Rampa, martie 1927 (Anul 12, nr. 2804-2829)
1927-03-02 / nr. 2804
FOILETONUL ZIARULUI ^R^MPA.” aONORE BE BALZAC CURTIZANE«. (Splendorile şi mizeriile vieţii curtizanelor) 20) cap. n fxv'Qhzînoul Spaniol menţinea' pre aceasta creatura jt. s- ,,, o mână de fer pe calea la capătul căreia fanft,xele şi profiturile victoriei aşteaptă pe oamenii portica răbdători. lucien luase garsoniera ha Beam ' ar. K d, pe cheiul Malaquais, ca să se apropie de ă. «da Tallbout, iar sfătuitorul său ocupa trei camere din aceiași casă, la etajul al patrulea. Lucien nu maivea decât un cal de călărie și de trăsură , un servitor și un grajdar. Când nu lua masa în oraş, mânca la father. Carlo- Henera supraveghea aşa de bine slugile de la Malaquais, încât Lucien nu cheltuia cu totul mai mult de zece mii de franci pe an. Zece mii atrngeau Koltherei, mulţumită devotamentului constant, inexplicabil, al Europei şi Asrei. .Lucien întrebuinţa cele mai mari precauţiuni ca să se ducă în strada Taitbout sau să iasă de acolo. Nu venea decât la trăsură, cu storurile lăsate, şi trăsura trăgea totdeauna la scara din curte. Astfel, pasiunea sa pentru Estheryt existenţa menajului din str. Taitbout, cu, totul necunoscute în lumea bună, nu_ împiedecară nici una din întreprinderile sau relaţiunile ^ sale niciodată nu lasă să-i scape vre-un. _ cuvânt ^ indiscret asupra acestei delicate chestiuni. Greşelile lui de acest fel cu Coralia, în timpul primei lui şederi la Paris, au fost o experienţă pentru el. Viaţa lui avea mai întâi o regularitate sub care te pot ascunde multe mistere: şedea în societate în fiecare seară până la ora unu noaptea; îl găseai acasă deja rece dimineaţa până la unu după amiază , apoi se ducea la Bois de Boulogne şi făcea vizite până la orele cinci. Rareori îl puteai vedea pe jos, —» el îşi evita astfel vechile cunoştiinţe- Când fu salutat de câţiva ziarişti sau de vreun camarad, răspunse la început printr'o înclinare a capului destul ere politicoasă ca ei să nu se poată supăra dar în care s© întrezărea un dispreţ profund care ucidea familiaritatea franțuzească, îndepărta astfel repede oamenii pe cari nu voia să-i fi cunoscut. O veche ură îl împiedeca să se ducă la d-na d‘Espard, care, de mai multe ori, voise să-l invite la ea, când o întâlnea la ducesa de Maufrigneuse sau la d-ra .Des Touches, la contesa de Montcoruet, sau aiurea, se arăta de o desăvârşită politeţă faţă de ea. Această ură, tot atât de mare din partea d-nei D’Espard, făcea pe Lucien să fie prudent, căci vom vedea cum o aţâţare permiţânduşi o răzbunare care, de altfel, aduse din partea lui Carlos o predică întreagă. I 'ls:— ÎTu eşti' Inba destul de puternic ca să te răzbuni pe cineva, îî zise Spaniolul. Când eşti la drum pe arşiţă, nu te maî opreşti să culegi cea mai frumoasa floare... ‘' ::i ■ ' _ Lucien eră’ prea vSîîf un om de viitor si avea « «merioritate pim pmtEPi. s» tinerii mu am toarcerea sa la Paris şi averea sa inexplicabilă îi supărau sau îi jicneau, să nu fie încântaţi să-i joace o festă urâtă. Lucien care ştia că are mulţi duşmani, nu ignora că prietenii săi nutresc astfel de sentimente faţa de el. De aceea, abatele punea cu stăruinţă în gardă pe fiul său adoptiv, contra răutăţii oamenilor, contra imprudenţelor atâtde fatale tinereţii. Lucien trebuia să povestească în fiecare seară abatelui cele mai mici evenimente din curau, zilei. Mulţumită sfaturilor acestui mentor, dejuca cea mai abilă curiozitate, aceea a înmii bune. Păzit de un englez