Rampa, septembrie 1926 (Anul 11, nr. 2654-2679)

1926-09-01 / nr. 2654

INFORMAŢIV DIN ŢARĂ ŞI PIN STRĂINĂTATE ■ív ."-j" ii­ii­­­tmmmmtmm PAMPA Redacţionale TOATE CERCURILE CUL­TURALE, ARTISTICE ŞI SPORTIVE DIN CAPITALA ŞI DIN TOATA ŢARA, SUNT RUGATE SA COMUNICE SE­­IGRETARIATULUI NOSTRU DE REDACŢIE ADRESA E­­XACTA A SEDIULUI, UR­MÂND SA LI SE FACA IM­­PORTANTE COMUNICĂRI. , Memento premiere­ i Jol 2 Septembrie: Teatrul Re­tina Maria „Livada cu vişini" de L­. Cehov. Vineri 3 Septembrie : Teatrul National Judith şi Hotofem" Ide Iiebled. Miercuri 3 Septemrie: Teatrul National „Esop" de BanuUle­i$i „Visul mod amurgi de Bataille, Joi 9 Septembrie: Teatrul Re­gina Maria „Negustorii de glo­rie" rde Pagnol şi Nivois. Vineri 10 Septembrie, Teatrul Mic: Deschiderea stagimei. ..M .V. Di George Enescu se află de câteva timp în ţară şi a luat deo­camdată reşedinţa la Sinaia. Maestrul George Enescu Deşi a circulat în ultimul timp cu insistenţă svonul că d-sa va di­rija în actuala stagiune la „Opera română”, suntem informaţi că, din nefericire, svonul nu cores­punde realităţei. Maestrul este atât de o­cupat cu terminarea lucrărilor sale muzi­cale şi mai ales a operii „Oedi’p”, încât activitatea sa concertistă va fi foarte redusă în prima parte a stagiunei. Renunţând însă de astă-dată la obicinuitul turneu în America, Maestrul George Enescu va da în primăvară mai multe concerte în Capitală şi în provincie. CUM SUNTEM PREZENTAŢI La un cinematograf din Plom Meres (Franţa), s’a putut vedea de curând următoarele scene fil­mate în Bucureşti Arcul de triumf cu gardul de Scânduri la şoseaua Kiseleff, pus­tie la laptagii pe Calea Victoriei ; târgul dela Bazaca ; ţigănci vân­zând floricele şi porumb pe Stra­da Lipscani şi o sumedenie de alte „aspecte” cam­ prezentate sub pretextul pitorescului şi caracte­risticului bucureștean, — ne fac serviciul unei isbutite discredi­tări. •* CONCERTE IN VACANTA STAREA CIVILA A LUI " BELAVRANCEA Spectacolele săptămânii REVISTA PENTRU TARANI HI DOUA MILIOANE EXEM­PLARE StrB titlul „Comoara Satelor’’ va apare lai.’­ Septembrie o re­vistă lunară, sub direcţia d-lui Mihail Sadoveanu, întreţinută a­­mixtie pentru iftopor. IM­­BUST LUI LAMBRIDE Se va ocupa în special cu popu­larizarea ştiinţei şi literaturii. In primul rând gst duce o campanie antialcoolica, va da sfaturi de gospodărie, va publica articole .­ Din tară Din vânz­a pierderilor suferite chiar de la înfiinţarea ei (1921), până astăzi, societatea „Filarmo­nica” a decis lichidarea ei. întregul capital de 2.0004­00 lei, a fost consumat în cheltuelile necesitate cu orchestră. Datoriile, în sumă de 787.000 lei, le-a preluat „Fundaţia „Prin­ RJTUR^MLT^^BASCISM^L In sfârşit, după aproape 40 de ani de la moartea sa, marele fi­lolog şi cărturar, Alexandru Lambrior, îşi va av­ea şi el bustul său, aşezat în Iaşi, în faţa Uni­versităţii. Bustul e executat de sculpto­rul Ilette. O^ANIFES^^EPENTRU MIHALESCU Joi, 2 Septembrie soseşte în ţa­ră d. Al. Mihalescu, care va juca pe scena Teatrului Mic în „Doam­­na şi­­domnul Cutare” de Amiel. Un grup de admiratori a decis să facă manifestaţie de simpatie compatriotului nostru. QulIENIEEA,m. ,­RASPAXIlE vulsiuni şi de atâta nesiguranţă, omenirea, obosită şi bolnavă, nu ştie ce drum să apuce”. Diagnosticului acesta, Brandes nu-i adaogă însă nici un leac. Scepticismul bătrânului savant, — Brandes are acum 85 ani, —• este, oricum, destul