Rampa, februarie 1927 (Anul 12, nr. 2780-2803)

1927-02-02 / nr. 2780

, Spectacolele săptămânii Seia si S Fefensaria 132? Luni Marţi Mercuri Jdi Vineso Sârniiata Duminică Jpu» Români Twhiîi Rsgiss Maria Boris Goflano, Ore'S» lei De ornez«! Moartea dvili Mano» Midicul ia dilemă Doamna eu Camelii B­rg op Zoom _i» Frosts! Dama eWa Maxim âzais Azais Wrat! Fesfival Lîg* Culturii AM» F*ma*a indurărileS Ureiala lui Damsezei: Sarlatanul Boe­a Sebcrazada Henric» ai IV Sarlatanul Dama dala Maxi» Dasna de la Masa« Regele Ysulei S. A. S. Gre alahil Dtrmncz. Re ehe "Moartea cîiiiâ ’ VifayS P ctowi îâră *a« Extemporalsi! O simtfi la {ară ■riaatl .Familia Chi'-chii« Bai chetul Chitită Aaris Ba! BanchetulChirip Dama «Sda Maxim Dama defa Maxim Motanul încălţat âzaî* Bad BaS Cava erla rusticani Sigoleti® Doamna ca Came!) Henrich al IV Şarlatanul Berg op Zoo® Dama dela Maxim Dama dela Maxim Motanul Incâfiat Azais Vhra« S 'Vjratf Ciufuliri Banchttul lui Chiril. „Boema“ cu Lipkswifca Judecătorul din Wles-Oppen-Lehn Opera Romául anunţă pentru REGELE YSULUI im, că, de disciplină, de perseverentă, dar amendă pe cei ce sărutaseră fete hm- A,-- tEL- r­u7-7,717 nici­odată nu am auzit spunăndu se ne­­uoci­tegaui Lipkowska. De ce? De ce această supră-prețiere acordată sărutului unei fete blonde. Cum este ţi uşor de înţeles, fetele blonde din Wies Otppen­terin ridicas,­ră imediat nasul, îi priveau cu dis­preţ pe bietele lor concetăţeni brune, a căror sărutare fusese socotită de despre foştii supuşi ai Kaizerului că sunit ţipi de fantezie Revanșa împotriva faimei de „terre &­tine" de care se bucură spiritul tgermtin a vrut desigur s’o ia judecă­torul din micul orășel german Wies- Oppen­terin, cănd a dat o sentință de o fantezie, meritând invidia celor­­ judecător, drept destulă pedeapsă, mai înfierbântate capete sud-ameri­cane. In adevăr, tribunalul din Wies-Op­pen­terin a fost sesizat, deunăzi, de plângerea mai multor fete din loca­litate, care fuseseră sărutate împo­triva voinţei lor, de către nişte studen­ţi, la o serbare publică. Tribunalul a luat reclam­aţia in serios, —­ nem­ţa iau toate lucrurile in serios, tocmai asta e hazul lor, — şi procesul s-a d­sfăşurat in mijlocul curiozităţii, in­tresului şi veseliei generale. Senzaţia a venit însă tocmai la ser­mă, fiindcă procesul a fost poem­zat de o şedinţă, pur şi simplu, extraordi­nară. Judecătorii au condamnat la '«di« cincizeci mărci, amendă pe sin­­ mmmm­mm­mn­mmmmmmsm ca să o mai încarce şi el, cu o amen­dă mai­­mare de douăzeci de mărci. Totuşi, oamenii de ştiinţă ai locu­lui, au făcut cercetări, pentru a sta­­bili precis cauzele acestei bizare sen­tinţe. S'a aflat as­fel că nevasta ju­decătorului e blondă şi s’a explicat sentinţa prin dorinţa magistratului de a şi pune soţia la adăpost de ga­lanterme tinerilor ce preferă femei blonde, prin­ represalii severe, care-l in­ere sau direct. Nu ştim dacă, pe această cale jude­cătorul din Wies Oppen-Lerin a scă­pat de coarnele, de care, pare să se teamă