Rampa, decembrie 1926 (Anul 11, nr. 2730-2756)

1926-12-31 / nr. 2756

TT RAMPA" INFORMAŢI!! DSM TAMA DIM STRĂINĂ! Spectacolele săptămânii Dela 18 decem­­brie -3 Ianuarie 1327 ! CRIZA DELA TEA­­­TIONAL D. Qoldiş- m­inistri va rezolvi după suri­d­in Teatrul Naţioni O parte din arti naţi, printre cari d­. nescu­. Chibericon, in Capitala. După câte se afirmă, demisi­u­­nile vor fi m­enţinute, deşi d. in­spector I. Marin Sadoveanu, în raportul său de anchetă, nu a fă­­cut nici o propunere privitoare la demisia artiştilor, ci a cerut numai îndepărtarea doamnelor Apostol şi Bârsan. Rămâne de văzut ce soluţiu­­ne va adopta ministerul. l aNICIHFORCRAINIC BOLNAV D. Nichifor Crainic, secretâ­nd general al ministerului arte­lor- se află bolnav, prezintând simptome de difterie. Deşi diagnosticul nu este încă sigur, starea d-sale inspiră, oare­cam­ îngrijorări.­­ Urăm distinsului scriitor grab­nică însănătoşire. ieri seara, d. Ghiga a concertat nou în Aula Fundaţiei Regele Ca­rol I ■ Un artist care simte impulsul de a apărea atât de des Săreaţa publicului, ar­e f­eobiceiu nenumărate impresii şi sentimente noui de comunicat. D. Ghiga este probabil frământat de o­rin­cert pasiune pentru Instrumentul atât de­­sensibil şi capricios, care este vioara. În lungi ani de studii concer­­tistul de Marţi a privit in toate tai­nele technical violonistice şi în co­morile literaturii Instrumentului, fără a divulga însă, — cercetător onest. —­­nimic din frumuseţile­­întâlnite. De­­ aceia d. Ghiga oferă prea puţine emoţiuni auditorilor concertelor sale.­ La concertul de Marţi nu ne-a spus nimic­­ nou despre „Sonata 8-a“, de Beethoven, despre monumentalul „Pre­ludiu Fuga in sol minor“ şi „Aria“ de­­ Bach. In agitatul „Allegro quasi Presto“, din „Sonata In la major“, de Fauré și in „Temo di Minuetto“, de Pog­­nani-Kreisler, linia uniformă a inter­pretării d-lui Ghiga s-a ridicat cu vi­goare și preciziune. D. Mihail Jora a pus în acompania­ment toată arta d-sale de distins mu­zician, pentru a-și inspira partenerul. L. A. VAGOANE PENTRU TURNEE Dificultatea cu care se obţine până astăzi vagoane pentru tur­nee, încă nu a dispărut. Pentru că însă actualmente suunt în curs tratative cu­ străi­nătatea pentru îmbogăţirea par­cului nostru de vagoane, este de sperat o ameliorare Este, de altfel, în stare de pro­­ect la Ministerul Artelor, forma­rea unei echipe volante de tur­­neu­ Prin aceasta s’ar uşura sin­ţitor lipsa vagoanelor de turnee. D. T. VTANU... ...pregăteşte actualmente edi­ţia definitivă, ediţia Monument a lui Mihail Eminescu. Cartea sa apare în editura Fun­da­ţiei Principele Carol, în oumd­­anului 1927, zicală de operile lui Meyerbeer de pildă­, acesta dîn urmă urmă­rind în special efecte teatrale ex­terioare, —­ spune: — Germanul,, șî’n dramă, ca­racterizează întâi­­sufletu­l, par­tea lăuntrică, tainică. Iată de ce ia „Vasul Fantomă” și „Olandezul zburător” și Sen­ta, nu numai că, trebue să ne cân­te bine partitura, ci trebue să ne redea acești eroi ungnerleni­en sufletul lor, cu tot tragicul de­­st­­i­­ului lor. Palidul marinar, adică „Olan­deziii zbu­rător’ trebuie sa ne apară impunător, misterios, vine din 'necunoscut' și pleacă în ne­cunoscut, în căutarea fecioareî fără prihană, gata să-i rămâîe credincios până la moarte. Un moment pare că a găsit această fecioarei în Senta, care veste­­sa fie a luî­ care îl așteaptă, îl visa, îl dorea La Opera Română dîn Cluj, rolul Olandezului zburător a fost interpretat si de d. Săveanu si de d. Soculschi. Baritonul Săveanu pare că a sezizat mai bine partea romanti­că şi dramatică a eroului wag­nerian, şi a fost mai bine în sti­lul cerut de Wagner: A cura.cte-Despre montarea „Vasului Fan­toma” la Opera din Cluj, vom vorbi mai puţin, fiindcă a fost surprinzător de slabă lucru ne­­obişnuit la Opera cluj­ană, când la orice premieră rămâi uimit de frumuseţea montării. Era şi în­dată după plecarea d-lui Cons­tan­tin Pavel la Opera din Bucu­reşti, şi succesorul lul. d. Bre­­tan, arată încă multă, stângăcie Aşa, la finalul actului trei „Va­sul­ fantomă” în loc să se prăbu­şească. -- s’a răsturnat.­­Ipir’o scrisoare în Maiu 185­4, Richard Wagner atrage atentia dirijorului Hagen dela Opera din Wiesbaden, asupra câtorva lu­­cruri de care sa tie seamă când pune în scenă „Vasul Fantomă.” — „Să aranjezi aşa ca cei mai energici cântăreţi sa cânte mărul marinarilor pe vasul,fantomă. Şî cum nu trebuie să fie mulţi ma­rinari, de aceea te rog să reduci cântarea ta un ,,Unisono.” Aceasta este clar dorinţa ex­presă a lui Richard Wagner. Se greşeşte dar la Opera din Cluj, ca de teama unei„ nou" răsturnări a vasului fantomă, s’a aranjat aşa ca numaî unul sau douî marinari să cânte pe vapor, când Wagner cere categoric: tot, marinarii - vapor. Dar despre interpretarea „Va­sului Fantomă” mai trebuie să spunem câteva cuvinte. Leonard Pauker«w scenă, tenori sau cânte, car* ut? prerii.re­vOL'it a bute_ înfăţişaţi .. Iov, în­ plină mîşi­ţa sufletească mai rea.'i zare dramatic rang ____ - Căci tot Wagner, cât se deosebeşte drama lui nur rLsfrcîa­ owronuiului Sen­tei, se potriveşte cn ttr&n­. inte­rpretev Chilene: Visătoare. mmantii clujene: Visătoare, romantică, ea sade nemişcată privind p­erduta chip, misterios al Olandezului zburător, încadrat, pe perete, şi’n minunata baladă ce o cân­tă. Şi când Olandezul acesta din poveste, apare în carne şi’n oa­se în faţa ei, îl priveşte lung, îmmarmurită, mută şi nemişca­tă, până ce se decide să fie a lui, şi să-i jure credinţă pana la moarte. D-ra Hihn n’a ştiut sa redea poezia, romantică ce se desprin­de din figura eroinei wagneriene. Opera Română Teatrul raţional .t­eatru: Regina A'iaria .Teatrul Mic teatru ruitasio x eau ui CarOi ue Mare leatnii ropmar leatnii Central Marţ Mei cur Joi Vinen Manon Oîafira Mediem în dilemă Goana după bărbatGoana după bărbat Prostul Coulţa are doi comaj! Motanul tncăftat Azais Intr’un ceas bun Gagal­ria rusticană si Zâna Păpuşi or Patima rojfc T. făt­­ioana după b­ rbst Azais Balul Sac. .Materna" Sâmbăta M-me Butterfly Glatira "Pasajemu" Goana după băr­bat Moartea civilă Prostul Pr­ostul Motanul încălţat Azais Ifltr’un ceas bun Intr’un ceas bun Duminica