de crud. REPREZEN­­­AJ IA CU NAPIERKOVSKA ««wnuri,»**•­* niMk. „ ‘'dtBURBBBBnKWKRBMBKh Dansatoarea parisiană Stacia Napierkovska va apare la Cără­buș în primul act într’un sketh alături de d. C. Tănase. Acest spetch se termină cu un fox-trott din Opereta „No, No Nanette“ interpretat de Napier­­kovska și d- C. Tănase. TRUSTURI TEATRALE LA­­ BERLIN l­a Berlin s’au creat în ultimul timp două trusturi teatrale. Primul grup cuprinde teatrele directorilor Reinhardt-Barnow­­ski-Robert, pentru cari s’au creat abonamente unitare. Aflăm acum că s’a creat de cu­rând un nou trust în care au in­trat nu mai puţin de 11 teatre principale berlineze. Acest trist a fixat preţuri de intrare egale pentru toate teatrele între 1 şi 3 mărci. ARTA BISTURIULUI Doctorul Mill Kan­ din Pen­sylvania e un mare chirurg, care susţine că mânuirea bisturiului este o artă ca oricare alta. El a făcut următoarea propunere con­fraţilor săi : „Poeţii, romancierii, ziariştii, pictorii, semnează lucrările lor. Pentru ce un chirurg să nu-şi sem­neze pe ale sale ? E un lucru a­­tât de simplu să faci un mic ta­tuaj cu data operaţiei şi numele practicianului, pe corpul bolna­vului. Socotim că doctorul Kann ar merita mai mult gratitudinea bolnavilor săi, dacă „arta” sa ar­­ fi să-i dispenseze cu totul de ope­­­­­raţie. DIN VIAŢA LUI TOLSTOI S’a descoperit de curând în ar­hivele oraşului Toula mai multe scrisori ale lui Tolstoi, datate din 1870—1880. Aceste documen­te descrie viaţa marelui scriitor la acea epocă, şi în special criza religioasă şi morală prin care trecea. Ele constitue piese foarte pre­ţioase pentru biografia marelui scriitor rus. Tolstoi se plânge de persecuţiile la care e supus de că­tre poliţia şi eclesiaştii ruşi. EXPOZI^EKl^TELICA Sosiţi din vacanţă, ascultăm plângerile celor rămaşi în cup­torul Capitalei, lipsită vara — în afară de câteva spectacole re­vuistice — de orice desfătare. Toate marile capitale, pun tot timpul verii la dispoziţia locui­torilor în neputinţă să-şi facă viligiatura într’altă parte, orhe­stre alese —­ rar de tot muzici militare — cam­ plasate in dife­rite grădini de la marginile ora­şului dau concerte publice, cu repertorii pentru toate gusturile. O ASOCIAŢIE INTERNAŢI­­NALA A DIRECTORILOR ris — audiţiile acestea atrag în fiecare seară, chiar melomani rafinaţi. Realizarea acestor concerte e datorită colaborării serioase din­tre diferite societăţi muzicale şi primăriile respective. Capitala noastră cade în tim­pul verii într-o complectă som­nolenţă. E absolut imperios să se facă şi la noi ceva în privinţa aceasta. Că nu e greu ne-o do­vedeşte chiar unul din oraşele noastre — vai — de provincie : Cetatea Albă, din Basarabia. A fost o surprindere şi o revelaţie, să ascultăm într’o seară, după o zi călduroasă,­­— o muzică odih­nitoare , foarte disciplinată şi foarte bine condusă : orhestra­l— subvenţionată de primărie , a absolvenţilor şcoalei de muzică de acolo, era complectată chiar şi din persoane din „înalta“ so­cietate. Nu vrem să credem că e o re­alizare moştenită de la fosta o­­cupaţie, fiindcă la noi se poate face orice lucru bun şi­­trainic, când sunt gânduri bune şi inţe­­egere. Cu ocazia ultimei şedinţe a a­­sociaţiei directorilor de­­teatre din Ungaria, preşedintele Ienö Falu­­di a propus înfiinţarea unei aso­­ciaţiuni internaţionale a directo­rilor de teatre. Propunerea a fost comunicată preşedintelui asociaţiei