serios, apărat prin redutelepe cari le ridică circumspecţia diplomaţilor, nu dădea nimănui dreptul sau ocazia să-şi arunce privirile în treburile lui. Figura lui frumoasă şi tânără sfârşise prin a fi, în lume,impasibilă ca o figură de prinţesă la o ceremonie.Pe la mijlocul anului 1829, "fu vorba de căsătoria l lui cu fiica cea mare a ducesei de Grandlâeu, care nu avea pe atunci mai puţin de patru fete de măritat. Nimeni nu se îndoi că regele, cu ocazia acestei nunți, nu va da lui Lucien titlul de marchiz. Această căsătorie avea sa hotărască soarta politică a lui Lucien, care probabil va fi numit ministru pe lângă o curte germană. Mai ales de trei ani încoace, viața lui Lucien fusese de o cuminţenie fără cusur; de aceea de Marsal spusese despre el aceste vorbe ciudate: 1— ’Acest băiat trebue să aibă în spatele său pe cineva foarte puternic ! Lucien devenise astfel aproape un personaj important. Pasiunea lui pentru Esther îl ajutase dealtfel mult să-şi joace rolul său de om grav. O astfel de obîcinuinţă apără pe ambiţioşi de multe prostii- neţinând la nici o france, ei nu se lasă pradă reacţunîlor firienihiâ asupra moralului. îa ce urissite! fschâîsa de care se bucura Lucien, ea fera realizarea vieurilor uinui poet fără nici un ban, flămând, la mansardă. Eshher, idealul curtizanei îndrăgostite, amintea lui Lucien pe Coralie, actrița cu care acesta trăise timp da un an, dar Esther o întrecea în totul. Tuturor^ femeilor îndrăgostite le plac să se închidă în casa, sa treacă neobservate, le plac viaţa perlei în fundul mării; dar, la cele mai multe dintre ele, vorba numai de unul din acele capricii drăgălaşe cari formează urs subiect de conversaţie, o dovadă de iubire pe care viiseză să o dea, dar pe carte nu o dau; în timp ce Esther, mereu ca după prima ei fericire, trăind neîntrerupt în vraja primei priviri înflăcărate a lui Lucien, nu avu, vreme de patru ani, nici un gest de curiozitate. îşi da toată silinţa ca să îndeplinească programul schițat de mâna fatală a Spaniolului. Mai mult în mijlocul celor mai fermecătoare delicii, ea nu abuza de puterea nemărginită pe care o dă femeilor iubite dorințele renăscute ale unui amant, ca să întrebe p© Lucien despre Herrera, care de altfel continua să o îngrozească, nu îndrăznea să se gândească la el. Binefacerile neobicinuite ale acestui personaj neînţeles, căruia Esther chtora şi educaţia ei religioasa, şi aspectul ei de feme© cumsecade, şi regenerarea ei, păreau bietei fete că ea sunt momeli drăceşti. — Voi da socoteală întro zi de toate acestea, îșî zise ea cu. «palmă. (va urma Kappel etc. Balul sorietătii , viitorul Tării“ Soteletaifeu de braefacteri „Viforul ţării“, sub preşidenţia d nei Transa. Greceanu, a organizat pentru Sâmbătă 26 ort.» un foarte muţit bal, în folosul studenţilor. La o reia 1 a avtst nop ta coftture cu premii pentru cele mai frumoase costume. Premiile au fost împărţite astfel: Premiul II Excelenţă Sa d-na Bleshmi, soţia ministrului Albăniei, într’un splendid costum albanez; premiul IX : d. Georges Grant, în costum oriental; premiul III : d na Bogdan, într’un frumos costum Intentat; premiul IV: d-ra Juarjea Negriieşti, în costum Spaniol şi premiul V d-ra Lain într’un reuşit costum rococo. 