Rampa, decembrie 1926 (Anul 11, nr. 2730-2756)
1926-12-31 / nr. 2756
TT RAMPA" INFORMAŢI!! DSM TAMA DIM STRĂINĂ! Spectacolele săptămânii Dela 18 decembrie -3 Ianuarie 1327 ! CRIZA DELA TEATIONAL D. Qoldiş- ministri va rezolvi după suridin Teatrul Naţioni O parte din arti naţi, printre cari d. nescu. Chibericon, in Capitala. După câte se afirmă, demisiunile vor fi menţinute, deşi d. inspector I. Marin Sadoveanu, în raportul său de anchetă, nu a făcut nici o propunere privitoare la demisia artiştilor, ci a cerut numai îndepărtarea doamnelor Apostol şi Bârsan. Rămâne de văzut ce soluţiune va adopta ministerul. l aNICIHFORCRAINIC BOLNAV D. Nichifor Crainic, secretând general al ministerului artelor- se află bolnav, prezintând simptome de difterie. Deşi diagnosticul nu este încă sigur, starea d-sale inspiră, oarecam îngrijorări. Urăm distinsului scriitor grabnică însănătoşire. ieri seara, d. Ghiga a concertat nou în Aula Fundaţiei Regele Carol I ■ Un artist care simte impulsul de a apărea atât de des Săreaţa publicului, are feobiceiu nenumărate impresii şi sentimente noui de comunicat. D. Ghiga este probabil frământat de orincert pasiune pentru Instrumentul atât desensibil şi capricios, care este vioara. În lungi ani de studii concertistul de Marţi a privit in toate tainele technical violonistice şi în comorile literaturii Instrumentului, fără a divulga însă, — cercetător onest. —nimic din frumuseţileîntâlnite. De aceia d. Ghiga oferă prea puţine emoţiuni auditorilor concertelor sale. La concertul de Marţi nu ne-a spus nimic nou despre „Sonata 8-a“, de Beethoven, despre monumentalul „Preludiu Fuga in sol minor“ şi „Aria“ de Bach. In agitatul „Allegro quasi Presto“, din „Sonata In la major“, de Fauré și in „Temo di Minuetto“, de Pognani-Kreisler, linia uniformă a interpretării d-lui Ghiga s-a ridicat cu vigoare și preciziune. D. Mihail Jora a pus în acompaniament toată arta d-sale de distins muzician, pentru a-și inspira partenerul. L. A. VAGOANE PENTRU TURNEE Dificultatea cu care se obţine până astăzi vagoane pentru turnee, încă nu a dispărut. Pentru că însă actualmente suunt în curs tratative cu străinătatea pentru îmbogăţirea parcului nostru de vagoane, este de sperat o ameliorare Este, de altfel, în stare de proect la Ministerul Artelor, formarea unei echipe volante de turneu Prin aceasta s’ar uşura sinţitor lipsa vagoanelor de turnee. D. T. VTANU... ...pregăteşte actualmente ediţia definitivă, ediţia Monument a lui Mihail Eminescu. Cartea sa apare în editura Fundaţiei Principele Carol, în oumdanului 1927, zicală de operile lui Meyerbeer de pildă, acesta dîn urmă urmărind în special efecte teatrale exterioare, — spune: — Germanul,, șî’n dramă, caracterizează întâisufletul, partea lăuntrică, tainică. Iată de ce ia „Vasul Fantomă” și „Olandezul zburător” și Senta, nu numai că, trebue să ne cânte bine partitura, ci trebue să ne redea acești eroi ungnerlenien sufletul lor, cu tot tragicul destiului lor. Palidul marinar, adică „Olandeziii zburător’ trebuie sa ne apară impunător, misterios, vine din 'necunoscut' și pleacă în necunoscut, în căutarea fecioareî fără prihană, gata să-i rămâîe credincios până la moarte. Un moment pare că a găsit această fecioarei în Senta, care vestesa fie a luî care îl așteaptă, îl visa, îl dorea La Opera Română dîn Cluj, rolul Olandezului zburător a fost interpretat si de d. Săveanu si de d. Soculschi. Baritonul Săveanu pare că a sezizat mai bine partea romantică şi dramatică a eroului wagnerian, şi a fost mai bine în stilul cerut de Wagner: A cura.cte-Despre montarea „Vasului Fantoma” la Opera din Cluj, vom