Povesti' îl­ui lui Herm­ann Rigo*etto Bizanţ____ Mi dimit in dilemă ’__Paiaj­em___ Prostul Prostul Motanul încălţat Azais Intr'un ceas bun Imr’uni ceas bun Luni Pataiemil Goana după bărbat Pr­utul Ázsia lutr'un ceas bun D. Ion Marin Sadoveanu D. Nîchîfor Crainic d-SE. depus1 şi unu­l cu adoal^auiamerf­onicei. — date in mai puţin unu, — un adevărat record din­­orpreţii români. Richard Wagner DIN TARA Memento Premiere Marti 11 Ianuarie, Onora Româna. Dianni Schicchi operă intr’un act de Puccini si Flautul fermecat balet in 2 acte de Urm*. Miercuri 19 Ianuarie! Teatrul Naţio- nal. ..Da un­a cu Camelii". 5 acte de Al. Dumas-fiul. Miercuri 19 Ianuarie: Teatrul Re­gina Maria, „Bern’ op Zoom" comedie In 4 acte de Sacha Guitry. Joi 20 Ianuarie­­ Teatrul Carol cel Mare. ..Vivat!” revistă de d-nii N. Vlădoianui si V. Rodan. Vineri 28 Ianuane : Teatrul Natio­nal. ..Oresa­la lui Dumnezeu", comedie in 4 acte de Caton Theodorian. Februarie: Tea­rul Regina Maria : vPrisoni era" 3 acte de Ed. Bourdet. Concerte Joi 30 Decembrie. Ateneu : Concert sim­fon­ic dirijat de I. Nona Ottescu. Luni 17 Ianuarie. Sala Liederhafel: Recital de Lieduri dat de Al. Lupus­tul şi Manya Botez (pian), Expoziţii la Sala Crifforescu (Str. Doamnei 20). ■ prima expoziţie a Graficei noul ro­­măiteţtl 1873—1920) î Th. Aman, M. Radianu, C. Stahl, G. Popescu, &. Sa­­rgisievici, Jean Steriade, Al. Henţia, Wit, M. Manolescu, S. Pop, H. Staxau­­iriu, H. Teodoru, D. Ghiată, î. Teo­­dorini şi M. Pana-Buesco. i Ateneul român,: Schweitser-Cumpă­toi» Kimen Loschi. D-na Ananescu. Lt. Ştiu boi. Căminul Artelor „Regina Maria”: I. Ni­tesea. Alea. Ionescu, M. Fromes­cu. Sala Mozart .* Carlo Naeci, Artur Mendel, Paul Molda. Sala Ileana : Artur Verona. Expoziţia Academiei artelor decora­­tive: 1 Expoziţia pictorului bulgar Nicolae Utaneff (in localul Academiei artelor decorative).­­­xpozitia Severin (deasupra Elysée). Sala lianelor (str. Eugeniu Carana I) Expoziţie colectivă. Tablouri de Fr. Masereel, G. Petraşcu, C. Ressu, Iser, M. Bunescu, N. Tonitza, St. Dumitre­­scu, Cecilia Cuţescu-Stork, Olga Gre­­iţeanu, Henry Catarg­, Nina Arbore, Marcel Iancu, Pheregyde, Sabin Popp Eientheriade, Vennont. Sculptură de Milita Petraşcu, Jalea, Popp Cernat. Expoziţia medalistului Lucien Ba­ser (în atelierul G. M. Cantacuzino şi Schwledgen, calea Gri­viţei). Sala Roemer (Calea Victoriei, în faţa Str. G-ral Berthelot): Expoziţia umorUtică A...Inot­idi. Sala Golescu (Str. St. Apostoli) : Ex­ist ,tifla Asvasia Strătescu. M­ondene 31 Doc. — Eforie. Balul mascat, «î «OR a mat­a! Soc. Materna. 8 Ian. — Eforie. Balul asociaţiei Pre­sei. ÎS Ian. — Eforie. Balul Studenţilor în medicinii. 21 Ian. — Eforie. Bal în folosul sinis­traţilor. 22 Ian — Eforie. . Balul Sindicatului ziariştilor. 