1 &• Lume foarte multă şi aleasă a, contribuit la succesul serii. Neobosita d-nS. Trăznea-Greceanu şua dat toate Carnet menien Meerovîcî, Inster, leib, Felix, Tubleng, Hers, Josof, Herșcovici, Marcovici, Pascu, Leonte, etc. «■ In curând are Ioc festîval școalei comerciale superioare. Conservatorul a promis concur» Sri., ’Akech^la CereurileTife 'GospoeBau dă Sâmbătă 5 Martie 1927, orele 9 sea. ___ro, sub patronajul M. S. fteeim, tm Baby , mare bal mascat si costumat în saloanele teatrahti „Eforia”. Biletele se găsesc de r&nvtat la casa teatruîm Eforia« » Mult așteptatul Bal de Copii „In grădina Rozelor“, dat de comitetul U. F. I., in folosul orfelinatului din str. italiană, va avea loc Duminică 13 Martie în saloanele Sindicatului Ziariştilor dela orele 4 p. m.„ până la orele S seara. Tombola, balet şî numeroase surprize senzaţionale. Comitetul de domnişoare al U. F. I. na face cunoscut că mult aşteptata „Redută ..costumată şi necostumată, va avea loc Duminică 13 Martie în Saloanele Sindicatului Ziariştilor, de la orele 9 seara până la orele 4 dimineaţa. Jazz-bank, cotillion, numeroase surprize şi premiu pentru cel mai frumos costum. Biletele se găsesc la domnişoarele din comitet. 4- --V?‘ mp IN rate in rate Fiţi prudenţi în economia gospodăriei D-voastră SiL economia casnica Str. Sfinţilor, 36 Vinde în rate fără dobânzi şi din propriul depozit Pânzeturi, poplinuri, zeriruri, matăsuri, sleffe de damă fi bărbăteşti, Atlazuri de plâpâmi IN RATE IN RATE Ceaiul dansant al fisod! Serata artistici a Poli- Duminica, după amiază, iarele - a avut foc la templul Coral, în prezenţa unei numeroase asistenţe, căsătoria confratelui nostru ,d. Georges Horia dein „Argus“ cu d-ra Lily Golelmann, fiica d-lui Marcel Goldmann. Serviciul divin, a fost oficiat de sef rabinul comunitatei israelite. 1l senator dr. Nieuterover asistat de d. prim-cantor, Rovinsk. Naşi au fost: d-na şi d. Grigore Gafencu, directorul ziarului Argust şi d-na şi d. dr. Filderman. In numeroasa asistenta remarc. :.Luci si d. Mauriciu Horovitz, d-na şi d. Nieu Goldmann. d-na şi d. B. Schmer, d. Grunfeld, d. Trau, Filip Horovitz. d-na şi d. dr. Orbeea, dr. N. Minovici, T. Pisani, d na. dr. Niemerower, d. Ely Berkovitz. Familiile dr. Steinhardt, Willy Becker, d. Co mediu, d-na şi d. M. Faust Mohr, direc- tor al ziarului „Rampa“, d-na. şi d. Mă gândesc fără să vreau la „Ina __________ micii Femeii” şi urmez mai departe ! Mirculescu. d na şi d. dr. Kosmatm. r, Rafael 1. Do. d.na şi d. Rudy Bayer d-na şi d. Lace Giocondiacul secretar rotte, care t »1« părere să vizitez si PROPRIETAR EMCLUSIF: ^TITfîTttBU(UTM ■■ L11 Jb U JL 0. LÂNGĂAP5A MARUSOARE Aur, Argint, Duble CEASORNICĂRIA 31 CQLŢ£I smmmsmsim* GALERIILE LANGHAUS » T1 t 1 1 m mTM • VtMPjTDATE j TEL.82-18. CALEA MOŞILOR 63 tfilm La boli de femei,faceri, prezervativ Contra boalelor sexuale si Desinfectant general întrebuinţaţi Cel mai plăcut si puternic antiseptic. Indispensabil in foneta infimă a femeii experienal cu succes la maternitate si de toţi specialiştii la farmacii şi drogherii DEPOZIT. GENERAL: FARMACIA N.STERESCU BUCUREŞTI Bc ELISABETA34 C. D C 5 silezian absolut făsrS. pr.a.f' special pentru Godin fl sobe de fer Cărbuni de Silezia Special pentru calorifere Lemne de Foc X. Teodor & Co. Sîrb Smârdan M©- 4 telefon 15/99 Capitala mondenă] ŞTIRI DIVERSE aniei Titraţilor „Unirea“ Duminică a avut loc obişnuitul ceaiu dansant al Asociaţiei Titraţilor,Unirea“. Ca deobiceiu s’a petrecut admirabil intro atmosferă plăcută și într’un cerc simpatic și intim. Remarc în selecta asistentă, i D na. șiL ing. Xancovici, «l-na dr. Odesseanu etc., etc. D-rele Angelica Grigoriu, Margot Agathstein, Cernica Ettînghsr, Emi lia Katz, Mella