atât; fapt e insă că, în urma­­ sentinței lui, toate brunele din Wies-­ Oppen-Lerin și-au oxigenat părul­ ve­rd. Soluția modei Dar bine, draga mea, toate­ ’ _ Canale! Mi-ati sărutat no­ta asta e complect indecentă! Ai vaSfa sau nu? o fustă atât de scurtă, încât tt se ^ tmîw, văd jartierele! ^ Du pot sa spun, — Ai dreptate, dragul meu i­ute ce‘ Trebue să-mi. ridic jaretierele —Am, proms sotid d-tale sa ?eva mai sus! fia discret! Colful plume «Bat OPTIMISM — Ia ascultă, domnule, d-ta vrei s’o iei de nevastă pe fiica mea, și n’ai nie măcar cu ce să-i cumperi batiste? — Doar nu cred ca fiica d-ted­e Iar. Să aibă toată viața guturai! ! Celelalte roluri vor fi cântate Ide d-nele V. Costescu Duca, E. MODESTIE FEMENINA !Guţianu, Tana Nanescu, Elena , . „ . . (Basarab, Constanţa Dobrescu şi!­­Ah domn şoarece naş face d.nii: Rabela, Algari Sterian,­­ pentru d-ta! Dacă tre a ordom Steîn Cristescu, m aş asvarli din vârful celui mai petrovicesm­ etc înalt munte, n­ aş taa de piept cai tigr­i, aş mânca jăratec inc­is... — Nu e nevoie! Eu aș fi mulțu­­­­mită să mă iei de nevastă! ! CE NU SE POATE SPUNE. Reprezentaţiile Martorei Ventura la teatrul Regina Maria Distribuţiile pieselor.­­ Ordine«» spectacolelor După cum am maî anunţat. Piesa a făcut apoi tu ««peri “■ . Lun­a Februarie încep la teatrul Comediei Franceze. I In roluii M­ssettei Reena Maria reprezentaţiile ex-­ Piesa a fost jucată înainte de d-na Nina Botty iar ca Rudolf te- n« îrnordinare d'rtă de mare noastră răzoit la Teatrul National cu norul A. Georgewski. Pr‘ , n , comedianft Marîoara Ventura, a- d-nele F lotri- A m nna Macri,­ ueieeite retur» vor fi cântate inte8CN­ storcki sevastos Emnii lan. Teo mrecita societară a com­ed­ei Fran Eitmu şi d-nii Al. Dem­etriad şi de d-na G. Folewu,­­ Dumitree­­t,orh­i judiptia. îeze cu concursul soţilor Bulan Ion Lîvescu. Traducerea piesei e cu, Petrovicescu şi O. Georgescu,­­ făcută de d. Brătescu-Voineşti.­­ Dirijează d. I. Nona Ottescu, Iată $i distribuia cu.care se ^Sra si « d-lor Mano'.escu Maxi­mi-Ilan si Storin- SOSIREA D-NEI VENTURA D-na Mirioara Ventura a sosit /îseară la orele 9 jum. eu Orient expre­sul venind direct de la Paris. Azi după amiază d-na Ventura va repeta piesele: Prison'era și Omul de întotdeauna.« PRISONIERA Prunele reprezentaţii vor avea loc cu Piesa lui Eduard Bourdet „Prison­era” cu începere de Luni 7 Februare. Piesa e anunţată pentru tot cursul săptămâneî v î- Soare Inclusîv mai încuirile de Sâmbătă ». Duminică. Bourdet e una din piesele de mare succes ale teatrului francez con­timporan. Reprezentată la teatrul Rem’na din Paris, piesa a ajuns a a 400 reprezentaţie fără ca succesu­î să scadă un moment. Distribuţia piesei e următor­va juca de astă dată piesa: Michei Fontanet, d. Tony Bu­­landra; Augustin Fontanet, d. A­­uriţi; Chevassîeux, d. V. Maxi­mban; Thérese Fontanet, d-na Maria Ventura; d-ra Allaim d-na Cătușă Evass; Catherine Prat, d-na Marietta Sadoveanu; Virgi­­nie, d-na Kelly Decu. Piesa va f! pusă în scenă de d. ______ Prem­era a fost fixată pentru 1­4|ioua' Vineri 18 Februarie. DACA A$I VREA A treia m­em’eră va fî comedia l*sW Mi* lui Paul Geraîdy „Sî je vr.ulaîs” de a­semeni' d'n repertoriul Come- f les(nil raat,­si0 diel Franceze. „ D-na Mar'oara Ventura va Juca."”""".1...1 " rolul Germane, d. Stor'n pe Pli­­a,J «"m«« Hope și d. Tony Btriandra. pe . Berth’er. j î^î Celeîa'te roluri n’au fost încă FopL,Ia r distribuite.