vorbi mai puţin, fiindcă a fost surprinzător de slabă lucru neobişnuit la Opera clujană, când la orice premieră rămâi uimit de frumuseţea montării. Era şi îndată după plecarea d-lui Constantin Pavel la Opera din Bucureşti, şi succesorul lul. d. Bretan, arată încă multă, stângăcie Aşa, la finalul actului trei „Vasul fantomă” în loc să se prăbuşească. -- s’a răsturnat.Ipir’o scrisoare în Maiu 1854, Richard Wagner atrage atentia dirijorului Hagen dela Opera din Wiesbaden, asupra câtorva lucruri de care sa tie seamă când pune în scenă „Vasul Fantomă.” — „Să aranjezi aşa ca cei mai energici cântăreţi sa cânte mărul marinarilor pe vasul,fantomă. Şî cum nu trebuie să fie mulţi marinari, de aceea te rog să reduci cântarea ta un ,,Unisono.” Aceasta este clar dorinţa expresă a lui Richard Wagner. Se greşeşte dar la Opera din Cluj, ca de teama unei„ nou" răsturnări a vasului fantomă, s’a aranjat aşa ca numaî unul sau douî marinari să cânte pe vapor, când Wagner cere categoric: tot, marinarii - vapor. Dar despre interpretarea „Vasului Fantomă” mai trebuie să spunem câteva cuvinte. Leonard Pauker«w scenă, tenori sau cânte, car* ut? prerii.revOL'it a bute_ înfăţişaţi .. Iov, în plină mîşiţa sufletească mai rea.'i zare dramatic rang ____ - Căci tot Wagner, cât se deosebeşte drama lui nur rLsfrcîa owronuiului Sentei, se potriveşte cn ttr&n. interpretev Chilene: Visătoare. mmantii clujene: Visătoare, romantică, ea sade nemişcată privind perduta chip, misterios al Olandezului zburător, încadrat, pe perete, şi’n minunata baladă ce o cântă. Şi când Olandezul acesta din poveste, apare în carne şi’n oase în faţa ei, îl priveşte lung, îmmarmurită, mută şi nemişcată, până ce se decide să fie a lui, şi să-i jure credinţă pana la moarte. D-ra Hihn n’a ştiut sa redea poezia, romantică ce se desprinde din figura eroinei wagneriene. Opera Română Teatrul raţional .teatru: Regina A'iaria .Teatrul Mic teatru ruitasio x eau ui CarOi ue Mare leatnii ropmar leatnii Central Marţ Mei cur Joi Vinen Manon Oîafira Mediem în dilemă Goana după bărbatGoana după bărbat Prostul Coulţa are doi comaj! Motanul tncăftat Azais Intr’un ceas bun Gagalria rusticană si Zâna Păpuşi or Patima rojfc T. fătioana după b rbst Azais Balul Sac. .Materna" Sâmbăta M-me Butterfly Glatira "Pasajemu" Goana după bărbat Moartea civilă Prostul Prostul Motanul încălţat Azais Ifltr’un ceas bun Intr’un ceas bun Duminica Povesti' îlui lui Hermann Rigo*etto Bizanţ____ Mi dimit in dilemă ’__Paiajem___ Prostul Prostul Motanul încălţat Azais Intr'un ceas bun Imr’uni ceas bun Luni Pataiemil Goana după bărbat Prutul Ázsia lutr'un ceas bun D. Ion Marin Sadoveanu D. Nîchîfor Crainic d-SE. depus1 şi unul cu adoal^auiamerfonicei. — date in mai puţin unu, — un adevărat record dinorpreţii români. Richard Wagner DIN TARA Memento Premiere Marti 11 Ianuarie, Onora Româna. Dianni Schicchi operă intr’un act de Puccini si Flautul fermecat balet in 2 acte de Urm*. Miercuri 19 Ianuarie! Teatrul Naţio- nal. ..Da una cu Camelii". 5 acte de Al. Dumas-fiul. Miercuri 19 Ianuarie: Teatrul Regina Maria, „Bern’ op Zoom" comedie In 4 acte de Sacha Guitry. Joi 20 Ianuarie Teatrul Carol cel Mare. ..Vivat!” revistă de d-nii N. Vlădoianui si V. Rodan. Vineri 28 Ianuane : Teatrul National. ..Oresala lui Dumnezeu", comedie in 4 acte de Caton Theodorian. Februarie: Tearul Regina Maria : vPrisoni era" 3 acte de Ed. Bourdet. Concerte Joi 30 Decembrie. Ateneu : Concert simfonic dirijat de I. Nona Ottescu. Luni 17 Ianuarie. Sala Liederhafel: Recital de Lieduri dat de Al. Lupustul şi Manya Botez (pian), Expoziţii la Sala Crifforescu (Str. Doamnei 20). ■ prima expoziţie a Graficei noul romăiteţtl 1873—1920) î Th. Aman, M. Radianu, C. Stahl, G. Popescu, &. Sargisievici, Jean Steriade, Al. Henţia, Wit, M. Manolescu, S. Pop, H. Staxauiriu, H. Teodoru, D. Ghiată, î. Teodorini şi M. Pana-Buesco. i Ateneul român,: Schweitser-Cumpătoi» Kimen Loschi. D-na Ananescu. Lt. Ştiu boi. Căminul Artelor „Regina Maria”: I. Nitesea. Alea. Ionescu, M. Fromescu. Sala Mozart .