Rampa, august 1926 (Anul 11, nr. 2628-2653)
1926-08-01 / nr. 2628
Osești sili inMă m Ie-a Hal palid si as of tejoilor IU ia prescrie m VicoR Ce mai pofid de la op ai spor i osar aceastd stare CI VIN VIGOR irlasi as sucii Silii M lioirelii dor O’aieli ideis ce lisoae UIÉ-I Éji Ű-Ü î» VI VIGOR noi Scrisori din Brazilia (urmare din pagina l-a) caldă dar neschimbătoare — situaţia sanitară din interior nu .Prea e de natură a atrage multă lume. Din când în când, frigurile galbene isi fac de ale lor, ca si variola si alte flageluri. Din fericire, o comisiune a Institutului Rockefeller din Statele Unite lucrează pe capete, în înţelegere cu serviciul sanitar al Statului, la stingerea focarelor de infecţie. Şi astfel însănătoşirea înaintează repede. In 1914, deabia, au fost înregistrate ultimele cazuri de friguri galbene în Rio de Janeiro, odată cu dispariţia unei specii de ţânţari, agenţiai bolii. Acum doi ani, oraşul Bahia a fost declarat, la rândul său, liber de teribilul flagel. Pe rând, vor urma localităţile din interior, ceea ce în fine va permite o explorare mai intensă a imenselor bogăţii ale acestei regiuni, în care nu lipseşte nici aurul, diamantele şi tot felul de alte metale şi pietrţe preţioase. ,Rahia e astăzi un oraş modern, cu bulevarde grădini, monumente, edificii, peste 20 linii de transay electric, servicii publice de energie, lumină, canalizare, telefon şi altele cât se poate de bune, un număr însemnat de automobile, un port modern, ce se măreşte treptat, în fine are un viitor pe care nici cei mai optimişti nu-l pot prevedea. Nici staţia de emisiune de Radio nu lipseşte, mai ales că teatrele cam lasă de dorit, împrejurimile sunt foarte frumoase, constituind cartiere de reşedinţe de lux, cum e plaja Rio Verrrteiho şi cea de la Amaralina, împodobite, cu păduri de palmieri înalţi. Oraşul fiind compus din două părţi, cel de jos comercial, şi cel de sus sau de reşedinţe, şi comunicaţia făcându-se pe o singură stradă a cărei inclinaţiune e de natură a speria şi pe catâri, s’au construit şi funcţionează, încă de mulţi ani, două mari ascensoare duble şi două planuri înclinate, de asemenea duble, toate electrice, care, pentru un preţ modic, transportă zeci de mii de persoane, zilnic, dintr-unul în celălalt oraş. „ Vre o două sute de evrei din Ba- ............................................. sarabia și o duzină din Vechiul Re- + i/,; tt“j ^ **'T* I gat. .formează „colonia română”, tor m opera lui Undset. Ea mi n bar pitoresc, aproape de port. Poartă sus o mare firma : O novo bar Bucarest, sub care cuvântul Cuser apare de vre-o două ori, în litere ebraice. E al unui bucureştean, plecat die peste 30 de ani dintară, de care insă, ca şi toţi compatrioţii lui, îşi aduce cu drag aminte. Poimâine plec din nou spre Rio. E Jun voiaj plăcut, de trei zile. De Atlantum St Bji'fjrie« care la această altitudine o tot {iSl'jjjti El Haul mereu cât se poate de liniștit. "PAUL EINHORN Mica publicitate CÂINE LUP sa găsit. Proprietarul să se adreseze în Str Sabinelor No. 67, la d-l Mitică Popescu, dela, ora 7 in sus, seara. iata ca altuil vii fiii ia tace ii ill „IUL II iar INSTANTANEU VOPSEA DE PAR REVANZATORI AU RABAT 30% Vopsiţi numai cu acest, preparat cel mai bun.S.Baras oh str .Regală. 9 Tel.