­­ ~ Vom anunţa la timp data pre- ‘«troi Central m’erelor şi a punerei în vânzare _______ a biletelor. D-l a Marxoarg Ventura ( Aspecte din vigţi artistici a Cehos'ovcifci Teatrele «le dilefanft. — O epocă «Se­­rîflo­­rire a minskrei cehe Câte­ va declara!!’ n­­ala lui Oscar Madreal garea acestor trei genuri de artă când pentru Smetana. „Mireasa e o particularitate caracteristică vândută” a fost cântată cu mult a teatrului ceh. Numai la Praga succes la Varşovia iar Parisul se ele sunt despărţite într’o măsură pregăteşte s’o însceneze. lentul de compoz’tor cu minuna­te însuşiri de dirigent şi director de teatru. Oscar Nedba­ spune că în ulti­mul timp viaţa muzicală din Ce­hoslovacia se află întrio perioada de înflorire. Compozitoriî cehi lu­crează intensiv și crează opere nouri Muzica cehă se afirmă d'n ce în ce maî mult în străinătate. Nedbai aminteste operele lui Suk și Novak. Călătoria amsamblul operei din Bratslava în 1923 la Barcelona a atras atentîa criticei rea; Irene, d-na Marîoara Ventura; O’eseîle, d-na Irina Nădejde; ’rancoise. d-na Mar'a Mohor; Paximadi. d-ra Marcfard, d-ra P'esa Prison’era” de Eduard ’ , Praga* “ Multe sate din Ceh°­slovacia prezintă o caracteristica interesantă Sunt teatrele cercuri­lor de diletanţi. Te aştepţi să vezi­ o scenă construită în grabă, rechi­­­zita teatrală de ocazie şi foarte­­ multe i­psur. Marea parte însă a­ acestor teatre, posedă o sală des­tul de bine amenajată, o mrca dar frumoasă bibliotecă teatrală şi decoruri lucrate cu mare îngri­jire. Astfel de teatre sunt în Ce­hoslovacia vreo mres. Spectacolele au Ioc aproape sptămâna! și im-r% ‘ .» , «. a­­ r mir » « d'M i-UL. apiaiilcliicli Si l|3d­“ ?aiLa Afiastasiu; d-1 de Montcel, pari­anța lor nu e de natură nu­­d. G. Storm; Jacques, d. Tony Bulandra; d’A­guînes- d. Ion Ma­nolescu; Geo­rges, d. Octavian, mai cuteghrală prin dezvoltarea in­teresului pentru teatru, dar și na­­rv„ ^ i­țională* mai ales în regiunile unde îhesa a fost pusa in scenă de iîlfjlUența stră'nă si deci pericolul d. Soare c. Soare. ‘asimilări! era mai mare. Pemru această prma sere de Numai datorită faptului ca cehii reprezentaţi! biletele au fost a- ^_aţi edtucat dr­agostea pentru j proape comp­ect vândute. | teatrU- teatrul cehoslovav a putut OMUL DE ÎNTOTDEAUNA ! Sui în u!tanul timp »u astfel de a- j A dotta prem'eră va fî comeTa vânt. Astăzi aproape toate ora«e iul Georges de Porto R'.che „O- $eîe de mărime mijloc'e posedă, unul de întotdeauna”, amsamblu! for dramatic penna“ teatre cari dispun de ansambluri mondiale asupra operei cehe. Creată