franceze­­ Maurey, care a acceptat propune-1 . rea. L. le în ţiei internaţionale. DIVERSE Robert de Flers, membru al A­­cademiei franceze, director lite­rar al ziarului „Figaro”, auto­rul atâtor comedii spirituale şi un sincer amic al României, a fost numit comandor al Legiunii de onoare. De asemenea şi Pierre De­­courcelle, cunoscutul autor dra­matic. Serge Diaghilev a înscenat la Londra cu mult succes baletul lui Rieti „Baraban”. Subiectul gro­tesc și muzica spirituală, compu­să în genul lui Rossini au impre­sionat publicul londonez. MOARTEA UNUI COMPO­­TOE RUS La Moscova a murit Grigore Cantoire unul dintre cei mai mari teoreticieni ruşi şi compo­zitor însemnat al curentului neo­­rus. Cantoire era profesor de compoziţie la Conservatorul din Moscova. La „Opera Română“ pregăti­rile pentru deschiderea stagiu­nei sunt în plină desfăşurare. Lucrările de renovare, atât la faţadă cât şi în interior dau un aspect cu totul neobicinuit „Liricului“, care de 20 de ani nu a fost reparat. Vechiul tea­tru din piaţa Mărăcineanu va avea un aspect mai demn de o „Opera de stat“ La Operă se lucrează. Glasurile odihnite ale solişti­lor şi ale corului se aud repe­tând până seara târziu operele cari figurează în repertoriul pri­melor săptămâni. CÂND SE VA DESCHIDE STAGIUNEA ? PRIMA OPERA ORIGINALA intre 10 si 15 Octombrie va avea loc premiera operei „Re­gele din Ys" care va fi prima noutate a actualei stagiuni. Pentru tinde lunei Octombrie se pregăteşte reluarea operii „Lohengrin" intr’o montare şi cu o distribuţie absolut nouă. La finele lunei Noembrie vom avea a doua premieră cu „André Chenier" melodioasa operă a lui Giordano, iar pentru Decembrie se anunţă spirituala operă a lui Puccini „Gianni Schichi". Am comunicat la timp intenţia direcţiunei Operii române de a monta în actuala stagiune lucrări originale. Proectul acesta a in­trat în faza realizrei. „Nunta­­ tragică" de Alexis Catargi va fi plec­­area materialului orhestru care s’a pierdut in decursul ani­lor. Astfel gratie energiei şi price­perii, încercatului organizator care este d. Scarlat Cocorăscu, prima stagiune a Operei române de stat se anunţă de la început cu strălucire. UVAR Tratativele cu artiştii reangajaţi Zilele acestea se va soluţiona defi­nitiv chestiunea celor câţiva cântăreţi cari nu au fost angajaţi la Opera Ro­­mână. In acest scop d. Nichifor Crainic se­cretarul general al Ministerului Ar­­telor a chemat Sâmbătă la minister pe cântăreţii neangajati. Este cunoscut că aceşti artişti au înaintat acum câtva timip ministerului un memoriu cerând autorizaţia de a înfiinţa o operă particulară la Cer­năuţi. Deoarece insă ansamblul Operii din Cluj a fost descomplectat prin anga­jarea câtorva elemente principale la Bucureşti, Ministerul Artelor a ofe­rit artiştilor neangajaţi locurile va cap­te de la Cluj cu salarii intre 15 si 30.991­ lei lunar. D. Nichifor Crainic a discutat Sâm­bătă cu fiecare artist in parte, posibi­­litatea angajării la Cluj, arătând că din moment ce au acceptat să joace la Cernăuţi într'un ansamblu particular, angajarea la Opera de stat din Cluj, in conditiuni foarte favorabile nu * poate lovi de nici o piedică. Şi nu tre­­bue considerată ca un­­ exil”. Artiştii nu au hotărât nimic, rămâ­nând ca eri să se fi răspuns definitiv propunerii Ministerului. Rămâne de văzut dacă artiştii vor înţelege să răspundă chemarea Minis­terului servind instituţiunea Operei