29 Ian. — Eforie. Balul Clubului Spor­tiv. Conferinţe mtmtazatimtmem 16 Ianuarie — Poesie ~~ Fundaţia Carol I, conferinţa d-lui I. M. Marine­­scu, profesor aniversitar, despre Mare Aurelia. fsmALBUM COMEMORATIV scos în condiţiuni techinice mulţumitoare este acela tipărit de Grafica română şi întocmit de Virgil Molia, în care se găsesc toate biograf­ile frantaşilor* înfcr’ ale tipografiei. Se ştie doar că şi Ispirescu a fost tipograf. Cu acest mare po­vestitor începe dealtfel şi albu­mul »seria biografiilor... In urma campaniilor de presă dezlănţuite de „furtul Grigoreş­­tilor” din Pinacoteca Statului, ministerul artelor a hotărît schimbarea personalului acestei institutiuni. D. I. Mir«» In pectul d-lu­i Mire­a va a nu­mit director al Pinacotecei un alt artist, asupra persoanei că­ruia ministrul nu s’a fixat încă. Deasemeni vor fi schimbaţi custozii. In ce priveşte adăpostirea pan­zetor, s’au luat măsuri de sigu­ranţă, până ce două mari săli dela Ateneu vor fi terminate. CE SE VA JUCA SAPTAMA ____NAVIITOARE Iată ordinea in care Agor decurge spectacolele săptămânei* viitoare la teatrelor din Capitală : TEATRUL KATIN AL Luni : „Paiajenul“ ; Marţi : „Medi­cul In dilemă“; Miercuri : „Bela­che“ ; Joi, matineu : „Glauira“, sea­ra : „paiajenul“ ; Vineri, matineu : „Paiajenul“, seara„Glatira“ ; Sâm­bătă, matineu : „Patima Roşie“, sea­ra : „Medicul în dilemă“ ; Duminică, matineu : „Bizantz“, seara : „dali­ra“. TEATRUL REGINA MARIA Luni : „Goana după, bărbaţi“ ; Mar­ţi : „Goana după bărbaţi“ ; Miercuri: „Belache“ ; Joi, matineu : „Şarlata­nul“, seara : „Cântecul dragostei“ ; Vineri, matineu : „Negustorii de glo­rie“, seara : „Goana după bărbaţi“ ;: Sâmbătă, matineu : „Goana după băr­baţi“, seara : „Şarlatanul“ ; Dumini­că, matineu: „Moartea civilă“, sea­­­ra :­ „Goana după bărbaţi“. TEATRUL MIC Lunî : „Prostul“ ; Marţi : „Pros­tul“ ; Miercuri : „Prostul“ ; Joi, mati­neu : „Prostul“, seara : „Prostul“ ; Vineri, matineu : „Prostul“,­ seara : „Prostul“ ; Sâmbătă, matineu cu pre­ţuri reduse : „Fracul“, seara : „Pros­tul“ ; Duminică, matineu­ : „Prostul“, seara : „Prostul“. TEATRUL CAROL CEL MARE Compania de reviste C. Tănase va reprezenta atât în matineu cât și sea­ra revista d-lui N. Kîritascu: „Intr’un ceas bun“. TEATRUL „FANTASIO“ La „Fantasio“ se va juca in fiecare seară „Azais“, iar în matineuri come­dia „Motanul încălţat“. UN ÎMPRUMUT DE DOUA MILIARDE PENTRU ■mrry---r------- » wip ---.9 CULTURA Tratativele guvernului pentru incheerea, unui împrumut cultu­ral în străinătate pot fi conside­rate ca încheiate. Ministerul nstructiunei a do­bândit două miliarde de lei in conditiuni avantagioase, sumă care va send la terminarea con­structii­lor scolare, la înzestrarea bibliotecilor săteşti s lot: ofensiva­­ propagandei culturale la sate.­­ Ultimul număr al ziarului „Co­­mpedia’’ relatând despre furtul celor cinci Grigoreşti din Pinaco­teca Statului spune că acest furt a provoat un adevărat scandal la Bucureşti. Chestiunea care se pune, scrie ziarul francez, este dacă acest furt e recent, sau dacă tablourile au fost escamotate de un persona­giu care trebuia să le transporte în 1919 la Moscova. BIBLIOTECA ACADEMIEI Adminisraţia Academiei­ a luat dispoziţia ca Biblioteca să fie deschisă în fiecare zi,­ încontinu de la orele 9 dim, până la 5 p. m. .