Rampa, septembrie 1926 (Anul 11, nr. 2654-2679)
1926-09-01 / nr. 2654
INFORMAŢIV DIN ŢARĂ ŞI PIN STRĂINĂTATE ■ív ."-j" iiiitmmmmtmm PAMPA Redacţionale TOATE CERCURILE CULTURALE, ARTISTICE ŞI SPORTIVE DIN CAPITALA ŞI DIN TOATA ŢARA, SUNT RUGATE SA COMUNICE SEIGRETARIATULUI NOSTRU DE REDACŢIE ADRESA EXACTA A SEDIULUI, URMÂND SA LI SE FACA IMPORTANTE COMUNICĂRI. , Memento premiere i Jol 2 Septembrie: Teatrul Retina Maria „Livada cu vişini" de L. Cehov. Vineri 3 Septembrie : Teatrul National Judith şi Hotofem" Ide Iiebled. Miercuri 3 Septemrie: Teatrul National „Esop" de BanuUlei$i „Visul mod amurgi de Bataille, Joi 9 Septembrie: Teatrul Regina Maria „Negustorii de glorie" rde Pagnol şi Nivois. Vineri 10 Septembrie, Teatrul Mic: Deschiderea stagimei. ..M .V. Di George Enescu se află de câteva timp în ţară şi a luat deocamdată reşedinţa la Sinaia. Maestrul George Enescu Deşi a circulat în ultimul timp cu insistenţă svonul că d-sa va dirija în actuala stagiune la „Opera română”, suntem informaţi că, din nefericire, svonul nu corespunde realităţei. Maestrul este atât de ocupat cu terminarea lucrărilor sale muzicale şi mai ales a operii „Oedi’p”, încât activitatea sa concertistă va fi foarte redusă în prima parte a stagiunei. Renunţând însă de astă-dată la obicinuitul turneu în America, Maestrul George Enescu va da în primăvară mai multe concerte în Capitală şi în provincie. CUM SUNTEM PREZENTAŢI La un cinematograf din Plom Meres (Franţa), s’a putut vedea de curând următoarele scene filmate în Bucureşti Arcul de triumf cu gardul de Scânduri la şoseaua Kiseleff, pustie la laptagii pe Calea Victoriei ; târgul dela Bazaca ; ţigănci vânzând floricele şi porumb pe Strada Lipscani şi o sumedenie de alte „aspecte” cam prezentate sub pretextul pitorescului şi caracteristicului bucureștean, — ne fac serviciul unei isbutite discreditări. •* CONCERTE IN VACANTA STAREA CIVILA A LUI " BELAVRANCEA Spectacolele săptămânii REVISTA PENTRU TARANI HI DOUA MILIOANE EXEMPLARE StrB titlul „Comoara Satelor’’ va apare lai.’ Septembrie o revistă lunară, sub direcţia d-lui Mihail Sadoveanu, întreţinută amixtie pentru iftopor. IMBUST LUI LAMBRIDE Se va ocupa în special cu popularizarea ştiinţei şi literaturii. In primul rând gst duce o campanie antialcoolica, va da sfaturi de gospodărie, va publica articole . Din tară Din vânza pierderilor suferite chiar de la înfiinţarea ei (1921), până astăzi, societatea „Filarmonica” a decis lichidarea ei. întregul capital de 2.000400 lei, a fost consumat în cheltuelile necesitate cu orchestră. Datoriile, în sumă de 787.000 lei, le-a preluat „Fundaţia „Prin RJTUR^MLT^^BASCISM^L In sfârşit, după aproape 40 de ani de la moartea sa, marele filolog şi cărturar, Alexandru Lambrior, îşi va avea şi el bustul său, aşezat în Iaşi, în faţa Universităţii. Bustul e executat de sculptorul Ilette. O^ANIFES^^EPENTRU MIHALESCU Joi, 2 Septembrie soseşte în ţară d. Al. Mihalescu, care va juca pe scena Teatrului Mic în „Doamna şidomnul Cutare” de Amiel. Un grup de admiratori a decis să facă manifestaţie de simpatie compatriotului nostru. QulIENIEEA,m. ,RASPAXIlE vulsiuni şi de atâta nesiguranţă, omenirea, obosită şi bolnavă, nu ştie ce drum să apuce”. Diagnosticului acesta, Brandes nu-i adaogă însă nici un leac. Scepticismul bătrânului savant, — Brandes are acum 85 ani, —• este, oricum, destul