de stat întrucât de înfiinţarea unei O­­pere la Cernăuţi nici nu poate fi vor lichidarea „FILARMONI­CEI” în viaţa sa civilă şi politică, fără să fi cerut autorizare prin tribu­nal. Chiar şi ca ministru, actele departamentului său le semna­u Delavrancea. Cum, juridiceşte, un personaj cu numele acesta n’a existat, fi­­­reşte că dispoziţia în jurul că­reia au Ioc desbaterile procesului amintit, cade, avocatul care a ri­dicat incidentul are dreptate şi partea adversă pierde procesul. Dacă Delavrancea ar trăi, ar şti, desigur, să arate că anularea fiinţei sale juridice este o impie­tate faţă de acela care, — fără cipele Carol’’, care a primit în schimb biblioteca, notele, instru­ să treacă pe la registratura umilă mentele rauz­itale şi mobilierul, a unei secţii de tribunal, — s’a înscris glorios în istoria cultura­lă şi politică a ţării. In luna octombrie va avea Ioc la New-York o expoziţie filate­lica. Vor fi expuse cele mai ve­chi şi rare exemplare din toate e­­pocile şi din toate ţările. Mărcile cari se vor expune sunt evaluate, la respectabila sumă de list al mişcării futuriste s’a men-iyOO.OOO.OOO dolari, ţinut şi după război, fapt care, Vor figura între altele un mare explică simpatia ducelui pentru­­ număr de mărci româneşti, între această mişcare, altele şi celebrele „cap de bou’’. A­tribuţie. Se vor relua in acest­a toamnă vor începe lucrări-­­«“P. ”Boris n vederea organizărei asocia­­thei­ pentru debutul d-lu. Geor­­gevski, „Aida care se va mai cânta până la Noembrie în italie­neşte şi care va protejui reintra­rea baritonului Jean Athanasiu „RAZBOIU ŞI PACE“ PE O dramă lirică a fost extrasă „galeria rusticană”, „Faust”, „Pa­­oin romanul lui Tolstoi „Război, 'ate”, „Rigoletto” cu d. Jean A­ şi pace“, thanasiu, „Carmen” şi „Boema”. K­ea va fi creată în acest Lucrarea va fi creată in acest an la Teatrul Mare din Mos­cova. Celebrul critic danez, Georg Brandes, într’o convorbire acor­dată corespondentului gaze­tei, „New­ York Times” afirmă ur-­ mătoarele : „Se vorbeşte de Europa , dar mai există oare o Europă ? Avem o civilizaţie ştiinţifică europeană, dar mă îndoiesc dacă avem şi o cultură europeană. Ştiinţa nu­­mai este considerată în Europa ducative şi pe înţelesul tuturor,­ca o noţiune supremă, reţete casnice şi higienice, cari] Apoi, aruncând o privire gene­­să, poată înlocui pe doctor în pri-, rală asupra manifestării naţiuni­­mele momente, va ..publica bu-.lor, în toate domeniile lor de ac­­căţi literare alese, etc. Stivitatea îşi arată făţiş neîncrede-Revista se, tipăreşte în „Impri- rea ?l c”Iar ostilitatea fata de mena Statului”, pe contul Mini- . __ ... ?____ si artistice. Respinge cu oroare sterului de Interne. _ futurismul, cubismul, anaurras-Primul număr va apare iu ismu]l fascîsmul ?i antîsemitis­­muă milioane de exemplare. mul, — precizând că „trăim vre­unr v» d­att ott na» » mu­ri de nenorocire şi dezastru . OL ,.X GAL CI „Ob 1914 încoace nu ieşim din­. Itr’o catastrofă decât pentru a vn-Toată lumea şrie că pe autorul tra în alta şi, faţă de atâtea con­„Fântânei Blanduziei” îl chiam­ă Alecsandri. Toţi îi scriem însă numele cu „x’L Şi greşim. Poetul însuşi, —­ căruia chiar în viaţă fiind îi se aruncau me­reu în spinare vagi reminiscenţe de diferite origini streine, — se ferea mereu de x-ul acela care i se părea lui exotic şi explica ade­sea amicilor necazul ce-l întâm­pină zilnic, văzându-şi numele scris greşit. Şi acum, de pildă, dintr’o scă­pare de vedere, desigur, pe afişul Teatrului Naţional stă scris Ale­xandri. La Neapole va avea loc peste câteva zile marele concurs „Pie­­digrotta” pentru anul 1926.