* Carlo Naeci, Artur Mendel, Paul Molda. Sala Ileana : Artur Verona. Expoziţia Academiei artelor decorative: 1 Expoziţia pictorului bulgar Nicolae Utaneff (in localul Academiei artelor decorative).xpozitia Severin (deasupra Elysée). Sala lianelor (str. Eugeniu Carana I) Expoziţie colectivă. Tablouri de Fr. Masereel, G. Petraşcu, C. Ressu, Iser, M. Bunescu, N. Tonitza, St. Dumitrescu, Cecilia Cuţescu-Stork, Olga Greiţeanu, Henry Catarg, Nina Arbore, Marcel Iancu, Pheregyde, Sabin Popp Eientheriade, Vennont. Sculptură de Milita Petraşcu, Jalea, Popp Cernat. Expoziţia medalistului Lucien Baser (în atelierul G. M. Cantacuzino şi Schwledgen, calea Griviţei). Sala Roemer (Calea Victoriei, în faţa Str. G-ral Berthelot): Expoziţia umorUtică A...Inotidi. Sala Golescu (Str. St. Apostoli) : Exist ,tifla Asvasia Strătescu. Mondene 31 Doc. — Eforie. Balul mascat, «î «OR a mata! Soc. Materna. 8 Ian. — Eforie. Balul asociaţiei Presei. ÎS Ian. — Eforie. Balul Studenţilor în medicinii. 21 Ian. — Eforie. Bal în folosul sinistraţilor. 22 Ian — Eforie. . Balul Sindicatului ziariştilor. 29 Ian. — Eforie. Balul Clubului Sportiv. Conferinţe mtmtazatimtmem 16 Ianuarie — Poesie ~~ Fundaţia Carol I, conferinţa d-lui I. M. Marinescu, profesor aniversitar, despre Mare Aurelia. fsmALBUM COMEMORATIV scos în condiţiuni techinice mulţumitoare este acela tipărit de Grafica română şi întocmit de Virgil Molia, în care se găsesc toate biografile frantaşilor* înfcr’ ale tipografiei. Se ştie doar că şi Ispirescu a fost tipograf. Cu acest mare povestitor începe dealtfel şi albumul »seria biografiilor... In urma campaniilor de presă dezlănţuite de „furtul Grigoreştilor” din Pinacoteca Statului, ministerul artelor a hotărît schimbarea personalului acestei institutiuni. D. I. Mir«» In pectul d-lui Mirea va a numit director al Pinacotecei un alt artist, asupra persoanei căruia ministrul nu s’a fixat încă. Deasemeni vor fi schimbaţi custozii. In ce priveşte adăpostirea panzetor, s’au luat măsuri de siguranţă, până ce două mari săli dela Ateneu vor fi terminate. CE SE VA JUCA SAPTAMA ____NAVIITOARE Iată ordinea in care Agor decurge spectacolele săptămânei* viitoare la teatrelor din Capitală : TEATRUL KATIN AL Luni : „Paiajenul“ ; Marţi : „Medicul In dilemă“; Miercuri : „Belache“ ; Joi, matineu : „Glauira“, seara : „paiajenul“ ; Vineri, matineu : „Paiajenul“, seara„Glatira“ ; Sâmbătă, matineu : „Patima Roşie“, seara : „Medicul în dilemă“ ; Duminică, matineu : „Bizantz“, seara : „dalira“. TEATRUL REGINA MARIA Luni : „Goana după, bărbaţi“ ; Marţi : „Goana după bărbaţi“ ; Miercuri: „Belache“ ; Joi, matineu : „Şarlatanul“, seara : „Cântecul dragostei“ ; Vineri, matineu : „Negustorii de glorie“, seara : „Goana după bărbaţi“ ;: Sâmbătă, matineu : „Goana după bărbaţi“, seara : „Şarlatanul“ ; Duminică, matineu: „Moartea civilă“, seara : „Goana după bărbaţi“. TEATRUL MIC Lunî : „Prostul“ ; Marţi : „Prostul“ ; Miercuri : „Prostul“ ; Joi, matineu : „Prostul“, seara : „Prostul“ ; Vineri, matineu : „Prostul“, seara : „Prostul“ ; Sâmbătă, matineu cu preţuri reduse : „Fracul“, seara : „Prostul“ ; Duminică, matineu : „Prostul“, seara : „Prostul“. TEATRUL CAROL CEL MARE Compania de reviste