la teatrul Renaîssauc®, nent, «Bentni dramă, operă șî balet­e»- Astfel se observă un inter­es cras. Oscar Nedbai In nouă centre mai marî, sunt rector. Z le e acestea SAftPA 9 Expoziţii­­•®s»aww»ac Ateneul Român: Leon Viorescu, Re­­settenberg, Visconti, E. Filotti Sala Mozart: Adam Balţata. Sala Academiei. Artelor decorative: P. Iorguîescu. Sala Itaxifer Sir. Eugeniîu Cararis. îi. Saiouuî femeilor pictori. Expun : Nina Arbore. Cornelia Babic. Bra­iac Aiarta. hlatAix* Xl­tlj­’edlkirk Benielrind Bălăcesc«, Eleuterian© Mi , ^Pare, cnple. Fuchs Eiisabela, Olga Grecea Heiban Peters. Golesc», Kraîd Propst Rim, Milita Pătraşcu, Teodo tot S. — Fundaţia Caro! — Poe­sis — D. Em. Bucuţa despre Tolstoi L­4SMMWW3CMMMWgB m FARDURIE MOREX rm necesită rand­ o publicitate Hind pretutindeni cunoscute, pentru, superioritatea lor. _____ «g®S5 Reprezentaţiile Operei Român­e Opera Română anunţă pentru săptămâna aceasta o nouă serie de« ------------------- săptămâna aceasta o nouă serie dej Sâmbătă seara se va relua „Bel Se ştie, sau, cel puțin, ata ittam dentil, care au sărutat fetele blonde, ’spectacole interesante din sari câ- t yPle Yenlui” de Laid cu d-neîe Mai t' 7 0f^i svint oameni &emun ' și numai la câte douăzeci de mărci *eva cu concursul celebrei prima-• BnM;nf, Meyandra Feraru ej ! prima­­rja Bnejine, Alexandra Feraru ^ d-nii Apostolescu, N. Dumitrescu, Folescu și Sterian Mandy. Dirijează d. Abrem Alessan­­dxescu.* In matineul de Duminică se va reprezenta: „Cavaleria rusticană’’ cu d-nele Mieiora, Nina Botty şi d-nii A­rgazi şi Costescu Duca, iar seara ..Riaoletto” cu d-ra Filimon în rolul Gilda, cu baritonul Jean Athanasiu, tenorul Mir­ce­a Lazăr şi d-nii Steiner și Sterian Handy. Dirijează d. V. Pesione. BORIS GODUNOV Opera lui MonssorgsM „Boris Godunov” va fi reprezentată astă seară sub conducerea muzicală a , d-nini Alfred Alexandrescu cu er. 10. Niculescu Basu în rolul titu-Joi seara se va relua „Aida’* cu d-nele E. Rodrigo Afau­siu, Ma­ria Snegine şi d-nii Aîgazi, Jean Athanasiu şi G. Niculescu-Ba­su. BOEMA Vineri seara va fi irevocabil ul­tima reprezentaţie a d-reî Lydia Liphovgk* cu rolul Mimi din Boe- --------saaeassŞissiea Memento ?feKî ar® BSKSBBBBSiHBKBSSWi Miercurî 2 Feb­r, s Teatral Mic: „I­a­ma de la Maxim” comedie la 4 acte de V. Fegiteat. Vineri 4 Februarie : Teatrul Na­ţional : Henric al IV Iea da Piran­­della. Luni 7 Februarie : Teatrul Regina Maria : „Prison­era” piesă in 3 acte d­e Pd. Frundet Miercuri 4 Februarie: Teatrul Na­tional . ..Biruitorul“, de d-nii Băl­ea­­nu şi V. Rusu Sirianu. Vineri n Februarie, Opera Română • ..