ŞEDINŢELE COMITETULUI DE LECTURA In viitoarea şedinţă­ a­ comitetu­lui de lectură al Teatrului Naţio­nal ne va citi comedia d-lui G. Ciprian „Măgarul lui Varloaia”. O NOUA PIESA ORIGINALA D. Sfîrcea Rădulescu are a­­proape terminată noua sa lucrare dramatică ,JPetronius’’, DELA CONSERVATOR Cursurile Conservatorului din București reîncep în ziua­ de 9 Ia­nuarie 1927, . SE _ SCHIMBA PERSONALUL CHESTIUNEA GR­IGORESTI PINACOTECEI­­LOR IN PRESA STRĂINĂ !­i.» DIN STRĂINĂTATE CARTI POSTALE „BEETHO-in­­VEN” IN AUSTRIA Direcţiunea poştei austriace va pime în vânzare, cu ocazia cen­­tenarului Beethoven, cărţi poş­tale artisti­ce executate, repre­zentând portretul marelui com­pozitor. O parte a cârtii poştale va purta portretul lui Beethoven, încadrat de reproducerile diferi­telor case în care a locuit tita­nul la Viena. Dr. Rudolf Inuk a pictat aceste cărţî poştale artis­tice. Este cunoscut că în Germania s’au emis mărci poştale cu por­tretul lui Beethoven. FLUCTUAŢIUNI INTERI­­­SANTE se observă actualmente la zia­rele din America. Intriadevăr, pe când marea presă cotidiană este în continuă descreștere - - n ei und foi cu mai mare tiraj de 200.000 exemplare, jurnalele provinciale, cu caracter local şi provincial sunt din ce în ce mai mult citite. Deasemenea revistele tot cu ca­racter local sunt din ce în ce mai mult citite., In 1921 erau in America 2000 ziare în centrele mari şi 10.800 de publicaţii locale in centrele mici. Cifre eloquente prin ele în­­se­şî... RICHARD STRAUSS DIRI­­ JE­AZA ORHESTRA FI­— .——­LARMONICA DIN VIENA Richard Strauss va dirija în Ianuarie un singur concert sim­fonic al .­Filarmonicei” din Vie­­na. Marele compozitor german reapare după o lungă absenţă în fruntea orhestrei vieneze.Programul cuprinde tram-M compoziţii proprii ale lui Br­efiard S­rauss. Solistul concer­tului va fî pianistul rus Sascha­ Spiwakowsky, care va interpre­ta „Burlesca” pentru pian şi or­­h­estră. INCIDENTUL CLARA TAM­BOUR Artista franceză Clara Tambo­ur, cunoscută publicului nostru din câteva reprezentaţii date pe scena Teatrului Mic, reprezenta­ţii cari n au întrunit însă sufra­giile publicului nostru, a părăsit Teatrul des Capucine® din Paris, la care era angajată, înainte de începerea spectacolului, în care urma să­ joace rolul principal, pe motiv că o colegă a­ sa e privile­giată de direcţia Teatrului, în de­trimentul său. D-ra Clara Tambour a fost de­zavuată de comisia Sindicatului artiştilor francezi, care a avut­ de judecat incidentul. SILVAIN. REINTEGRAT Contrariu concluziilor comisa­rului guvernului, Cons­ul de stat a anulat cele­ două decizii ale Ministerului francez al Instrucţiu­nii, prima prin care a fost pus în retragere pe ziua de 1 Ianua­rie 1926 d. Sil­vain, fost decan al Comediei Franceze şi a doua prin care este­­ numit societar de onoare. DIVERSE O subscripţie regula pentru fondarea unei case de ajutor, pen­tru scriitorii englezi a produs 1.37­­.000 lire. . A murit la Moscova, unul din­tre cei mai mari violonc­elişti ai Italiei, Joseph Magsinh Marcel Achard a terminat o nouă piesă intitulată „Le joueur d’échec­ s’’ extrasă după romanul cu acelaș nume al lui Dupuy- IMazueî. AGITATIA DE