C. Tănase va reprezenta atât în matineu cât și seara revista d-lui N. Kîritascu: „Intr’un ceas bun“. TEATRUL „FANTASIO“ La „Fantasio“ se va juca in fiecare seară „Azais“, iar în matineuri comedia „Motanul încălţat“. UN ÎMPRUMUT DE DOUA MILIARDE PENTRU ■mrry---r------- » wip ---.9 CULTURA Tratativele guvernului pentru incheerea, unui împrumut cultural în străinătate pot fi considerate ca încheiate. Ministerul nstructiunei a dobândit două miliarde de lei in conditiuni avantagioase, sumă care va send la terminarea constructiilor scolare, la înzestrarea bibliotecilor săteşti s lot: ofensiva propagandei culturale la sate. Ultimul număr al ziarului „Compedia’’ relatând despre furtul celor cinci Grigoreşti din Pinacoteca Statului spune că acest furt a provoat un adevărat scandal la Bucureşti. Chestiunea care se pune, scrie ziarul francez, este dacă acest furt e recent, sau dacă tablourile au fost escamotate de un personagiu care trebuia să le transporte în 1919 la Moscova. BIBLIOTECA ACADEMIEI Adminisraţia Academiei a luat dispoziţia ca Biblioteca să fie deschisă în fiecare zi, încontinu de la orele 9 dim, până la 5 p. m. .ŞEDINŢELE COMITETULUI DE LECTURA In viitoarea şedinţă a comitetului de lectură al Teatrului Naţional ne va citi comedia d-lui G. Ciprian „Măgarul lui Varloaia”. O NOUA PIESA ORIGINALA D. Sfîrcea Rădulescu are aproape terminată noua sa lucrare dramatică ,JPetronius’’, DELA CONSERVATOR Cursurile Conservatorului din București reîncep în ziua de 9 Ianuarie 1927, . SE _ SCHIMBA PERSONALUL CHESTIUNEA GRIGORESTI PINACOTECEILOR IN PRESA STRĂINĂ !i.» DIN STRĂINĂTATE CARTI POSTALE „BEETHO-inVEN” IN AUSTRIA Direcţiunea poştei austriace va pime în vânzare, cu ocazia centenarului Beethoven, cărţi poştale artistice executate, reprezentând portretul marelui compozitor. O parte a cârtii poştale va purta portretul lui Beethoven, încadrat de reproducerile diferitelor case în care a locuit titanul la Viena. Dr. Rudolf Inuk a pictat aceste cărţî poştale artistice. Este cunoscut că în Germania s’au emis mărci poştale cu portretul lui Beethoven. FLUCTUAŢIUNI INTERISANTE se observă actualmente la ziarele din America. Intriadevăr, pe când marea presă cotidiană este în continuă descreștere - - n ei und foi cu mai mare tiraj de 200.000 exemplare, jurnalele provinciale, cu caracter local şi provincial sunt din ce în ce mai mult citite. Deasemenea revistele tot cu caracter local sunt din ce în ce mai mult citite., In 1921 erau in America 2000 ziare în centrele mari şi 10.800 de publicaţii locale in centrele mici. Cifre eloquente prin ele înseşî... RICHARD STRAUSS DIRI JEAZA ORHESTRA FI— .——LARMONICA DIN VIENA Richard Strauss va dirija în Ianuarie un singur concert simfonic al .Filarmonicei” din Viena. Marele compozitor german reapare după o lungă absenţă în fruntea orhestrei vieneze.Programul cuprinde tram-M compoziţii proprii ale lui Brefiard Srauss. Solistul concertului va fî pianistul rus Sascha Spiwakowsky, care va interpreta „Burlesca” pentru pian şi orhestră. INCIDENTUL CLARA TAMBOUR Artista franceză Clara Tambour, cunoscută publicului nostru din câteva reprezentaţii date pe scena Teatrului Mic, reprezentaţii cari n au întrunit însă sufragiile publicului nostru, a părăsit Teatrul des Capucine® din Paris, la care era angajată, înainte de începerea spectacolului, în care urma să joace rolul principal, pe motiv că o colegă a sa e privilegiată de direcţia Teatrului, în detrimentul său. D-ra Clara Tambour a fost dezavuată de comisia Sindicatului artiştilor francezi, care a avut de judecat incidentul. SILVAIN. REINTEGRAT Contrariu concluziilor