de crud. REPREZENAJ IA CU NAPIERKOVSKA ««wnuri,»**•* niMk. „ ‘'dtBURBBBBnKWKRBMBKh Dansatoarea parisiană Stacia Napierkovska va apare la Cărăbuș în primul act într’un sketh alături de d. C. Tănase. Acest spetch se termină cu un fox-trott din Opereta „No, No Nanette“ interpretat de Napierkovska și d- C. Tănase. TRUSTURI TEATRALE LA BERLIN la Berlin s’au creat în ultimul timp două trusturi teatrale. Primul grup cuprinde teatrele directorilor Reinhardt-Barnowski-Robert, pentru cari s’au creat abonamente unitare. Aflăm acum că s’a creat de curând un nou trust în care au intrat nu mai puţin de 11 teatre principale berlineze. Acest trist a fixat preţuri de intrare egale pentru toate teatrele între 1 şi 3 mărci. ARTA BISTURIULUI Doctorul Mill Kan din Pensylvania e un mare chirurg, care susţine că mânuirea bisturiului este o artă ca oricare alta. El a făcut următoarea propunere confraţilor săi : „Poeţii, romancierii, ziariştii, pictorii, semnează lucrările lor. Pentru ce un chirurg să nu-şi semneze pe ale sale ? E un lucru atât de simplu să faci un mic tatuaj cu data operaţiei şi numele practicianului, pe corpul bolnavului. Socotim că doctorul Kann ar merita mai mult gratitudinea bolnavilor săi, dacă „arta” sa ar fi să-i dispenseze cu totul de operaţie. DIN VIAŢA LUI TOLSTOI S’a descoperit de curând în arhivele oraşului Toula mai multe scrisori ale lui Tolstoi, datate din 1870—1880. Aceste documente descrie viaţa marelui scriitor la acea epocă, şi în special criza religioasă şi morală prin care trecea. Ele constitue piese foarte preţioase pentru biografia marelui scriitor rus. Tolstoi se plânge de persecuţiile la care e supus de către poliţia şi eclesiaştii ruşi. EXPOZI^EKl^TELICA Sosiţi din vacanţă, ascultăm plângerile celor rămaşi în cuptorul Capitalei, lipsită vara — în afară de câteva spectacole revuistice — de orice desfătare. Toate marile capitale, pun tot timpul verii la dispoziţia locuitorilor în neputinţă să-şi facă viligiatura într’altă parte, orhestre alese — rar de tot muzici militare — cam plasate in diferite grădini de la marginile oraşului dau concerte publice, cu repertorii pentru toate gusturile. O ASOCIAŢIE INTERNAŢINALA A DIRECTORILOR ris — audiţiile acestea atrag în fiecare seară, chiar melomani rafinaţi. Realizarea acestor concerte e datorită colaborării serioase dintre diferite societăţi muzicale şi primăriile respective. Capitala noastră cade în timpul verii într-o complectă somnolenţă. E absolut imperios să se facă şi la noi ceva în privinţa aceasta. Că nu e greu ne-o dovedeşte chiar unul din oraşele noastre — vai — de provincie : Cetatea Albă, din Basarabia. A fost o surprindere şi o revelaţie, să ascultăm într’o seară, după o zi călduroasă,— o muzică odihnitoare , foarte disciplinată şi foarte bine condusă : orhestral— subvenţionată de primărie , a absolvenţilor şcoalei de muzică de acolo, era complectată chiar şi din persoane din „înalta“ societate. Nu vrem să credem că e o realizare moştenită de la fosta ocupaţie, fiindcă la noi se poate face orice lucru bun şitrainic, când sunt gânduri bune şi inţeegere. Cu ocazia ultimei şedinţe a asociaţiei directorilor deteatre din Ungaria, preşedintele Ienö Faludi a propus înfiinţarea unei asociaţiuni internaţionale a directorilor de teatre. Propunerea a fost comunicată preşedintelui asociaţiei franceze