Samuely, Toncy, Ros. sin. Mimi Barasch. Bella Ettingber, Editb Bleiwess, Marieate Samully, Sylvia Marco, Iancovlci, Salsteror* Simone Rosental, Antoinette Cohn ; d-rele Moscovicl, Haimovici, René Marcovici, Rosenzvelg, d-rele Seif, etc., etc., etc. D-nii: ing. S. Barasch, av. Valeu,tin D. Lartone, av. Didi Rothmann, av. Focşăneanu, big. Lupescu, av. Tully Segall, dr. Virgin Moscovici, ing. Leibovici. Licenţiat Solon Gold, ncr, farm. Lupovici, ing. D. Morgenstein, av. M. Cropper, ing. Sandmann, ing.Braunstein, av. Gokking, arhitect Amet, ing. Sager, ing. Kahn, ing. L. Marcovici, Mauriciu Marcovici, Goldmann, L. Habeorthai etc., etc. Alături de cludîrea viliei, se ridică un turn arhaic complectat cu o ..loggia“ spaniolă,.. ..Turnul, liniștei.“e locul, de odihnă, al lui Blasco-Ibanez... Acolo își are instalat cabinetul de lucru, cu uşi deschise pe o terasă, de unde se vede patriarhalul Menton, cu viile albe, risipite, intrau din de dealuri stâncoase, ca o purpurie de flori cenuşii şi cochete, pe care ţărăncuţele noastre de la munte le numesc morarchie, „floarea reginei“... loggia, cuprinde un salon, o «ofrafragerie și o grădină de vară. Soarele dogoare... Discutăm lucruri diverse... Blasco,lbanez, nu mai e pentru mineromancierii, căruia, am venit sâ-i iau un interview. E par’că — un prieten, din tovărășia căruia vizitez o vina albă și minunată ca un crâmpei din basm... Ne apropiem de eșire... Blasco albanez și-a sprijinit o mână pe umărul meu.» D.na Rafael, bineînțeles, surâde... Coborâm trepte de marmoră... — Mai ai douăzeci de minute până să prinzi rapidul- am luat măsuri să te ducă la gară mașina mea... Vizita de jale mi-a făcut plăcere.. Sunt foarte singur aci... Mă gândesc la recentul proces de lege-majestate, recent intentat lui Ibanez, de către ambasadorul Spaniei la Paris, mi amintesc, discursul memorabil rostit la Cordova, de însuș Alphons XlII-lea, contra romancierului exilat, și aproape fără să mă gândesc la ce spun, întreb: —..De când cu persecuţiunile politice... nu vă e teamă de vreun atentat ? Don Dorotte, nu mai surâde... Ibanez îmi răspunde simplu : — Nimeni nu intră aci neanunţat. Sunt admirabil păzit de poliţia franceză. Nu există surpriză in ceea ce privește vizitatorii mei. Și dacă, totuşi surpriza s’ar produce... ceeace am aici, în buzunar, nu e tabachere, ci un browning... — Și tabacherea mea, e din aceea? fabrică, complectă, surâzând iarăş impecabilul secretar al maestrului, Dor» Rafael î. Dorotte— Așadar, timp de două ore, stătusem între 2 revolvere... i .. . .«-.»•■=a, « »» Wi ♦ — En voiture Messieurs!... Un șuerat scurt și trenul porni... De la fereastră, vedeam Fontana-Rosa, uitându-se par’că spre mine, albă și scăldată de soare,, ca o batistă fluturând din mijlocul dealurilor... clinicii „Dr. Iuliu Barasch“ Sâmbătă, a avut loc la sala de festivitate a „Baraşeum-ului“, o serata artistică, organizată de „Junimea Baraschista,“, în folosul policlinicii. In numeroasa asistenta notez : D na si d. dr. Schnarch, fam. Goldstein, d-na Fernster, Landes, Apogi. Deleanu, etc., etc. D-rele : Tinci şi Rica Ferester, To. ny Goldstein, Fany şi Tetty Landes, Marioara Klein Sylvia Wassermann. Goldenberg, Klapper, Pollack d-rele; Ackerman, Landesberg, Ottilia Cohn, Gherman, d-rele Emílián, Kühnbaum, d-rele : Drucker. Weidenfeld. D-nii: .Albert şi Mic* Ferester, Micu Abmmovici. Ionel Krakauer Antoiner, F. Zuckermann, drd. B.ehläreanu, laneovici, Margulius, Deleanu. Schwarz. Marcel Rotübart, Mareei