următoarele: „Ziua de 5 iunie, zi în care urma să se dea „Freischütz” în beneficiul său (al lui Weber) a fost ziua morţii sale; distrugerea plămânului i-a grăbit sfârşitul. O cântare din Lalla Rookh compusă ■pentru Miss Sephans, este ultima sa compoziţie neterminată, ce s’a dat la un concert. înmormântarea a avut loc înmod foarte demn, corpul a fost adus în biserica Sfântul Paul, unde s’a executat Requiemul aa lui Mozart de un grup de artiști de seama.. FILM $I CINEMA Iniţiatorii artiştilor de cinematograf Istoria lui Ch. Aplin este deside Carrier-Releuse, „Cei trei -mutul de cunoscută,şchetari”, de Dumas şi celebra L’arţi văzut probabil în jurnăle „Serenadă a lui Tosselli... Imitasau în revistele cinematografice. ţâa are însă limite cari nu trebuesc depăşite. Adevăratul lui nume est© Tar tempion şi a văzut într’o zi un film jucat de celebrul Chaplin. Eu atât de mult entuziasmat, încât îşi cumpără o pălărioară tare, un bastonaş de trestie, o vestă bomre a urmat câtva tin®, până când mică, o pereche de pantaloni largi, îşi frizează părul în micibucle negre şi îşi ornează buzasuperioară cu o mustaţă neagră, tăiată englezeşte, sau mai bine zis, tăiată ca o perie de dinţi. Aflând că Chariot se numeşte am ajuns la scena finală. Aici, ne-am izbit de o mar© greutate. Caragiale voia ca scena să se petreacăîn cârciumă. Dorința mea însă era ca decorul actului al doilea să reprezinte interiorul cârciumei, iar jumătatea scenei să cuprindă curtea îngrădită cu gard și cu opoartă, ca la un „■ ian vechiu. Găseam că transformai ea . Charles Chaplin, s© boteza Chaifeceasta, care sepăstrează si’n nu-i ies Aprin. Fara nici o ezitare ei relă este mai puternică şi mai plină începu să ţmnez© pe cont propriu filmele: „ O viaţă de câine”, Ziua ţârei”, „Pelerinul” şi chiar După un sbucium de câteva zile, ajutorul m’are hotărât să prezint schiţa seenei, oarecare Bobby-Boy, pe canariului lui Caragiale. care văzând-o |re-1 boteză dacic Koogan. până s’a bucurat ca un debutant. ^ _ când adevăratul Chaplin supărâd-Am examinat-o împreună disen- l(ju.se puse capăt acestei imitări, tând-o, iar Caragiale cerând ca ano- *. ’ . vatie. introducerea unuipersonaj nou.Cu atetorul trimpe Nită jandarmul, care stminea adâncane. Statisticienii ar avea ocazia saşi exercite talentul,calculând deexemplu de câte ori au fost refăcute „Dimineaţa Primăverii” amen Există însă şi imitaţii cari noi sunt o simplă plagiare proastă şi nefolositoare, ci in oricecaz omassa de inspiraţie prezentând un I pentru interes real, identificându-se cutărui sau cutărui. -personagiu iubit de mulţime, această imitare se găseşte aşezată într’un alt domeniu, într’o altă atmosferă. Dominul care-l imita pe Chariot pe ecran nu este deloc suportabil, acela care-1 imita însă în music - ball est© interesant. La Paris a fost văzut de curând într’uin varieteu, un oarecare Tofatty, admirabil imitator al lui Batty cel adevărat. La Amsterdam existăun tânăr vânzător de „ciocolată, bomboane, pastile, de mentă” care a fost înzestrat de natură cu aparenţele fizice ale lui Harold Lloyd. Acest vânzător ambulant ştie că seamănă cu marele comic american şi de aceia