£6/di. Mousseline flîclei 55.Crepon - • 75- Marocain • • fcossais Myosotis entete etc LA MARELE MAGAZIN m ..la vulturul de mare cu PESTELE IN GHIARE"■ .. '■ ,v- i n L- -■ — . .. m m . iT'WK STR. CAROL 76 78 .4fr tA*M*E*M i.RAMPAI O mare romancieră norvegiană Opera lui Sigrid Undset laureată a premiului Nobel pentru literatură Ceea este şi rămâne pentru noi bărbaţii, o terra incognita, pentru că noi nu o putem pătrunde decât într’o măsură imperfectă şi pentru că nici ea nu e capabilă de un studiu logic al eului său, nu poate nici el ne ofere nouă secretele ei, necunoscându-Ie ea însăși. Weiniger crede că o femee n’ar fi putut scrie Les Confessions ale lui Rousseau, nici Fiul Servitoarei de August Strindberg, „căci, urmează filozoful, din moment ce ar fi capabilă de aceasta, ar înceta de a mai fi femee, şi ar deveni bărbat”. Şi cu toate acestea, înainte de moartea lui Weininger misoginul exista în Norvegia o femee care scria primele pagini ale unei opere care va alcătui confesiunile femeii, nu ale unei singure femei ci ale unui sex întreg, cu accentul adevărului, fără exageraţiile lui Rousseau şi fără scrâşnirile din dinţi ale lui Strindberg. Şi chiar în acest fapt se află marea importanţă a operei lui Undset : ea e pentru noi interpreta femeii, femeea căreia zadarnic îi căutăm aspectul just în literatură şi viaţă, şi a cărei viaţă sentimentală ne pare uneori atât de complexă şii altădată atât de goală : tot acest mecanism minunat al creaţiei care poartă numele de femee devi-ne la Undset un fapt simplu, real comprehensibil, palpabil. In faţa puternicei personalităţi a autorului, bărbatul, în operă, ne apare o fiinţă slabă şi stângace. Nu mai e nici Don Juan, nici Siegfried, Tueur. E o fiinţă teribil de fadă, fără voinţă proprie, fără forţă. Cristian, în Vârsta fericită, este de o nouă gingăşie feminină. Uneori plânge. Aceste mângâieri au ceva infantin, ceva stângaci. Zadarnic ai căuta în bărbat, pe stăpânul legendar. Nu acţiuni ale vieţei sentimentale a mar e decât un Rene oarecare ale femeii, inteligenţa şi chiar sufletul. Zic chiar, pentru că se întâmplă adesea să se refuze femeii dreptul de a avea un suflet. Nefericitul filosof german, Otto Weininger, în cartea sa Geschlecht und Character, care respiră o adâncă ură maladivă, afirmă că femeea nu trăeşte nici o viaţă spirituală. „Şi, zice el, fedemasculinizat. E de o bunătate extrema, suportă cu surâs angelic nervositatea ,şi supărarea soţiei sale, gelozia ei justificată e înăbuşită de un fel de cinste dar nu ajunge niciodată să înţeleagă micile capricii ale tovarăşei sale. E romanul Primăvară. Torkild seamănă straniu cu Christian. Amândoi se îndoesc de iubirea soţiilor lor. Amândoi întrupează pe omul care şi-a pus nădejdea într-o singură femee, urmărit numai de ea şi nici o alta nu i-ar putea face viaţa fericită, ţint care în realitate îşi vede visul ratat, găseşte că iubirea soţului e prea uşoară, crede că-i descoperă o probă de infidelitate în fiecare gest. Un fel de cerşetor, acest om este o biată fiinţă care întinde mâna, aşteaptă neliniştit toamna, neavând nici forţă nici curaj pentru a lua. Frederik, din Madam Waager nu e decât o caricatură grosolană a tipului Christian Torkild, dar mult mai slab şi mult mai stângaci. Mare, puternic, robust, el