­­ După cum se ştie, la acest con. Din toate manuscrisele şi iscă-jcurs se premiază cele mai fru­­liturile rămase pe urma bardului,*moase cântece poulare napoli­­reiese însă clară, ortografia nu- *ene­g^e a­lflui­­melui său. In presa noastră a fost acum câţiva ani chiar o discuţie pe te­ma numelui „bardului de la Mir­­ceşti”, în care ne-aducem aminte că d. Barbu Ştefanescu, docu­mentat şi explicat, stabilise ade­văratul chip de a scrie numele poetului. Deci nu Alexandri, ci Alecsan­dri. Simpatia deosebită pe care o acordă Mussolini, artei inovato­­­rilor italieni, în special lui Ma­rinetti, şeful futuriştilor, nu e surprinzătoare pentru cei cari cunosc activitatea lui Marinetti înainte de război. Intrarea Italiei în război se datoreşte în mare parte, agita­torilor futurişti cari organizau mari demonstraţii războinice, im­potriva Austriei. Dealtfel, caracterul imperia- PIEDIGROTTA TEATRU MUZICA PLASTICA LITERATURĂ COREOGRAFIE La sfârșitul actului întâi, apre­ciata dansatoare va interpreta dansul „Amitei“ din „Peer Oynt“, muzica de Grieg. In actul al doilea va interpreta un dans numit „L’Offrande“ pe valsul lui Ochi Albi „Petite con­versation şi „Dansul pasărei albe“ pe „Valse non chalante“ de Debussy. La una din secţiile Tribunalu­lui din Capitală, se judecă de câ­­tava vreme un proces, care a pus în discuţie unele dispoziţii luate de Barbu Ştefanescu-Dela­­vrancea, pe când era ministru. Intr’o şedinţă, avocatul uneia din părţi, a ridicat un incident în totul interesant pe tema autenti­cităţii numelui scriitorului. Afir­mă avocatul, nici mai mult, nici mai puţin, că, juridiceşte, n’a e­­xistat nici o persoană cu numele de Delavrancea. Sau, în orice caz, o altă persoană cu numele acesta s’a substituit ministrului Barbu Ştefanescu şi a semnat acele dis­poziţii, de cam­ în cazul de faţă, cad ca fiind ilegale. Se ştie că numele Delavrancea era un pseudonim literar al poe­tului care, după act de naştere, se numia Barbu Ştefanescu. Au­torul „Triologiei Dramatice” se , cum e cazu, concer, slujia asa de acest pseudonim şi ^ date ]a Ttîi,leriesc în pa. aii slaiiiii b Om tui REPERTORIUL PRIMEI SAPTAMANi i.a Salzburg, festivităţile tea­trale urmează cu un succes de­ Repertoriul primei săptămâni ^ârşit. Hotelurile, sunt Pline şi cuprinde câteva opere din stagiu­, aProaP? neilicapătoare pentru nea trecută, dintre cari unele cu 1,enumaraţii vizitatori Străini. Nu modificări de decoruri şi de dis­psesc nici de astă dată figurile iulstre cari dau vieţei mondene strălucire deosebită. Ex-regele Bulgariei, prinţul de Monaco, a­­ristocraţii americani, Madame Dubost care sprijină la Paris muzica modernă, iată senzaţiu­­nile Salzburgului. Max Reinhardt organizează în fiecare seară grandioase serate în saloanele elegante ale Caste­lului său. „Turandot“ continuă soţia strâ­lucită alături de operile lui Mo­zart şi de nemuritorul „Liliac” al lui Johann Strauss. Conferinţele introductive obţin un succes aproape neaşteptat dată fiind competenţa conferen­ţiarilor. Senzaţiunea cea mare însă a fost sosirea lui Richard Strauss. Participarea lui fusese amânată până în ultimul moment când au­tomobilul maestrului se opri în centrul oraşului. Richard Stra­uss fu