LA COMEDIA FRANCEZAA MURIT UN MARE PICTOR continuă- Demisiile curg în fie-'­­JC origină belgiană, dar sufle, care zi. ! Les­te francez, Theo Van Ryt­el-Ultima demisie este aceia a bergbe. Era neo-iropresion­at și d­ue: Berthe Bovy, care rlupă cum P°rn*s? t^a: Avea c’^ai'‘ .. A v .... , - tatea luminii drept cantate esen­se stie e romanca, finul casator;,a t­ali t- lillistett peisagiului drept cu im compatriot al nostru. atmosferă sufletească. Un artist Motivul: se crede nedreptăţită mare,pe care muzeele­ îl şi au de la avansare.­­ mult timp în colect ile lor... K ' t Richard Strauss INSTITUTUL DE AFITE kK­iAT Straifat Sărindar No. 7 _ I Hanns Hechifer Hans Richter care acum 10 ani împreună cu Viking Eggelng. Marcel Iancu și Hans Arp for­ma gruparea prima de artă ra­dicală abstractă, unu­l dintre cei mai puternici artiști contimpo­rani a luat calea filmului. Prie­ten până în ultimele ore ale ma­relui cercetător al fitmului, Eg­gel­ing, el urmează azi calea fos­tului său coleg şi cercetează in­tens problema filmului. Hans Richter editează la Ber­lin de câţiva ani revista CL care şi-a propus să studieze elemen­tele comparaţie' în toate artele şî e revista conducătoare a gene­raţiei ariştilor contimporani în ultimul număr consacrat fUmu’aî absolut unde colabo­rează între alții tot ce lumea fil­mului cunoaște mai revoluționar ca L’Herbîer, Léger, Man Ray, E­ggelîng, René Clair, Picabia, Duchamp, Richter, Leni, Mé­tain, Haring, Germaine Du'ac etc. etc­, iată­­ce scrie directo­rul său. ..Treizeci de ani de Cinema ne perm­ie o privire peste mijloace­le sale de desvoltare. Majorita­tea timpului s’a lucrat la perfecţionarea technică a a­­paratelor fără sa se aducă obiec­tu­lui filmat un alt interes decât cel com­ercial. Când s’a început studiul obiectului s’au folosi in majortate principii cari aveau mai puţin a fmn­e cu filmul decât cu umile alte lucruri din lume. Abea generat a nouă a început să lucreze metodic in film ca in­­tr'o artă independentă. Filtrări a adăugat conştiinţei optice a omului contimporan a nouă dimensiune In care fonna unitară a lucurilor apare intr'o vecinică transformare. FUMUL ESTE UN ADEVAR NOU O generaţie tânără începe să lupte pentru flinta cinematică natura filmului.­Eî vor să des­­copere cu pasiune domeniul li­nei puteri necunoscute şi bogate. Tradiţia care în artele plasti­ce a dus la revoluţîuni covârşi­toare prîn două generaţi, ince­­­pând in pictură pentru o viziune nouă o optică, noua sa om­­­­ir film. .Domeniul generaţiei - dr." artişti de mâine este fdmat" --------- 816-----------­ 1 — Cara­cterul popular „H. Lunî 3 Ianuarie 1937 «.gete :■ p. m- va avea. loc în sula teatru­lui Mic. inaugurarea prîrmluî ci­clu de conferinţe. D. profesor ,N. lorga,, prese­­dintele de onoare al Ateneu!'!, va tine prima conferinţă Vor mai da concursul: D-na Maria Giurgea dela Tea­tru! National, d­ ree And­ea Lucia şi­­Viorica Anghd; dl Ir­viu Rebreanu, preşedljjfetp, S. S R. şi d­. Alfred Moşoiu. Bî­etele se găsesc de vânzare la cassa teatrului Mic şi la­­ brârîa Pavel Surut din Ca­sa Vict­toriei.

Next