primeşte loviturile soartei fără să se revolte, pleacă fruntea în piept şi tace. Bărbatul în care Undset a pus maximum de studiu şi de vreme, este Erland, din Kristin Lavransdatter. La el găsim nu numai aceleaşi trăsături de slăbiciune, ci şi o naivitate ireproşabilă, o inconştienţă de copil. Autoarea atribue lui Erland nu numai sentimente specific feminine, ca duioşie şi blândeţe, ci şi... amorul mater nal Undiset n’are un stil, dar scrie în felul ei, are un gen aparte, care se înglobează în roman, fără să fie desăvârşit cuprins în sfera romanului. E greu să definim într’un singur foileton puternica personalitate a laureatei premiului Nobel pentru literatură. Dar pentru orientarea cititorului inteligent, dăm mai jos un catalog al operei lui Sigrid Undset: „Kristin Lavransdatter”, Marihe Oulie” (1907), „L’Age”, „Heureux” (1908), „Jenny” (1911), „Pauvres Etres” (1912). ^Le Printemps” (1914), „L’Eclat ân Miroir enchanté” (1917), „Le? Vierges Sages (1918), „La Legende de Viga-Ljot et Vigdis” (1909), „La Légende du Roi Ar ÄKr et des Chevaliers de la Ta We Ronde” (1915), şi „La Lé gende de Saint-Haívard” (1920) Aceasta pentru că opera mare romanciere norvegiene este cu desăvârşire necunoscută la noi. Dr. I. Kihalom, STRADA BELVEDERE Nr. 3 SIFILIS GENITO-VEHNA?8£ şi Insuficienţa sexuală Diathermie Elactr©terapie Diete filratroscopia Opera lui Sigrid Undset este istoria evoluţiei unui suflet uman, de la slaba şi şovăelnica Marthe Ouke până la viguroasa şi plina de sănătate Christine Lavransdatter. Trecând peste nuanţele totdeauna altele, descoperi un suflet cald sentimental, câteodată romantic, dar de o sinceritate violentă, privind viaţa cu un ochiu realist şi brutal şi înclinând în tot momentul către idealism feminin cald şi vibrant. Această femee nu face decât contradicţii. Numai în Christine Lavransdatter facem cunoştinţă cu făptura purificată prin suferinţă, cu aceea care a luptat în viaţă, pentru ca în sfârşit să ajungă odată la o credinţă finală, cu forţă morală şi cu o îngăduinţă fără limite faţă de păcatele semenilor săi. Femeea apare în toată splendoarea sa morală şi fizică, •— femee supranaturală de forţe — Cristine Lafransddatter sintetizează o perfectă frumuseţe spirituală, o armonie absolută între credinţa sa vibrantă şi corpul său tare şi sănătos. Undset este primul scriitor care şi-a consacrat viaţa exclusiv studiului femeii. Neîndoios că au fost şi mai sunt încă scriitori cari să-şi consacre femeilor pagini de o mişcătoare frumuseţe, de o reală măreţie sufletească, de o fină psichologie, dar femeea pentru aceşti scriitori nu e decât un obiect de studiu. Nimic asemănă-studiază un obiect cu curiozitatea trecătorului sau a amatorului ea se îndeletniceşte chiar la vivisecţiunea propriei sale persoane pentru a răspunde unei secrete nelinişti care o frământă, pentru a descoperi cauza acestei trude invizibile. Au fost disecate multiplele re R. D. Oamenî şi fapte Greşelile ale tipar In paginile unui ziar a izbucnit anul trecut ca o veche si chinuitoare rancună, revolta exagerată a unui scriitor împotriva lucrătorului linotipist care-i masacra, cu inoportune puncte de literă neagră, ţesătura fină a gândirei. Dacă atitudinea era originală ei revolta simpatică in acalmia acestei