comisarului guvernului, Consul de stat a anulat cele două decizii ale Ministerului francez al Instrucţiunii, prima prin care a fost pus în retragere pe ziua de 1 Ianuarie 1926 d. Silvain, fost decan al Comediei Franceze şi a doua prin care este numit societar de onoare. DIVERSE O subscripţie regula pentru fondarea unei case de ajutor, pentru scriitorii englezi a produs 1.37.000 lire. . A murit la Moscova, unul dintre cei mai mari violoncelişti ai Italiei, Joseph Magsinh Marcel Achard a terminat o nouă piesă intitulată „Le joueur d’échec s’’ extrasă după romanul cu acelaș nume al lui Dupuy- IMazueî. AGITATIA DE LA COMEDIA FRANCEZAA MURIT UN MARE PICTOR continuă- Demisiile curg în fie-'JC origină belgiană, dar sufle, care zi. ! Leste francez, Theo Van Rytel-Ultima demisie este aceia a bergbe. Era neo-iropresionat și due: Berthe Bovy, care rlupă cum P°rn*s? t^a: Avea c’^ai'‘ .. A v .... , - tatea luminii drept cantate esense stie e romanca, finul casator;,a tali t- lillistett peisagiului drept cu im compatriot al nostru. atmosferă sufletească. Un artist Motivul: se crede nedreptăţită mare,pe care muzeele îl şi au de la avansare. mult timp în colect ile lor... K ' t Richard Strauss INSTITUTUL DE AFITE kKiAT Straifat Sărindar No. 7 _ I Hanns Hechifer Hans Richter care acum 10 ani împreună cu Viking Eggelng. Marcel Iancu și Hans Arp forma gruparea prima de artă radicală abstractă, unul dintre cei mai puternici artiști contimporani a luat calea filmului. Prieten până în ultimele ore ale marelui cercetător al fitmului, Eggeling, el urmează azi calea fostului său coleg şi cercetează intens problema filmului. Hans Richter editează la Berlin de câţiva ani revista CL care şi-a propus să studieze elementele comparaţie' în toate artele şî e revista conducătoare a generaţiei ariştilor contimporani în ultimul număr consacrat fUmu’aî absolut unde colaborează între alții tot ce lumea filmului cunoaște mai revoluționar ca L’Herbîer, Léger, Man Ray, Eggelîng, René Clair, Picabia, Duchamp, Richter, Leni, Métain, Haring, Germaine Du'ac etc. etc, iatăce scrie directorul său. ..Treizeci de ani de Cinema ne permie o privire peste mijloacele sale de desvoltare. Majoritatea timpului s’a lucrat la perfecţionarea technică a aparatelor fără sa se aducă obiectului filmat un alt interes decât cel comercial. Când s’a început studiul obiectului s’au folosi in majortate principii cari aveau mai puţin a fmne cu filmul decât cu umile alte lucruri din lume. Abea generat a nouă a început să lucreze metodic in film ca intr'o artă independentă. Filtrări a adăugat conştiinţei optice a omului contimporan a nouă dimensiune In care fonna unitară a lucurilor apare intr'o vecinică transformare. FUMUL ESTE UN ADEVAR NOU O generaţie tânără începe să lupte pentru flinta cinematică natura filmului.Eî vor să descopere cu pasiune domeniul linei puteri necunoscute şi bogate. Tradiţia care în artele plastice a dus la revoluţîuni covârşitoare prîn două generaţi, incepând in pictură pentru o viziune nouă o optică, noua sa omir film. .Domeniul generaţiei - dr." artişti de mâine este fdmat" --------- 816----------- 1 — Caracterul popular „H. Lunî 3 Ianuarie 1937 «.gete :■ p. m- va avea. loc în sula teatrului Mic. inaugurarea prîrmluî ciclu de conferinţe. D. profesor ,N. lorga,, presedintele de onoare al Ateneu!'!, va tine prima conferinţă Vor mai da concursul: D-na Maria Giurgea dela Teatru! National, d ree Andea Lucia şiViorica Anghd; dl Irviu Rebreanu, preşedljjfetp, S. S R. şi d. Alfred Moşoiu. Bîetele se găsesc de vânzare la cassa teatrului Mic şi la brârîa Pavel Surut din Casa Victtoriei.