îşi contplectează aparenţa fizică cu manşete groase, care depăşesc cu mult mânipile hainelor. Poartă pălărie depaie, ochelariamericani şi un surâs jumătate trist, jumătate naiv, foarte bine studiat, luminează f’aţa... Copil al soartei, dânsul parcurge astfel străzile Amsterdamului, strigându-şi necontenit marfa.. Când vre-unul din cinematografele acestui oraş reprezintă vre-un film cu veritabilul „Lui”, vânzătorul ambulant părăseşte puţină vreme comerţul său, pentru a se deda reclamei. Când s’a reprezentat la Amsterdam, într’unul din cele mai fru ■ moase teatre din capitala Olan ■ dei, filmul „Marinar fără voe” vânzătorul ambulant îmbrăcat ca un marinar american, parcurgea străzile cupoleiolandeze strigând într’o englezească problematică: — I am a ni-- boy! I am to night in the X cinema! (— F.n sunt băiat drăguț! In astă seară sunt la cinematograful III). Charlie Chaplin Harold Lloyd Monumentul lui Eminescu Rezultatul vânzării medalioanelor Mihail Eminescu, la Parcul Carol şi cimitirul Bellu. Duminică 27 iunie, a fost, de 15.408 (cincisprezece mii patru sute opt) lei brutto. p.g. « Comitetul pentru ridicarea în Bucureşti a unui monument lui Mihail Eminescu mulţumeşte călduros publicului pentru donaţiunile făcute şi d-relor Lilly şi Marietta Chitţu, Cornelia Petrescu, Margot Oprescu şi d-relor studente Virginia Amza, ŞendreaManeta, Jaşesschi Elena, Ghibu Netta, Ştiubei Elena, Nicolici Elena, Pincu Maria, Hremnich Olga, Panaitescu, Elvira şi Puica Tolica, pentru vi morul -concurs dat cu acest prilej. „ Marile serbări pentru monimentul lui Mihail Eminescu vor începe Duminică 11 Iulie, printr'un festival teatral şi muzical, în Arenele Romane, din Parcul Carol. Cei mai de frunte artişti şi cântăreţi vor da concursul la acest festival . In aceiaşi zi se va deschide intr' un pavilion special amenajat, prima expoziţie a manuscriselor, fotografiilor, relicvelor şi amintirilor rămase dupe urma genialului poet român. . * —I—XX--------‘ ATELIERELE GRAFICE ..RAIIPAV CALEA VICTORIEI 31 (IN CURTE). TELEFON 1/59. TEATRUL CĂRĂBUŞ Strada Academiei compania de reviste C. Tănase Orele 9 si un sfert Aşa e viata ! REVISTA IN 2 ACTE SI 12 TABLOURI DE D.I N. KIRIŢESCU distribuţia din ordinea intrării artiştilor în scenă Comperul, Măgarul, Lumânarea. Profesorul şi Primul academician ,d-l P. Codruţ. Censura, Norocul, Muzica ei Medalionul, d-na Nataliţa Pavelescu. , Barză, Lampa cu gaz si Jeana DoljaD. Puiul de barză, Safta. Faraschiva 3. Scrisoarea de amor : Violeta Ionescu. Prima ursitoare, focul electric, floarea si Evantaiul, d-na Lizica Pitrescu. A doua ursitoare, şi cocoţa d-ra Marioara Teodorescu. A treia ursitoare: Al treilea primar, fiul şi al doilea academician, d. Dan Demetresta. Porcul, primul primar, al doilea grădinar şi Nostradamus, d. I. Pizone. Al patrulea primar, Al treilea crai,, d. Al Gheorghiu. Stan Pătitu, Scamatorul, Primul ger dinar, Sentinela, Zaharisitul şi Bătrânul, d. C. Tănase. Femeia-consilier, Dansatoarea, Bomboana, d-na Marilena Bodescu-Vlădoianu. ftfc. Al doilea primar, d. M. Milian, Felinarul, d. Al. Giovani . Felinarul roşu, d. G. Ionescu. Direcţia de scenă