stupide crize de evenimente, ea nu era tot atât de îndreptăţită la unele violenţe verbale prea subiective. Gre. Sala de tipar era ceva definitiv intrat in tradiţia cărţii noastre si „Erata” se integrase intre paginile cărţii, ca un paianjen al răiei, sau ca fibra incomodă a cancerului. De multă vreme nimeni nu mai adăugase un cuvânt plângerilor pe cari odinioară. Vlahuţă te făcea împotriva culegătorului, care sărea cuvinte din text, nu tinea seamă de virgulă şi de trăsura de unire, uita să lase spatii intre cuvinte, corectând în schimb, cu de la el pricepere textul autorului, când culegea .,de a.şi fi rege” in loc de „de-aş fi rege”. Cine a avut vreodată de corectat vre o informaţie, şi-a dat seama de încordarea pe care o cere aceasta anonimă şi umilă funcţie de corector. Şi-a dat seama de greutatea cu care se ţine blocul inamic al gândirei încătuşat in rânduri mici de plombagină, până la definitiva imprimare, şi mai ales a simţit intens emoţia răspunderii profesionale. Ia gândul că in Stufărişul concret al gândului turnat în plumb s’a putut furişa o lSteră, ca un intrus menit să dizolve întreagă închegarea şi să facă să scârtie din încheietură întregul eselaj. Altă dată, pe vremea revoltei lui Vlahuţă, când culegătorul ciugulea cu degetele negre fiecare literă pentru imprimat, si când tipărea se făcea in acele precise dar lentissime maşini plane, posibilităţile de corectură încă erau mai multe. Stereotipia de astăzi a pecetluit -o"Asala definitiv nimic nu se mai poate îndrepta până la judecata viitoare. Cel care a trâmbiţat alarma, filosof şi poet pentru care avem ceai mai necondiţionată consideraţie ştia de toate acestea. Dacă s’ar fi oprit vre-odată deasupra furnicarului alb al şpaltului, daca ar fi ascultat zornăitul lynotipului f dacă ar fi privit fuga fantastică a degetelor lucrătorului ne claviatura n?f?,15e8, ar fi înţeles cât de mult posibila sau chiar neapărată este greșeala. Dacă ar fi corectat vreo foită mea umedă — purgatoriu in care textul își leapădă ciulinii înainte de întrarea in pagină — ar fi văzut cât de ușor e sa nu observi că în loc de „erotica ti s’a cules „exotică” sau in loc de „poză ’ „pază”, in loc de „reconfortant , „neconformat”, in loc de „gard , „grad”, în loc de „sodă”, „soba , un loc de „inanim”, „inamic”, in loc de „creştin”, „cretin” sau invers, pentru fiecare din aceste numiri. Ar fi făcut şi o constatare de un ordin mai general, extrem de interesanta aceea că cel mai prost corector al textului, e chiar autorul lui. Discuţia insă n’a avut răsunet. A,? .de * a *gît un răspuns în paginile altui ziar, şi acela încă nu destul de obiectiv. Avea însă acest răspuns un substrat sufletesc mult mai uman. Era sfrijitulceHi care zilnic se strădueşte sa supună maşina voinţei lui. Era un geamăt neputincios, de om obosit, poate îmbătrânit chiar, de capriciile stranii ale maşinei care aruncă pe capul sau aprobriul cugetătorului. De atunci n’a mai răspuns nimeni... S ar putea interpreta această indiferentă ca o omenească înţelegere a stării de fapt. Nu ne grăbim să anticipăm. ’ Cum însă comilfilful Vulneazu' Intent, pentru aplanarea lui se naşte următoarea dilemă : sau Inpuls căm îa stâlpul Infamiei ne lucrătorul lynotipist şi atunci vom simţi nevoia unui aparat de imprimare