î.otiengrin“, operă in 3 acte de Wag­ner. Vineri 18 Februarie: Teatral Re­gina Maria . ..Omul de întotdeauna” de G. de Por­o Riche. Duminică 27 Fetub­rie. Teatral Ca­­­­rol ceî Mare : „Orîoff”, C®r certa MANON AIDA ,, , I­­i^^dS3uiait^uSSj& ManolescUj I d. AI­ REP. ■ Marţi, î Februarie. — Ateneu. IConcert de vioară Georjze Enescu. ^ Sâmbătă S Februarie. — Ateneu. Concert de vioară. George Eoescu. _ Luni. 7 Februarie. Ateneu. Con-Penîru mame seera Miercuri se cert de vioară. George Enescu. anunţă ultima reprezentaţie a O-* ^ Februarie. Ateneu. Concert F* f S îîni.SL LipkovSka. Rolul des G­ueux va a. Concert Filarmonica» dirijat de d-1 cântat de tenonil A. Georgewski | Concert Filarmonica, dirijat de d-î iar al bătrânului des Grieux de' Seherrbeo. cL A. Lupescu. Dirijează fred Alessandrescu. Joi 24, Februárt®. Concert. Pilam­ap­­rioa, dirijat de Schercher. Duminică 27 Februarie: Concert. — Filarmonica, dirijat de Sc­her ehe®. « Imm •­"•' . m m ■ . .%K ■ «â - ■ - e. 4 • - -v .« - D-na Lídia Lipkmvska Duminică 6 Februarie 192? M­ARUL „RAMPA" va începe P'unhllo^r£ st e^lebrului roman Cu­RTIZflNE... (Splendorile si mizeriile vieji curtizane or) Caps d­oped a marelui romancier H­onoré ele Balzac mm* In CURTIZANE celebrul scriitor descrie magistral viata nobilime! franceze din epoca romantică in care ilustrele curţi­zane şi-au trăit viaţa lor de strălucire şi mizerie sufletească Romanul CURTIZANE a avut un imens succes fiindcă conţine capitole de adâncă pasiune in care geniu­ lui Balzac apare puternic, strălucitor, formidabil. Reţineţi data de 1 Februarie când „RAMPA“ începe pa b­­area romanului CURTIZANE­ ■BWfcW Sâmbăta, 29 Ianuarie orele 9 seara, Ateneul popular „Antim I­Duminică 30 Ian. orele 4 jum. d .a. a avut foc o şezătoare dintre cele mai reuşite, organizată de zia­rul „Universul” în saloanele Co­­loseului Gib din str. Isvor, în faţa unui numeros public. D. T. Castrîşanu, conducătorul revistei „Universul Copiilor”, des­chide şezătoarea şi arata dragos­tea ziarului Universul pentru miş­carea culturală a Capitalei. D. Dum­itrescu, institutor la şcoala primară No. 15 Isvor vor­beşte de simţământul omenesc de după război rechemat la realitate de mişcarea culturală de azi. Corul Bisericii Sf. Silvestru de sub conducerea inimosului dirijor G. Sehtescu execută cu deosebită ATENEUL G RAL GOLESCU Duminică 30 Ianuarie c. orele 4 ar avea posibilitatea Nedbai al Uristea şi aduce cuvântul şi încâ­­nteca pentru câteva concerte şi Icr jarea creştinească ^ bisericii, în Rusia pe care a viz’tat-o în Şezătoarea a luat sfârşit într’in mai multe rânduri şî unde opere­ta sa „Sânge polonez” era pe vre­dentă a nevoii acestei hrane să lă­­murî foarte agreată (Cops) toate. Capitala Culturală ATENEUL POPULAR ANTIM'diferenţă de aproapele^ IVIREANU D-na Maria Bela Palade deavol« D. EM. PASCULESCU-OK-­ tă interesanta conferinţă „Iq cs LEA arată însemnătatea păstrări constă tăria şi slăbiciunea om» tradiţiei şi deşteptarea ce se impu­­lui”, arătând cât de importantă­­ ne tuturor astăzi pentru a ga­ran- auto-cercetarea individului aeurai viceanul” a ţinut a 56 şezătoare­­la unitatea sufletească a celor ce după frământările prin care a tras culturală în sala de şezători a şcoa­ locuesc pământul ţării noastre. Acut, garantând prin aceasta maf­iei primare de băeţi No. 13 „D.­ A urmat un program artistic mult bun simţ, mai multă omenie, Poenăre­scu” din str. Justiţiei No susţinut de d-ra Marrietta Marian.