Leibovici, L&Z&r, Anghel Cohn. Josó Gropper, Sabetay, Lozarovici, Dounenield Klein, drd. Gruenstein, Kühnbaum, dentist. Geller, Leon Rosen, av. Littmann, Holz. Rosentock. etc., otc.. etc. Serata a avut un mare succes material şi publicul s-a distrat până dimineaţa. Jazz-ul „Jean“ a avut mare succes cu bucata „Sevilla“, compoziţia d-lui Elly Roman De vorbă cü BlScöTbäiez (Continuare ctín pajr. I-a) _____ ____' FLEURY îmi scrie că "d-ta, mi-ai făcut cinstea Intrant în pavilionuil craematografaiii. E o sală destul de spaţioasa, tapisată cu Iitografii-reclame. are să vii aici, numai pentru mine... o să te rog să accepţi, între timp, o ceaşcă cu ceai. Primul tren spre Paris, e tocmai la douăsprezece ore... ȘCOALA LITERARA A LUI BLASCO IBANEZ Răspunzând cu multa plăcere, întrebării mele, și sorbind cu poftă un pahar dublu cu fapte simplu, cald, Blasco Ibanez, imi spune : — „Nu fac Parte di® nici o școală, din nici un cenaclu și din nici un curent literar. Seria aşa cum simt, lini culeg impresiile din lucrurile care mă interesează. Nu am preferinţe şi nici tendinţe. Apreciez deopotrivă pe simbolişti, pe romantici, ne tradiţionalişti ca şi pe futurişti.., asta pentru că eu cred arta eterna şi numai maniera variabilă. Sunt în omenire aspecte atât de diverse încât nimeni nu va putea spune niciodată că felul lui de a scrie este singurul bun. In ceea ce mă priveşte şi eu mă simt schimbat de la o lucrare la alta astfel precum cadrul eroilor mei se schimbă de la un loc la altul. Aşa de pildă: „Mare Nostrum” şi „Curtizana Sonicea” sau „Apocalyps” şi „Dans le pays de Tart”. Toate acestea îmi aparţin şi totuşa simt altul în fiecare, dat fiindcă şi eroii mei sunt alţii. Romancierul dinainte de toate, e un regisor al personagiilor sale. Le imprimă, vederile lui, mişcarea, tonul, personalitatea. Subiectele sunt acelea? — pentru toti romancierii... ca şi piesele de teatru pentru tot» regisorii. Şi totuș, în câte chipuri în câte tonuri, in câte interpretări, se joacă. Spre exemplu. Hamlet. Piesa face, ics, regisorul insă, e altul. In literatură, obișnuit, asta se numeşte personalitate... eu o numesc... artă...” CUM PRIVEŞTE BLASCO IBANEZ ARTA MUTA M’ar Interesa sa, ştiu. -- in legătură cu felul d-v.» de a privi arta_ ce credeţi despre noua artă, care ia proporţii... — Cinematograful'* — Da... Numeroase romane de-ale d.v., au fost filmate... Blasco Ibanez, mă întrerupe... — Am avut plăcerea să fiu printre cei dintâi spectatori ai romanelor mele, scrise în imagini pe câteva mii de metri de film... — Ați asistat la premiere ? — Ceva mai mult... Am asistat la „primele premiere“ care au avut loc chiar aci, în cuprinsul viliei... Am o pstă specială pentru cinematograf, şi dacă sunteţi curios... o vom vizita imediat. CINEMA BLASCO-IBANEZ, SUB DIRECŢIA RAFAEL I. DOROTTE Ne ridicăm... Permanent surâzător, d. Rafael I. Dorotte, o ia iinainte. Străbatem un coridor cu pereţii de sticlă mată, bordit de plante verzi, exotice. Sobe mici, fie faianţă, răsuflă potolit vapori calzi, invizibili. Pretutindeni, din colivii cochete, ciripesc păsări cochete, multicolore, dominante de vocile „graseiante” ale papagalor, care lucră chansoneite „en vogue”. Am impresia că străbat o mică grădină toridă, difdr’sul fermecător ținut tropical. Coborâm apoi un șir de trepte de piatră albă și eshn în pers — într’o boltă verde — ca un tunel vegetal — Aici e „menagorîa”, îmi explică iuritelor fllne, după romanele lui Blasco Ibanez. O latură întreagă e rezervată