fonetică aşa cum cerea deunăzi un fiu Ironist german, sau obligăm intelectualitatea să înveţe caligrafia şi atunci... La „Cărăbuş” se repetă zilnic „Nostimă şi cu picăţele”, a cărei premieră va avea loc în curând. D-nii I. Pizone, P. Codruţ, Dan Demetrescu, I. Şerbănescu, d-nele Nataliţa Pavelescu, Lizica Petrescu, Violeta Ionescu, interpretează principalele roluri. Fireşte, d. Tănase, cu creaţiunile d-sale irezistibile, va ţine fruntea afişului. Celebrul violonist Henri Marteau a fost numit profesor de vioară la Conservatorul din Leip Ho. 49 In ziua deschidere! adică 2 August se vor vinde toate mărfurile la preţul costului. Prima premieră a Teatrului Naţional va fi „Judith şi Holofern” de Hebel. _____ Cunoscuta dansatoare Guya Mogel, care a obţinut succese răsunătoare în revistele jucate în ultimul timp la Paris,va apărea la începutul stagiunii viitoare în opereta „Fetiţa în Pesta”, la Koenigstheater, în Budapest? La Stuttgart se deschide un nou teatru de dramă. CREPE de CHINE de MATASE PURA PRIMA CALITATE'’ în toate culorile găsiţi la magazinul „CIIRMEN SYLVA“ Lipscani 80 Direcţiunea Teatrului Lieblich (Jignitza), care deşi cu mari sacrificii a angajat pentru stagiunea de vară trupa israelită de operete din Lodz, a decis ca preţurile locurilor să fie accesibile tuturor. Premiera va avea loc la începutul saptămânei viitoare cu „O nuntă la ţară” operetă costumată în 3 acte de M. Schor. " Bâmblîtă ,24 iulie a avut loc, la Techir-Ghiol-Movilă, art. bal dat de Soc. Materna, sub patronajul M. S. Reginei. Balul a fost cel mai reuşit în sezonul acesta. A. S. R. Princiipele Nicolae l-a onorat cu prezenţa Sa. Un public numeros şi select a contribuit la reuşita seratei. A fost concurs de dans şi premii de frumuseţe. Premiul de frumuseţe a fost decernat d-rei Naduska Okislici de Kozarine. Luni, 2 August încep la Tea - [trul Naţional repetiţiile în vederea viitoarei stagiuni. Deschiderea stagiunei Teatrului Naţional din Bucureşti a fost definitiv fixată pentru seara de 28 August curent. La Karlsruhe a murit în urma unei operaţii de apendicită, Ferdinand Wagner,—unul din cei mai capabili şi mai «P«-®daţi dirijori contimporani, — în vârstă de numai 27 de ani! La Roland-Bühne din Viena se reprezintă pentru a 25-a oară, oiciul dramatic „Café Electric, ca varul unei decăzute”, „Treanca-Fleanca, mere acte'*, revistă în 2 acte şi un prolog de Ion Pribeagu se reprezintă la Teatrul Nou pentru a 65-a oară, fără ca reţetele să fie slăbite. Se dă ca sigură, la Începutul săptămânei viitoare, premiera „Vânt şi Fum”, revistă în 2, acte de Jul. INfOt Mill UNI zig. r Imiilie Hulii Roger & Ca Se Lipscani 49 Tel. 71/47 Anunță onorata sa Clientelă că la 2 August se va muta alături la ''"Magazinul""............. „A LA SAMARITAINE” Str. Lipscani 30, București care vinde cel mai eftin din toată tara A pus în vânzare. Crepuril® Imprimate și toate articolele de vară cu o reducere de 40 și 50 la sută din cauza sezonului înaintat EN GROS EN DETAIL Magazinul Vilegiatura de vara BUŞTENI Ca în fiecare an, staţiunea noastră este vizitată de numeroşi vilegiaturişti cari vin să-şi petreacă vara în răcoarea binefăcătoare de la poalele munţilor. Distracţiile nu lipsescc, tineretul dansează la Cazinou în sunetul îndrăcit al