­­ A urmat programul artistic susm 65. d-nii Axente, Leonard, Dumitres- ţinut de d-ra ATutzi Negrea, bar. Preotul profesor Maria Ionescu­ou. Tliaş, etc. (declamaţii din dife­tonul C. Teodorian, pianistul Tra desvoltă pericopa Sf. EvangheliiI­riţi autori români şi străini^­d. Rogalski, Al. Ipsilante (balalab­afi „iSamarineaniU milos” scoţând în­­ Cluperu­­doiie romaneştii apoi a 'Cortiî soc. Hora sub conducerea evidentă frământarea sufletească rulat cinematograful şcoalei cu a d-lui J. Movilă a executat 3 bucăţi a omului în faţa unui fapt care îi,comedie instructivă şi un trag­ religioase în cadrul filmului Juan reclamă ajutorul neprecupeţit. Cu­ment din războiul pentnu întregi nnta (actul ITI şi IV). Grupul exemple ne aduce în mintea tutu­ror acesiş proces pe care îl vedem mai cu seamă azi, când toţi sunt pătrunşi mai mult de egoism şi un­rea neamului UN ATENEU POPULAR IN CARTIERUL ISVOR membrelor de la Liga Culturală, Secţia „Hora” au produs o deose­­bita impresie cu jocurile naţionali* •executate cu simţ românesc, CONFERINŢELE U. I. A. N. Uniunea Arta şi Istoria NaţT0-­­nală, reluându-şi activitatea la şcoa­la de băeţi din şoseaua Kiselef. Sâmbătă 29 Ianuarie a ţinut confe­­rin­ţa d- I. B. Bobescu, membrul Ateneului Român, vorbind Despre vîrţa şi opra lui Kostache Negriu înaintea unui public select de profesori şi profesoare d-sa într-o limbă şi formă aleasă arată lupta uriaşe desfăşurată de Negri, la Pe­ris şi la Constantinopolî, pentru înfăptuirea Unirei Principatelor, cum şi marea lui abnegaţie, prin­ faptul renunţări la tron şi la mu­riri deşarte. A murit sărac Kosta­­che Negri, dar în cartea Istoriei, cu cât vremea să depărtează, cu un mSestrie câteva bucăţi religioase, et ramânie cu un caracter bî iî. Vintor Eftîm­îu, citeşte cu rjaş­î,rom­î,­xnoriel de imitat pe® multă simţire din scrierile sale ba­jtru generaţiile viitoare. Iada Ringadei apoi declamă cu a-i citit vergiuri din gpade-Stri vânt Incolorul şi balada Aurului moşe-ti de Smara, din Cocoşul Negru, D. Leontîn Iliescu, arată simţi­­rea ce emană din toată mişcarea ATENEUL POPULAR „DR. I. ANGELESCU” T . Condus cu pricepere de un comitet culturala ce se întinde pe zi ce a ies şi sârguitor. Ateneul , Dr. C. An trece în cartierele Bucureştene, gelescu“ din strada Maşina de Pâine, zelul luptătorilor Pe acest tărâm realizează adevărate minuni, şi dragostea anonimilor ce garam" Şedinţele ce se ţin la acest Ateneu 1 e 1 j j f sunt, pe cftt de interesante, pe atilt d« teaza succesul de nedesminţit iî instructive şi entuziaste, — sala Ate­­propagandei culturale prin presă neului fiind totdeauna arhiplină, si şezători. j In şedinţa culturală de Duminică T* i­ r» . a 1 30 Ianuarie c. a vorbit d ra Cerchez, raa! mare. i întrebat asupra ult'mele sa'e' E,PcSC“.! s­t,f)r,®a ^cf ? despre: „Rolul societăţii Naţiunilor“, nn provine^ pretlltittdenî tea- lucrări. Nedbai a indicat povesti­­a-|ULOraî bnenmu pentru infSp m — o interesantă conferinţă, prin care fcrul are secţiunile de operă, re«. rea muzicală „Principesa" Hya- TM T programnlm mişcării şi arată pectiv operetă, balet şi dramă cint”, opereta „Culesul vî'tor” 10 “J ce trebl’.e aiba azi °.n^ lumii întreg ^ P sub administraţia aceluîaş­i«-•-*■ ■........................................