lui Rudolph Valentino "ui „Arenele însângerate”. — Aici mm av«»t loc premierele de care vorbeam adineauri. Am «n foarte bun aparat cinematografic... ș| s«ia cred că e răspunsul meu cel «uaî eloquent la întrebarea d-tale de-adîpe umăr. ■ — Așa dar simtețî un admirator al ariei mute? Blasco Ibanez, mă bate prietenește pe umăr. — Dacă aș fi mai tânăr... așa c* d-ta... as spune... un amant. *d. Rafael V I N'am timp să întreb numele tuturor vietăților închise în esed?. Recunosc, cu umila mea competența zoo»o logică, o faună întreagă, cu exemplare reunite aci, da ve fot globul pământesc, silinţele pentru a satisface publicul care a plecat încântat după o noapte foarte frumos petrecută. In numeroasa şi selecta asistenţa am remarcat: Excelenţele lor: d-ra şi d. Trăznea-Greceanu, ministrul protocolului; d-rta şi d. general Tcholak Antisch,, Ex. Lor d-na şi d. Bleshma, ministrul Albaniei, d-na şi d. Houd Kolmer- Bey, Ex. Lor d-na şi d. Juzerscky, d-na şi d. Olt contesa şi contele Bourguignon de Saint-Martin, d-na şi d. della Porta, d-na şi d. col. Mercali, d-na şi d. Turansky, d-na şi d. Patterson, d-na şi d. Seladdine Refet- Bey, dna şi d. col. Halm Bey, d-na şi d. N. Lucasievici, d na şi d. general Nicoleanu, d-na şi d. Gărdescu, d-na şi d. Henry Bogdan, d-na şi C. Ghika-Deleni, d na şi dl profesor Bazilescu, dna şi d. dr. Leonte, dna şi d. Viius de Ponthein, d-na şi d. C. Svoranu d-na şi d. Oteteleşianu, d-na şi d. Crăiniceanu, d na şi d. Anibal Teodorescu, d-na şi d. Miclescu, d-na şi d. Vaan Saanen, d-na şi d. C. Lari, d-na şi d. col. Crăiniceanu, gen. Mătăsaru, d-na şi d. Franasovici, d-na şi d. Sipson, d-na şi d. Vrânceanu, d na şi d. Chester Gues, d-na şi d. col. Hârjeu d-na şi d. B.be Bălăcescu, d-na şi d. Madjuravis, dna şi d. Tonoa, d-na şi d. arh. Berindei, d-na şi d. Carapancea, etc. D.neles Clotilda general Averescu, Patherson, Golescu, Micaela Catargi, Alex. Duiliu Zaramîrescu, Maria Lecrnig, Beby Soutzou Avonne Falcoganu, G. P. Negruescu, Maria Odobescu, Ella Bottea, Anderson, Maria Arthanasiu, Yvonne Porumbare, Mady Greceanu, Schmidt, Mimi Barbucea. BU. Landri D-rele : Jugea Negiuescu, Lari, Vlahuţă Slătineanu, Sanda Magheru, Golescu, Ana Cutarida, Sturza, Yvonne, Istoenescu. Dimancea, Caracas. Barlatescu, Gănescu, Cocoţa Teodorescu, Morărescu, Seodrea. Schmidt, Sitderi, D.nH't Excelenţa- Sa Tcholak Antisch, Japi baron. Alströncr, Tens. G. Cattani Kemecek, col. Silvestre, Rusgary, Gazzini. de Mingelo Hollan, Bairo, Radu Polizu. Ţibică Romalo, Lulu Caetereşianu, Victor Stoicea, Fred Nanu, Alex. Cantacuzino, col. Arion, Gapinin, Alex, şi Georges Apostoleanu. Dan Baăsescu, Principe, Roca. Puiu Tǎnasescu Drunter, Cotar», Capşa, Renato Ferrero, Costa, Georges Grant, Vlad Henry AVeintraut», dr. Manoliu, Mitruş Aleva, Georges şi Bébé Miculescu, Papamihalopol, Asagnostide Zara, Landri, căpitan Viteanu, Tita Bobeş, Maior Pella, Coculescu, Costandache, Boronescu Lica Iliescu, Nicuşor Zissu, Zizi Polikrat, cap . Alimänescu, Ropico Muxandrescu. Berea, căpitan Teodora, Alexe Zanesco, Crăiniceanu. Maior Raiovici, Sacha Raducanu. Vlad Bărbătescu, Jim Manu, Dr. Iliescu. Cuzin, R. Cuglar, Nicu Constarntinescu director la .,Creditul Minier“. Gurânda, arh. Tăbârcă, Delhasa. Coro bescu, Schraidiger.HENRY Rudy Bayer, zăr Bayer, d-na și d. Steinbach, d-na şi d .Viperin, dna şi d. dr. Beck, d-na şi d. Stroe Lupescu, d-r»a. şi d. Jean Ranker, d-na şi d. Coiw», d-na şi d. Lazăr Halpern, d-na şi d - Atanasiu Varga, d-na Coca Schulder, d-na şi d. C. Schulder, d-na şi d. O. Berger, (Lm şî d. S. Berger, d-na. şi d. H. Singer, d-na şi d. X. Friedmann, d-na şi d. Manolovici. d-na şi d. L. Kraha*ner, d-na şi d. Rulete, d-na şi d. Jean Baras. d-na şi d. Max Singer, d-na Beller, d na şi v. Feyns, d-na şi a. N. Haimovici, d-na şi d. Marcel Wagner, d-na şi d. Fraîm, d-na şi d. Diamant, d. M. Jentier. prof. N. Dolf- covici, d-na și d. Victor Rodan, d. Al. Petrovici Hope, lim. Cerba, Edel, Virgil Schulder, Clamet. Armand Me.