Maurey, care a acceptat propune-1 . rea. L. le în ţiei internaţionale. DIVERSE Robert de Flers, membru al Academiei franceze, director literar al ziarului „Figaro”, autorul atâtor comedii spirituale şi un sincer amic al României, a fost numit comandor al Legiunii de onoare. De asemenea şi Pierre Decourcelle, cunoscutul autor dramatic. Serge Diaghilev a înscenat la Londra cu mult succes baletul lui Rieti „Baraban”. Subiectul grotesc și muzica spirituală, compusă în genul lui Rossini au impresionat publicul londonez. MOARTEA UNUI COMPOTOE RUS La Moscova a murit Grigore Cantoire unul dintre cei mai mari teoreticieni ruşi şi compozitor însemnat al curentului neorus. Cantoire era profesor de compoziţie la Conservatorul din Moscova. La „Opera Română“ pregătirile pentru deschiderea stagiunei sunt în plină desfăşurare. Lucrările de renovare, atât la faţadă cât şi în interior dau un aspect cu totul neobicinuit „Liricului“, care de 20 de ani nu a fost reparat. Vechiul teatru din piaţa Mărăcineanu va avea un aspect mai demn de o „Opera de stat“ La Operă se lucrează. Glasurile odihnite ale soliştilor şi ale corului se aud repetând până seara târziu operele cari figurează în repertoriul primelor săptămâni. CÂND SE VA DESCHIDE STAGIUNEA ? PRIMA OPERA ORIGINALA intre 10 si 15 Octombrie va avea loc premiera operei „Regele din Ys" care va fi prima noutate a actualei stagiuni. Pentru tinde lunei Octombrie se pregăteşte reluarea operii „Lohengrin" intr’o montare şi cu o distribuţie absolut nouă. La finele lunei Noembrie vom avea a doua premieră cu „André Chenier" melodioasa operă a lui Giordano, iar pentru Decembrie se anunţă spirituala operă a lui Puccini „Gianni Schichi". Am comunicat la timp intenţia direcţiunei Operii române de a monta în actuala stagiune lucrări originale. Proectul acesta a intrat în faza realizrei. „Nunta tragică" de Alexis Catargi va fi plecarea materialului orhestru care s’a pierdut in decursul anilor. Astfel gratie energiei şi priceperii, încercatului organizator care este d. Scarlat Cocorăscu, prima stagiune a Operei române de stat se anunţă de la început cu strălucire. UVAR Tratativele cu artiştii reangajaţi Zilele acestea se va soluţiona definitiv chestiunea celor câţiva cântăreţi cari nu au fost angajaţi la Opera Română. In acest scop d. Nichifor Crainic secretarul general al Ministerului Artelor a chemat Sâmbătă la minister pe cântăreţii neangajati. Este cunoscut că aceşti artişti au înaintat acum câtva timip ministerului un memoriu cerând autorizaţia de a înfiinţa o operă particulară la Cernăuţi. Deoarece insă ansamblul Operii din Cluj a fost descomplectat prin angajarea câtorva elemente principale la Bucureşti, Ministerul Artelor a oferit artiştilor neangajaţi locurile va capte de la Cluj cu salarii intre 15 si 30.991 lei lunar. D. Nichifor Crainic a discutat Sâmbătă cu fiecare artist in parte, posibilitatea angajării la Cluj, arătând că din moment ce au acceptat să joace la Cernăuţi într'un ansamblu particular, angajarea la Opera de stat din Cluj, in conditiuni foarte favorabile nu * poate lovi de nici o piedică. Şi nu trebue considerată ca un exil”. Artiştii nu au hotărât nimic, rămânând ca eri să se fi răspuns definitiv propunerii Ministerului. Rămâne de văzut dacă artiştii vor înţelege să răspundă chemarea Ministerului servind instituţiunea Operei