**»+»«* .««h«* do « baletul „Andersen” și în sfârș't c­e*aT®?.T1 f'°n?t,«nt (ie dreptu­i le ai D ra Cerchez s’a achitat e&t se ptm­­opereta Dona Gloria” montată tiia‘'oni'0 reanzard cu adeva­­te de bine de sarcina d-sale da con­­corespondentul E vet­ a, Danemarca la Viena,;’-8* *’^ar!f.1«nire a.isufi­etei?r”, îata unul public aleS și nostru a avut ocazia Să se între- praga șî Bratislava. IcrSie d-^ll‘ ’ C CÎ dm « D Serbari Popa, preşedintele Ate ţină cu unul din aceş.’ d rectmi, ț_a Bratislava Nedbai conduce i _ _ / „ . neuiut, vorbeşte despre „Puterea su­renumitul compoz tor Oscar Aed 0 intensă mișcare teatrală Re * "* i­0*escM «©la Opem Romana, netească a femeii“ pentru care cre?.­bal al Cărui nume a pătruns de n„rfnr:.ri . mP..„ snn-* A,îint\» acompaniat de corul d-lui Somos­­tinismul a altoit In sufletele oameni­mnlf «sî d'n coin d« vran'toh* Ce- ^ „ V j Gr m. , rSnfX rrSpsfriV î minn«entă lor mult optimista. Citează câteva bl.lLl prePara „Turandot de Pucc nî, ca c.a"ta ca „ e iVx nume de femei, dintre caii unele s’au hoslovacei. El conduce in preiei.t Godunov” de Musorgski, »'T?ra, ^3H * ridicat ia rang de sfinte şi muceniţe. Viaţa teatrală d­e capita a Plova- 51 „Dama de pică” a lui Ceaî­? v\ «• Mauds Matei din corul O- Laudă activitatea femeilor din So­cîei şî este una din cele mV de koyski­­­perei Române cântă arii populare cietatea Ortodoxă Română şi nu deo­seamă individualităţi muzicaie ...^ M AU \ - » « „„­­ „V eu multă simţire. “ lsebt evidenţează . meritele distinsei d:n Otiaclnvofuo tnfirtttievi­f» USCar .iNtrODat intenţionează sa Doamne Alexandrina Cantacuzino, î­ n cehoslovacia. întruneşte la­ întreprîndă 0 căsătorie în străină­ . Pr. Manea Popesc«, şeful sec-J care e si membră de Onoare sprijini­tate» Va pleca la Par’s șî apoi Îîl ile* culturale de joe lângă Sf. Pa­­toare a acestui Ateneu. America unde va dirija „Dansa- î'riarhie, vorbeşte în numele Sanc-­ Părintele Popescu Mosoala a vorbit rile s­ave” ale lui Dvorak. Dacă ^d­i­nde Patrirhul dr. Miron despre ..Lupta contra păcatului“. Pu­terea cuvântului Sf. Sale a stăpânit mulţimea şi a interesat o In cel mai noit grad, prin exemplele citate. A urmat apoi programul artistic la­entuziasm nestăvilit, dovada evi-­tocrr.­­ d- Fr- Paulman Vere, profe­sor de piano. A cântat din voce d­ra Botzen. O adevărată artistă este d-ra Giza Konieczny, din Praga, care, prin maes­tria cu care mânueşte şi cântă la vioară, s’a ridicat la o adevărată vir­tuozitate şi a fermecat publicul dă®. d. a. a avut Ioc o reuşită şezătoare. Maestrul Paulman Vera, a executat culturala a Ateneului popular ca un ^osebit brio ^Polonaise“ âe Teg *AGl-jal Qolescu’9. I hawencka .

Next