« , ... , , . « ,, lun, Ira, G. Stirne. Cruceanu, Ilara-S in saloanele de sport și Malambie Tonescu. Remus Dragomires-' a avut loc balul SOC. ^Seda' cu, Floroiu, Brănișteanu, B. Becker. ^^5+^ ^-1 dr Milian, avocat , aÄi Hescovici, Kaufman, Stemterg» Clamet’ d-na si d. i. Radu. iancu, director Beer, Moses, Tica Qolvuiturescu. Felix wieder, dr. stepiea- denberg, luster, Aronovici-Nehruhu, d.na general Horbatzki, d-rele Fjaimuc-I'Mman tWexlen Bilk cecinia Becker siuria^ Rosenfeld Luymente’,d. Olevenbaum. Spersmalt, Becker, Grosvald, Packer. Lermţa Zie- 7-VWmTn Frafa Pusternbaum ‘ vet Lydia, Gnth, Hilda Goldenberg, Agnesman, fraţii KOSeilDaum, Rozica steinhardt, Valeria Adania, Richer, Damn, Rubrui, etc. Detttre Elia Goldstein, d. se« Grunberg, _Os- [ d-soare, Mil Tan, Soa/er, Teon. car Alpern, B. Marcus, Lowenthon, dtr. Wechsler, d-na şi d. căp. Barasch, d-na şi d. Carol Hill, d-na fi d. Goldbentel, d-na şi d. ir. Goldstein, îng. Flachs, Solomon, d-na dr. L. Rosenberg, Ipcar. Ferme, d-na şi d. Nedelea, Herland, d-ra Nutz Stănescu, Marie Frumosu, d-na Nely Sterian, d. Camil PetrescU, d-na Zeldin d.na şi d. ing. Maîtenski, Robert Versa, d. Walser, d.na şi d. dr. Eisenberg, d-na şi d. M. Landmann, d.na, şi d. ing. Banbergher Sigmund Binnannn, d-na şi d. dr. Blum, d-na şi dr. Va iar», d-na Nani Steinhardt. Celebra scriitoare daneză Karin Michaelis va ţine două conferinţe în limba germană la Teatrul Regina Maria.’’ Marţi 15 Martie, ora, 51 a. despre Dragoste, căsnicie, divorţ .Ioî 17 Martie, ora 5 d. astmene între ele . Biletele la cassa Teatrului ,,Regina Maria”* _La Teatrul Naţional■ se repetă zilnic ,,Allegro n»a non troppo” de d- Ion Minulescu. In primele roluri d-nele Marioara Zimniceanu, Nora Peyov, si d-nii Sârbu, Morten, Vracost. Teatern.1 Naţional anunţă pentru astă seară, „Doamna cu Camelii”. piesa continuă să se joace cu un enorm succes. Primul matineu, dim seria celor organizate de scriitorul Adrian Manin la Teatrul Mic, va avea loc Silaba la 5 Martie, orele 3 p. bl. sub patrona, giul .Andicatului Presei”, cu piesa :„Maieetra fără mână” (Twinndot). Pe scena Teatrului National se fac ultimele repetiţii ale tragediei lui Schüler . ..Hoţii.. .Prmiera are loc Sâmbătă seara. Teatruu Naţional va reprezintă în matineul de Joi „Henric al TV-lea” de Pirandellofuncţionari oameni de serviciu salariaţi în genere de cari aveţi nevoe este să daţi un antivciu la Mica PnMleftani A ZIARULUI DIMINEAŢA AŞarete alar popular* răapândH în toate tirtţurile.. Pe scena teatrului Regina aram se fac ultimele repetiţii ale comediei ,,Dacă aş voi!” de Paul Geraldy cu d-na Ventura. Premiera are loc Sâmbătă seara. Ştiri scurte din provincie i CRAIOVA - Um mwsv m obţinut concertele dat«., de reaestrul Enescjs. Societatea .Prietenii Stiintei La «suferit un banchet. BRĂILA, — In scopul strângeri! fondurilor necesare ridicării unul tn«L nument al Infanteriei a avut foc I» ziua de 25 Februarie cor. un teativaî sub patronagîul