jazz-bandluluide sub conducerea maestrului Spirache. Printre persoanele sosite în localitate notez : d. Jean Th. Florescu, fost miniatiru;familia d-lui Manoilescu, subsecretar la finanţe; familia Arţăreanu, senator, Bucureşti; familia Oprescu, Buc.; fam. Dinischiotu, Buc. familia Chirculescu, Bucureşti; d-Uiţ şi d. Bernard Galanter, cerealist, Bucureşti; doctor Levy cu d-na Buc.; d. Paşcanu, Bucureşti; d-rele Henriette şi Tincuţa Galanter; doctor Cornel Tancu cu d-na, Bucureşti; d-na şi d. W. Blumensfeld, industriaş, Buc.; d. Mihail Artăreanu cu d-na; familia Săvulescu; familia doctor Mihalovici, Bucureşti; doctor Vineş, Bucureşti; dr. Aurian cu d-na, Bucureşti; d-na avocat Theofil Mihalovici, Bucureşti; d-ra Dumitriu; d. avocat Gaster cu l-na, Bucureşti; familia Walter, Bucureşti; Popescu, inginer, Ploeşti; d-na Emil Iancu, Bucureşti; familia Jose Fermo, industriaş, Bucureşti; l-soarele Wisner, Bucureşti; d. S. Mircea; d-na şi d. Schildhausen, fam. regal, petrolist, Bucureşti; d-na Gisele Elias, Bucureşti; d. Goldstein, cadet, Banca Blank, Bucureşti; d-na Simon, Buc.; familia Manascu; d-na Charlotte Walter; d. Bercovitz, Banca Nerealiştilor, Bucureşti; familia Staropol, comerciant, Bucureşti; familia Dinu, comerciant, Bucureşti; familia Sfetea, etc. etc. TECHIRGHIOL-SAT Noui vizitatori : Poliţai Mintiei Doohoi; Ion Theodorescu, admmnistrar financiar. Constanţa; I. Păunescu,rofesor, d-na dr .Gross, Stefan Volescu, ing. Dolj; Mami Staiculescu, rohova; d-na dentist Rosenfeld; Ziu’ca, poliţai, Giurgiu’ Popescu, admistrator financiar. Brăila; familia ■. Radovîci, consilier de Curte, Bocăni; Inspector Bărzescu de la signanţa generală; colonel V. Nica, Carnal; proesor Traian Săvulescu. L. L. Iasolă, profesor. Botoşani; preot Greţu, Iaşi; Zaharianu Teofil, ziarist preot M. Popescu şi preot N. Geor-Macovei Vasile student, Galaţi; d. Popescu, administrator financiar, sighişoara; protopop FI. Tonescu, Teleorman; I. Vicol, profesor, Tg.-Mureş; Georgescu N, profesor, Tg.-Mureş Alex. Epan, profesor, Roman; familia Tădi, Cernăuţi; d-na Litvovita, stu-dentă, Cernăuţi; familia Perftz, Cernăuţi; G. Madgearu, profesor, Buc.; d-ra Jenak, studentă, Iaşi; d-na Eftimescu, Focşani; Andrei Popescu, ins-pector din Chişinău; maior Mihăilescu, Buc.; familia Samovici, Ploeşti; Eleonora Ionescu, profesoară, Vaslui; colonel I. Rădulescu-Olt. ; Dragoş Bumbac, avocat, Suceava; Ana Moneaş, institutoare Iaşi; Petru Ghenovici, Braşov; Ion Moldovanu, ing. Braşov; M. Theodorescu, administrator financiar, Constanţa; I. Iosef, avocat, Bucureşti; Isidor Teiler, Cernăuţi ; Andrei Vasiliu, profesor, Fulga, industriaş Buzău. Consilier de Curte Brumă, Cernăuţi; Ioan Roth, Burdujeni; Ştefan Popescu, R.Vâlcea; Const. Albu, profesor, Piteşti; Vintilă Manoilescu, profesor universitar, Morgenstein director de bancă, Iaşi; Ilie Tuli, Ciucă Bercovici avocat, Iosef Grunberg, C. Faivelovici Iaşi; Adelberg student, Piteşti; Gavril Swald, R.Sărat; I. Weitenstein, R.Sărat, Ion Popescu, Hachiţi, etc. etc. SERBARE Coloniile din Tg.-Mureş, Galaţi au dat o frumoasă serbare şcolară pentru mărirea fondului. Corul condus de d. profesor I. Vicol din Tg.-Mureş, a fost la înălţime. Au urmat diverse recitări de către elevii Părtaşcu Galaţi, Steriu Galaţi, precum şi diverse cântece din chitară executate de elevul E. Vasilescu din Tg.