d. C. Tănase. Conducerea muzicală: d-nii Al. Bărbeinescu şi N. Vermont Caretaş. Maestra de balet: d-na Rozzi Rozi, Schiţele decorurilor, d. Feodorov, v „V -ţr-Actul I: Prologul. Scara vieţii. S’a născut un român. Baletul berzelor, Stelele norocului, Primăriile Capitalei, Hocus Bogus, In tara lui Gulliver. Grădina Fermecată si Baletul florilor. Actul al doilea: Facultatea de a face, grevă, Baletul alfabetului, Zaharicale, Baletul bomboanelor, Scrinul amintirilor, Baletul amintirilor, Primul bal, „Așa e’viata'?, ■' ,,, tt, -, - ,i- - .« . .#»£• TiăWt't -jA-t! .» . v ..t+ JOI: VINERI: SAMBATA. DUMINICA : LUNI : (premieră). Asa e viat*! Asa e viata ! Asa e viata I Asa e viata ! dar s’a isprăvit TEATRUL NOUCalea. VSoîijttr- «3 orei© 9 seara Treanca-Freanga mere acre revistă in 2 acte «I un prolog de , - -.... Ion Pribeazu v ' ’ DISTRIBUȚIA Barmanul, Gardistul V. Godeanu Preolo Dorel Mim», Vestala Yvonettei Ludig Tomescc Margot, Julietta* *, Dodol Stănesc® Bubi, Ţăranul P. Stamate Răşina Tătoc Adina Simionescu Glomcu Slăninariu I. Lorentz Papălapte, Bunicul N. Simionescc Nicuşor ţii P. Stamati Un candidat, Jean I. Lorinti Samuel Bolberit, Romas. Eu. * N. Tomescu Lola Chilipir, Nepotul Jeny Zelter Ruxandra S2--t Dodel Stanescu Pazvante ,‘ P. Stamate Patachon . . C N. Tomescu Pat T, .T,.w ?t.N. Simionescu SCENELE': ^ -Actul I: Ea bar american. Actul II: Calea Victoriei. ,*n fiecare seară : TREANCA FLEAII. CA MERE ACRE. _____ PARCUL OTETELESANU _______Srt. Matei Millo COMPANIA DE REVISTE SPIRIDUS Deschiderea stagiunei. Vineri 2 Iulie Nu că sic, dar spun Revistă in 2 acte de Nicon si NicaU Teatre închise TEATRUL NATIONAL! ^ OPERA ROMÂNĂ * ■ Piaţa Valter Mărăcineanu. Tel 34/11 TEATRUL REGINA MARIA! Pasagiul Comedia, — Telefon 52/45 TEATRUL MIC din Piaţa Palatului Regal TEATRUL ALHMBRA ! Strada Sărindar! TEATRUL CAROL CEL MARE B.dul Elisabeta , TEATRUL POPULAR u B-dul Elisabeta 1 4 Memento premiere Vineri 2 Iulie. Parcul Otetelesianu. Compania Spiridus : „Nu că zic... dar spun”, revistă de Nicon si Nican. Luni 5 Iulie. Teatrul Cărăbuş: „Este— dar s’a isprăvit”, revistă in 2 acte de d-nil Mircea Rădulescu si Alfred Moşoiu. Este.. SCENELE fi JOI 1 IULIE 192. ULTIME INIOrMAIllINl Stagiunea viitoare se anunţă, din punctul de vedere al concertelor vocale şi instrumentale, cu adevărat senzaţională. Aflăm că până în prezent e sigură următoarea listă de concertişti: Celebrul pianist şi compozitor EUGEN d’ALBERT. Marele violonist WILLY BUR MESTER. Tenorul PETRE RAICEFP. Renumitul QUARTET SEVCIK. Tânăra și reputata violoncelistă JUDITH BOKOR. Ilustrul violonist HENRI MARTEAU. * Fenomenalul pianist ROBERT GOLDSAND, în vârstă de 15 ani. Se urmează tratative cu celebrul bariton Joseph Schwartz. Ministerul artelor a împrumutat muzeului asociaţiei .