asaltat de fotografi, agenţi­­şi ziarişti cari îl urmăriră până la teatru unde începură imediat reprezentaţiile cu soliştii. Chiar în seara spectacolului, directorul general al teatrelor, Schneidehan începu tratativel­e OTEI şi debutul tenorului Apostolescu,­ pentru revenirea lui Richard „Povestirile lui Hoffmann”, „Car Strauss la Opera din Viena. După terminarea unei lungi convorbiri, Richard Strauss este din nou asaltat de ziarişti. Maes­trul surâde, este optimist: „Vie­na poate conta pe colaborarea mea activă, la viaţa ei muzicală. Nu pot spune mai mult !“ Seara, reprezentaţia de gală cu „Ariadna“ a fost un adevărat triumf. Un vârtej cuprinsese pe compozitorul-dirijor, pe artişti şi publicul numeros care umplea eleganta sală a „Teatrului mu­nicipal. La apariţia lui Strauss la pu­pitru înaintea ultimului act, pu­blicul se ridică în picioare şi 0­­vaţionă îndelung pe compozitor COREOGRAFIA Baletul, în frunte cu d-ra Do­­bietzka şi d. Romanowski va relua tot repertoriul din anul trecut cu excepţia baletului „Cop­pelia“­. Este probabil că se va mai angaja o balerină solistă pentru corpul de balet.. Baletul va aduce încă în luna octombrie premiera feeriei .Fla­utul fermecat“ de Drigo. Ernst Toch a compus o muzică de scenă pentru „Bacantele” lui Euripide. Partitura a fost executată la o repreentaţie a tragediei la Man­nheim. 1 x Louis Greuenberg, cunoscutul compozitor american a compus­­ lucrare simfonică „Vagabonda”, care a fost executată pentru pri­ma dată la­ Praga­­. Compozitorul Iulius Wolfsoh în prima operă românească care va a terminat de curând un turneu vedea lumina rampei în actuala în America executând cu mult . stagiune. I In curând it? va începe trans­­cripţiunea partiturilor şi corn­ Din străinătate Deşi repetiţiile au stânjenit în­trucâtva repetiţiile de ansamblu, direcţiunea a hotărit să deschidă stagiunea ca de obiceiu la 1 Sep-­ ba. În actuala situaţie.­iembrie. Asupra spectacolului deja deschidere nu s-a hotărit încă ni­mic. Este însă probabil că se va relua cu această ocazie unul din marile succese ale stagiunei tre­cute. | DE TEATRE PREMIERELE­ ­Viaţa şi arta la Salzburg Sărbătorirea lui R. Straus? ----------XX---------* Luni Marţi Mercur­i Joi Vineri Sâmbătă , Duminică Optra Romana Teatrul Naţional Fântâna Blanduziei Piatra din Casă Căsătoria Fântâna Blanduziei Piatra din Casă ludich ţi Holofern ludich ţi Holofern Teatral Regina Maria Livada cu Vlţini Z. Livada cu C..iil. Liţujmnu viţim Livada cu Vlţini S. Livada cu Vierii Teatrul Mie ---------------­Teatrul Fantasio Teatrul Chrăbuţ Napierkovska tn Nostimi ţi cu picăţele Napierkovska tn Nostimă ţi cu picăţele Napierkovska tn Noctimă ţt eu picăţele Napierkovska tn Nostimă cu picp­ele Napierkovska în Nostimă şi cu picăţele Napierkovska în Nost mă­ji cu picăţele Teatrul Jignite» O nunti la ţări O nunti la ţară O nunti la tari ■ O nuntă la ţară O nuntă la ţară O nuntă la ţară Teatrul Central*­ ­ D. Mihail Sadovean* 7.Fântâna Blanduziei Piatra din Casă ludithi ţi Holofern Jean Athanasiu Alexis Catarg* ‘ ţ ACTIVITATE MAESTRULUI IONESCU INSTITUTUL D­E ARTE GRA­ A SĂRINDAR NR 7 TELEFFICE „RAMPA“ ,S. A., STRADON 1/59 _____.**}»! ! Jf EPIfeMBftlE Fapte din lumea muzicali Compozitorul Henri Pedrollo a­­scris muzica unei opere după ro­manul „Crimă și pedeapsă”, de Dostoievsky, a succes în mai mult de 20 de o­­­rașe celebrele sale parafraze pe melodii evreiești. .

Next