de stat întrucât de înfiinţarea unei Opere la Cernăuţi nici nu poate fi vor lichidarea „FILARMONICEI” în viaţa sa civilă şi politică, fără să fi cerut autorizare prin tribunal. Chiar şi ca ministru, actele departamentului său le semnau Delavrancea. Cum, juridiceşte, un personaj cu numele acesta n’a existat, fireşte că dispoziţia în jurul căreia au Ioc desbaterile procesului amintit, cade, avocatul care a ridicat incidentul are dreptate şi partea adversă pierde procesul. Dacă Delavrancea ar trăi, ar şti, desigur, să arate că anularea fiinţei sale juridice este o impietate faţă de acela care, — fără cipele Carol’’, care a primit în schimb biblioteca, notele, instru să treacă pe la registratura umilă mentele rauzitale şi mobilierul, a unei secţii de tribunal, — s’a înscris glorios în istoria culturală şi politică a ţării. In luna octombrie va avea Ioc la New-York o expoziţie filatelica. Vor fi expuse cele mai vechi şi rare exemplare din toate epocile şi din toate ţările. Mărcile cari se vor expune sunt evaluate, la respectabila sumă de list al mişcării futuriste s’a men-iyOO.OOO.OOO dolari, ţinut şi după război, fapt care, Vor figura între altele un mare explică simpatia ducelui pentru număr de mărci româneşti, între această mişcare, altele şi celebrele „cap de bou’’. Atribuţie. Se vor relua in acesta toamnă vor începe lucrări-«“P. ”Boris n vederea organizărei asociathei pentru debutul d-lu. Georgevski, „Aida care se va mai cânta până la Noembrie în italieneşte şi care va protejui reintrarea baritonului Jean Athanasiu „RAZBOIU ŞI PACE“ PE O dramă lirică a fost extrasă „galeria rusticană”, „Faust”, „Paoin romanul lui Tolstoi „Război, 'ate”, „Rigoletto” cu d. Jean A şi pace“, thanasiu, „Carmen” şi „Boema”. Kea va fi creată în acest Lucrarea va fi creată in acest an la Teatrul Mare din Moscova. Celebrul critic danez, Georg Brandes, într’o convorbire acordată corespondentului gazetei, „New York Times” afirmă ur- mătoarele : „Se vorbeşte de Europa , dar mai există oare o Europă ? Avem o civilizaţie ştiinţifică europeană, dar mă îndoiesc dacă avem şi o cultură europeană. Ştiinţa numai este considerată în Europa ducative şi pe înţelesul tuturor,ca o noţiune supremă, reţete casnice şi higienice, cari] Apoi, aruncând o privire genesă, poată înlocui pe doctor în pri-, rală asupra manifestării naţiunimele momente, va ..publica bu-.lor, în toate domeniile lor de accăţi literare alese, etc. Stivitatea îşi arată făţiş neîncrede-Revista se, tipăreşte în „Impri- rea ?l c”Iar ostilitatea fata de mena Statului”, pe contul Mini- . __ ... ?____ si artistice. Respinge cu oroare sterului de Interne. _ futurismul, cubismul, anaurras-Primul număr va apare iu ismu]l fascîsmul ?i antîsemitismuă milioane de exemplare. mul, — precizând că „trăim vreunr v» datt ott na» » muri de nenorocire şi dezastru . OL ,.X GAL CI „Ob 1914 încoace nu ieşim din. Itr’o catastrofă decât pentru a vn-Toată lumea şrie că pe autorul tra în alta şi, faţă de atâtea con„Fântânei Blanduziei” îl chiamă Alecsandri. Toţi îi scriem însă numele cu „x’L Şi greşim. Poetul însuşi, — căruia chiar în viaţă fiind îi se aruncau mereu în spinare vagi reminiscenţe de diferite origini streine, — se ferea mereu de x-ul acela care i se părea lui exotic şi explica adesea amicilor necazul ce-l întâmpină zilnic, văzându-şi numele scris greşit. Şi