d-luî general Maori FOCȘANI. — Pictorul N. Enea, sl«* deschis o «sporiţi© ir» «aî» dubniBl,, „Intim, ^ loggia,, «-.tu LOGGIA DIN TUR.NL I.' INTiTEt Pari«, Februarie 1987» ■isr I. H. Nuntă La Teatrul Naţional *n îae mari pregăbiri în vederea reiprezentărei piesei „Păcală” de d. Horia Furtună. Piesa va fi pusă în sirenă de d. Paul Gnaty. Compania dramatică de teatrul Regina Maria va relua „Strigoii” de Ibsen cu d-nele Lucia Sturza Bulandra, Maria Mohor și d-nii Ion Manolescu și V Maximilian. casa ROSE FRANCE 19, Strada General Lahovary, 19 A PRIMIT UN NOU TRANSPORT DE CENTURI DE ELASTIC La representaţia de astă seară a, O- paraia Boema” cu d-nele Sachin Vrăbiescu, Nina Botty şi d-nii I. Georgewski, Nae Dumitrescn, Steinex, etc. Speteacolul mii .comapilacitat cu „Gianni Schichi”. _ Mâiniă soară Miercuri are loc la teatrul Mic premiera comediei „Maestrul Bolbeek şi bărbatul său” de Berr şi Louis Verneuil. In primele roluri d-nele Marietta Bares, Annie Capustin, Renée Annie, şi d-nii Fotmoi, Tone,mu Cimmel şi Velculesou. Opera Română anunţă pentru:o mâîne Miercuri „Lohengrin” de E. Wagner cu d-nele Luci. Enescu, M. Sneghe şi d-nii N. Apostulescu, Gh. Foloaou, Lupescu şi Maggiari. Dumânidă- (operă, va fi manoncm pentru copii, cu preţuri, populare. Pe afiş: „Flautul Fermecat” şi „Zâna Păuşlor”. Un picior frumos şi eler gătit se obţine numai cu ciorapul 1944 en Tille“. Se găseşte exclusiv la MAGAZINELE „LUVRU“ Calea Victoriei 30 şi Griviţei 121 Astăzi la, orele 11 are loc vernisagiul expoziţiei de pictură 3, ti rei Ana Maria Călinescu, fostă elevă a Academiei Julien din Paris. ,D-sa expune la, Casa Artelor din Str. Câmpineanu, şi lucrărie cu care se prezintă o aşează în rândurile tinerilor pictori români. Expoziţia e deschisă toată în» Martie. » ■ ■ Asta «ehxă Marti are loc la, Teatrul Mic ultima reprezentaţie a, comediei «Finul coniței” cu d-nele Marietta Rare,?, Silvia Dumitrescu», şi d-nii Toneanu, Charnel, 'Fărâmu,' Scorţeama, etc. 1 Luni 1 Martie are loc Teatrul Naţional un festival cu piesa «Făuritorii” în folosul Societăţei ,„Mormintele Eroilor”. Pe scena teatrului Beşiba Mari®, repetă ziilnic piesele : „Michel Perrin” 2 acte de Maresville şi Duveyner şi „Omul de cristal” un act de Henri Duvemois. In primele roluri vor amare d-r. Mohor şi d-nii V. Maximiliani si Ioi Manolescu. Compania de operete Leonard va reprezenta în tot cursul săptămânei opereta .Orloff” cu d. N. Leonard. Opera Română anunţă pentru aşii o seară reprezentaţie populară cu operile «Gianni Schichi” şi „Boema”. Eli Roger coproprietarul magazinului TROUVILLE MONDAIN Lipscani 49 Telefon 71/4? anunţă onorata sa clientelă că s-a reîntors dela Paris cu ultimele noutăţi párisién©« Comania cramatică de la, teofend Regina Maria anunţa ultimele trai representaţii ale piesei lui G. de Porto Riche : „Omul de altă dată” în «etS, îe de Marţi, Miercuri, şi Joi Opera Română anunţi speofeţi .Ja seara o reprezentaţi« populară ţia, „Aida”. > / e£L*+tBS ■ ^ Pentru a da posibilitatea, să asiste la matineurile cu „Măiestre, fără inimă”, direcţia Teatrului Mic, » fixat pentru aceste matineuri, urmitoarele preţuri, în cari se cuprind m toarte taxele legale: fotoliu I, 50 lei? fotoliu II, 40 lei 5 balcoaneî» 40, 30 si 10 lei. MAGAZINUL „IA SANARITAINF* Strada Lipscani No. 30, Bucuresă a primit: Ultimele noutăţi în Mătăsuri negre şi culori precum si Stofe p. pardesiuri fi rochi PRETURI EXCEPTIONALE EN GROS EN DETAIL ■,y Fair * r*INTRE DOUA REVOLVERE