-Mureş. Apoi a recitat elevul Grigoraş poezia „Tehirghiolul’’ a d-lui profesor I. Vicol mult aplaudată. Deasemenea a cântat admirabil câteva arii d. profesor N. Georgescu. Artiştii de la şoc. „Scena au dat binevoitoril lor concurs. Au reprezentat piesa „Piatra din casă” a lui Alexandri. A urmat dans până la dimineaţa. Rezultatul moral şi material a fost mulţumitor. Serbarea a fost condusă de d. profesor Buzdugan, Galaţi şi d. profesor Sat Mari tot din Galaţi. CAMPINA’ Dintre nouii vizitatori citez pi d-ra Lucia Georgeta, Iulia Minei Suter Ion Sandu, Dan Botojescu familia Al. Ştefănescu, d-na C Nedelcu, Ilie Mailova, d-na Foţiade, d-na căpitan Manoliu, I. Merinciu, familia Elena N. Tonea, Elena Ionescu, Ionel Macovei, d na Creţu din Bucureşti, d-na Vital Roman din Bucovina, d-na locotenentă Niţă din Ismail, d-na Lica Româncianu din Galaţi, familia Goldstein din Buzău, d-na colonel Beloiu din Bacău, d-n Cristodulo din Calafat, d-na Zo Ionescu din Focşani, d. Ioana Paşa din Nicoreşti, familia ing. Ştefănescu, George Bănică, Bă ■ laşa Minculescu, d-na Stefănesici Elena, Florica Hilberger, Fidia Popescu, d-ra Elena Ionescu, C Dumitrescu, d. Dima, fam. Graur, P. Ionescu şi familia Paşci Stelian Avramescu din Ploeşti, Emil Krai, d-na Elena Boţea din Moreni, Gh. Oprescu, d-na Ecaterina Stănescu şi Emilia Boldureanu din Floreşti, protoereul Opriş din Breaza, d-na Loti Mizeanu, Sofia Braunştein, Eufrosim Drăgănescu, familia Dănăilă, familia Vrăbiescu, Busti Zuseti Gh. Nau, Vasili Ceptureanu, Gh Ştefănescu, d-na St. Farcaş, I Rădulescu, Aspasia Dimulescu Vasili Floroiu, Petre Niculescu D-na Robert A. Reinek, familia Krill, Blaska I. R. Ţiţei Lază Schwartzmann, familia Lăzărici Vlădescu, Jean Mateaş Ion Şovăilă, familia Ulmeanu, Corneliu Popescu, Gh. Nişescu, Dumitri Maulică şi d-nii Tănase Cristocea şi Vasile Stamate. DUMINICA 1 AUGUST 1926 O piesă marocană la Paris La Teatrul Madelaine din Paris a obţinut un deosebit succes piesa auto-rului marocan Si Kaddur Ben Ghabil „Viclenie bărbătească”. Eroina, frumoasa Molica dovedeşti, că femeile sunt mai, viclene decât bărbaţii şi convinge pe mândrul Sile Eddin, care dispătueşte femeile, să ia in căsătorie pe fiica cocoşată a Rodiului. In cele din urmă ea îl scapă din căsătoria aceasta nedemnă pentru a se căsători ea însăşi cu Sita Eddin, care mărturiseşte că femeile sunt mai viclene decât bărbaţii. Cea mai interesantă parte a spectacolului este montarea. Aplauzele au fost entuziaste, în primul rând ședea Sultanul Marocului își făcea vânt cu evantaiul. Parisul e azi prea cald, chiar pentru Marocani. Anecdote Orgoliu de rasă Doi învăţaţi un Italian şi un Evreu prieteni şi colegi, discută între ei şi savantul italian zice colegului : — Strămoşii tăi, scumpul meu Avram au făcut minunăţii, desigur, dar ştii tu ce s’a găsit prin recentei« săpături în jurul Romei 7 — Nu. — Sârmă de fier — Ei şi 7 ■— Asta înseamnă că strămoşii noştri Romanii, cunoşteau telegrafia. Savantul evreu, după câteva momente se reculege : —■ Dar tu ştii ce s’a găsit cu ocazia recentelor săpături dela Ierusalim ? — Nu, ce 7— Nu s’a găsit nimic!Ei şi ? — Asta înseamnă că strămoşii mei cunoşteau telegrafia fără fir