acum, de pildă, dintr’o scăpare de vedere, desigur, pe afişul Teatrului Naţional stă scris Alexandri. La Neapole va avea loc peste câteva zile marele concurs „Piedigrotta” pentru anul 1926. După cum se ştie, la acest con. Din toate manuscrisele şi iscă-jcurs se premiază cele mai fruliturile rămase pe urma bardului,*moase cântece poulare napolireiese însă clară, ortografia nu- *eneg^e alfluimelui său. In presa noastră a fost acum câţiva ani chiar o discuţie pe tema numelui „bardului de la Mirceşti”, în care ne-aducem aminte că d. Barbu Ştefanescu, documentat şi explicat, stabilise adevăratul chip de a scrie numele poetului. Deci nu Alexandri, ci Alecsandri. Simpatia deosebită pe care o acordă Mussolini, artei inovatorilor italieni, în special lui Marinetti, şeful futuriştilor, nu e surprinzătoare pentru cei cari cunosc activitatea lui Marinetti înainte de război. Intrarea Italiei în război se datoreşte în mare parte, agitatorilor futurişti cari organizau mari demonstraţii războinice, impotriva Austriei. Dealtfel, caracterul imperia- PIEDIGROTTA TEATRU MUZICA PLASTICA LITERATURĂ COREOGRAFIE La sfârșitul actului întâi, apreciata dansatoare va interpreta dansul „Amitei“ din „Peer Oynt“, muzica de Grieg. In actul al doilea va interpreta un dans numit „L’Offrande“ pe valsul lui Ochi Albi „Petite conversation şi „Dansul pasărei albe“ pe „Valse non chalante“ de Debussy. La una din secţiile Tribunalului din Capitală, se judecă de câtava vreme un proces, care a pus în discuţie unele dispoziţii luate de Barbu Ştefanescu-Delavrancea, pe când era ministru. Intr’o şedinţă, avocatul uneia din părţi, a ridicat un incident în totul interesant pe tema autenticităţii numelui scriitorului. Afirmă avocatul, nici mai mult, nici mai puţin, că, juridiceşte, n’a existat nici o persoană cu numele de Delavrancea. Sau, în orice caz, o altă persoană cu numele acesta s’a substituit ministrului Barbu Ştefanescu şi a semnat acele dispoziţii, de cam în cazul de faţă, cad ca fiind ilegale. Se ştie că numele Delavrancea era un pseudonim literar al poetului care, după act de naştere, se numia Barbu Ştefanescu. Autorul „Triologiei Dramatice” se , cum e cazu, concer, slujia asa de acest pseudonim şi ^ date ]a Ttîi,leriesc în pa. aii slaiiiii b Om tui REPERTORIUL PRIMEI SAPTAMANi i.a Salzburg, festivităţile teatrale urmează cu un succes de Repertoriul primei săptămâni ^ârşit. Hotelurile, sunt Pline şi cuprinde câteva opere din stagiu, aProaP? neilicapătoare pentru nea trecută, dintre cari unele cu 1,enumaraţii vizitatori Străini. Nu modificări de decoruri şi de dispsesc nici de astă dată figurile iulstre cari dau vieţei mondene strălucire deosebită. Ex-regele Bulgariei, prinţul de Monaco, aristocraţii americani, Madame Dubost care sprijină la Paris muzica modernă, iată senzaţiunile Salzburgului. Max Reinhardt organizează în fiecare seară grandioase serate în saloanele elegante ale Castelului său. „Turandot“ continuă soţia strâlucită alături de operile lui Mozart şi de nemuritorul „Liliac” al lui Johann Strauss. Conferinţele introductive obţin un succes aproape neaşteptat dată fiind competenţa conferenţiarilor. Senzaţiunea cea mare însă a fost sosirea lui Richard Strauss. Participarea lui fusese amânată până în ultimul moment când automobilul maestrului se opri în centrul oraşului. Richard Strauss fu asaltat