„Astral”, din Sibiu, 25 tablouriale diferiţilor pictori români, pentru a fi expuse timp de 6 luni, în secţia plastică a acestui muzeu. In chipul acesta publiculardelean va putea cunoaşte artiştiidin regat. Teatrul Cărăbuş va reprezinta în August o a treia revistă semnatăde d-nii N. Vlădoianu,V. Bodan şi C. Tănase. Stagiunea Teatrului Naţional se va deschide la 28 August cu „Fântâna Blanduziei” şi „Piatra din casă” de ,V. Alecsandri. La Parcul Oteteleşanu se fac ultimele repetiţii ale revistei „Nu că zic, darspun” de d-nii Nicon şi Nican. ». In primele roluri vor apare cinele Bosina Viquelin, Matilda Kriegel, Maria Stoenescu, Sylvia Dumitrescu şi d-nii Titu Protopopescu, Groner, Botez, Deonetriad şi d-na N. Kainer.Câţiva ’din artiştii Operei Komán© intenţionează să plece în Italia, în vederea unor eventuale angajamente. Luni 5 Iulie are loc la Cărabuş premiera revistei „Este dar s’a isprăvit” de d-nii Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu. In primele roluri vor apare dnele Nataliţa Pavelescu, Lizica Petrescu, Violeta Ionescu, Jeana Doljan şi d-nii Tănase Pizone, Corut, Dan Demetrescu şi d-na Marilena Bodescu-Vlădoianu. Dirijorul Furtwängler a fost numit director al Operei din Munich. In Germania se celebrează peste tot centenarul morţii, compozitorului Weber. Maestrul Otto Klemperer, a dirijat la Wiesbaden opera Freicsebütz.Compozitorul I. Nona Otescu, lucrează actualmente lao operă originală intitulată „De la Mateiquire”. După cum am anunţat teatrul Wagnerian de la Bayreutt se va redeschide în 1927. In program figurează „Parsifal”, „Tetralogia Nibelungilor” şi „Tannhauser”. Pentru aceste şapte opere repetiţiile au început de pe acum. Iată o grije de punere la punct şi de perfecţi© muzicală de cari ar trebui să ţină seamă toate operile din lume. —19^Maestrul George Enescu lucrează actualmente la partiturile a două opere : „Oedip” pe libretul lui Edmond Fleg şi „Meşterul Manole” pe libretul d-lui giator, Eftimiu. -v. La un concert, care a avut Io© la Paris, s’a cântat în prima -audi ţi© o serenadă de Strawinski,, •-EK- U rl , Ministerul cultelor ai artelor a de,iegat pe d. Tzigara- Samureas să, tratei» cu guvernul lanstitaa cumpărarea, coroanei lui Bocskay şi tabloului pictorului Franken, care reprezintă pe voevodul Mihai Viteazul la curtea din Prag®. D. Tzigara-Saanurcaş a şi fileu cat la JVAena în acest scop. Opera lui Puccini „Tiurandot’ va ficreată la Dresdia sub direcţia lui Fritz Busch. Comedia „Der Grosse Bluff”, de Ered Heller şi Adolf Schütz, a cărei premieră se va da la teatrul German din Praga, a fost obţinută spre reprezentare în Statele Unite. La Basel a murit, în vârstă de 56 ani, compozitorul Hermann Suter. • • “KfW MaflNMM Din Călimăneşti n© vine vestea că D-l V. Valentineanu, societar al Teatrului Naţional, care-şi petrece vacanţa acolo se află serios bolnav de gripă. Pentru sinistrafii din Bacău Comitetul pentru ajutorarea sînistratilor de la Bacău de sub preşedinţia M. S. Reginei, roagă toate persoanele, asoeiaţiunile etc., cari au ibinevoit să colectez©pentru sinistraţii de la Bacău, să trimită sumele strânse pe adresa Comitetului in strada Cantacuzino No. 13, Bucureşti (depreferat prin filialele Băncii NaţionaleL In vederea unei bune orânduieli în strângerea sumelor necesare, autorităţii© sunt rugate ca atunci când, autoriză reprezentaţii, corecte, act., în folosul acelor sinistraţi să anunţe subcomitetul judeţean pentru ajutorarea sinistraților de la Bacău, cu sediul la Prefectura de Județ respectivă.