de fotografi, agenţişi ziarişti cari îl urmăriră până la teatru unde începură imediat reprezentaţiile cu soliştii. Chiar în seara spectacolului, directorul general al teatrelor, Schneidehan începu tratativele OTEI şi debutul tenorului Apostolescu, pentru revenirea lui Richard „Povestirile lui Hoffmann”, „Car Strauss la Opera din Viena. După terminarea unei lungi convorbiri, Richard Strauss este din nou asaltat de ziarişti. Maestrul surâde, este optimist: „Viena poate conta pe colaborarea mea activă, la viaţa ei muzicală. Nu pot spune mai mult !“ Seara, reprezentaţia de gală cu „Ariadna“ a fost un adevărat triumf. Un vârtej cuprinsese pe compozitorul-dirijor, pe artişti şi publicul numeros care umplea eleganta sală a „Teatrului municipal. La apariţia lui Strauss la pupitru înaintea ultimului act, publicul se ridică în picioare şi 0vaţionă îndelung pe compozitor COREOGRAFIA Baletul, în frunte cu d-ra Dobietzka şi d. Romanowski va relua tot repertoriul din anul trecut cu excepţia baletului „Coppelia“. Este probabil că se va mai angaja o balerină solistă pentru corpul de balet.. Baletul va aduce încă în luna octombrie premiera feeriei .Flautul fermecat“ de Drigo. Ernst Toch a compus o muzică de scenă pentru „Bacantele” lui Euripide. Partitura a fost executată la o repreentaţie a tragediei la Mannheim. 1 x Louis Greuenberg, cunoscutul compozitor american a compus lucrare simfonică „Vagabonda”, care a fost executată pentru prima dată la Praga. Compozitorul Iulius Wolfsoh în prima operă românească care va a terminat de curând un turneu vedea lumina rampei în actuala în America executând cu mult . stagiune. I In curând it? va începe transcripţiunea partiturilor şi corn Din străinătate Deşi repetiţiile au stânjenit întrucâtva repetiţiile de ansamblu, direcţiunea a hotărit să deschidă stagiunea ca de obiceiu la 1 Sep- ba. În actuala situaţie.iembrie. Asupra spectacolului deja deschidere nu s-a hotărit încă nimic. Este însă probabil că se va relua cu această ocazie unul din marile succese ale stagiunei trecute. | DE TEATRE PREMIERELE Viaţa şi arta la Salzburg Sărbătorirea lui R. Straus? ----------XX---------* Luni Marţi Mercuri Joi Vineri Sâmbătă , Duminică Optra Romana Teatrul Naţional Fântâna Blanduziei Piatra din Casă Căsătoria Fântâna Blanduziei Piatra din Casă ludich ţi Holofern ludich ţi Holofern Teatral Regina Maria Livada cu Vlţini Z. Livada cu C..iil. Liţujmnu viţim Livada cu Vlţini S. Livada cu Vierii Teatrul Mie ---------------Teatrul Fantasio Teatrul Chrăbuţ Napierkovska tn Nostimi ţi cu picăţele Napierkovska tn Nostimă ţi cu picăţele Napierkovska tn Noctimă ţt eu picăţele Napierkovska tn Nostimă cu picpele Napierkovska în Nostimă şi cu picăţele Napierkovska în Nost măji cu picăţele Teatrul Jignite» O nunti la ţări O nunti la ţară O nunti la tari ■ O nuntă la ţară O nuntă la ţară O nuntă la ţară Teatrul Central* D. Mihail Sadovean* 7.Fântâna Blanduziei Piatra din Casă ludithi ţi Holofern Jean Athanasiu Alexis Catarg* ‘ ţ ACTIVITATE MAESTRULUI IONESCU INSTITUTUL DE ARTE GRA A SĂRINDAR NR 7 TELEFFICE „RAMPA“ ,S. A., STRADON 1/59 _____.**}»! ! Jf EPIfeMBftlE Fapte din lumea muzicali Compozitorul Henri Pedrollo ascris muzica unei opere după romanul „Crimă și pedeapsă”, de Dostoievsky, a succes în mai mult de 20 de orașe celebrele sale parafraze pe melodii evreiești. .