Rampa, martie 1927 (Anul 12, nr. 2804-2829)

1927-03-02 / nr. 2804

FOILETONUL ZIARULUI ^R^MPA.” aONORE BE BALZAC CURTIZANE«. (Splendorile şi mizeriile vieţii curtizanelor) 20) cap. n fxv'Qhzînoul Spaniol menţinea' pre aceasta creatura jt. s- ,,, o mână de fer pe calea la capătul căreia fan­­ft,xele şi profiturile victoriei aşteaptă pe oamenii po­­rtica răbdători. lucien luase garsoniera ha Beam ' ar. K d, pe cheiul Malaquais, ca să­ se apropie de ă. «da Tallbout, iar sfătuitorul său ocupa trei camere din aceiași casă, la etajul al patrulea. Lucien nu mai­­­vea decât un cal de călărie și de trăsură , un servi­tor și un grajdar. Când nu lua masa în oraş, mânca la father. Carlo- Hen­era supraveghea aşa de bine slugile d­e la Malaquais, încât Lucien nu cheltuia cu totul mai mult de zece mii de franci pe an. Zece mii atrn­ge­au Koltherei, mulţumită devotamentului con­stant, inexplicabil, al Europei şi Asrei. .Lucien în­trebuinţa cele mai mari precauţiuni ca să se ducă în strada Taitbout sau să iasă de acolo. Nu venea decât la trăsură, cu storurile lăsate, şi trăsura trăgea tot­deauna la scara din curte. Astfel, pasiunea sa pentru­ Esther­yt existenţa menajului din str. Taitbout, cu, to­tul necunoscute în lumea bună, nu_ împiedecară nici una din întreprinderile sau relaţiunile ^ sale nici­odată nu lasă să-i scape vre-un. _ cuvânt ^ indis­cret asupra acestei delicate chestiuni. G­reşelile lui de acest fel cu Coralia, în timpul primei lui şederi la Paris, au fost o experienţă pentru el. Viaţa lui avea mai întâi o regularitate sub care te pot ascunde multe mistere: şedea în societate în fie­care seară până la ora unu noaptea; îl găseai acasă deja rece dimineaţa până la unu după amiază , apoi se ducea la Bois de Boulogne şi făcea vizite până la orele cinci. Rare­ori îl puteai vedea pe jos, —» el îşi evita astfel vechile cunoştiinţe- Când fu salutat de câţiva ziarişti sau de vre­un camarad, răspunse la în­ceput printr'o înclinare a capului destul ere politicoa­să ca ei să nu se poată supăra dar în care s© întreză­rea un dispreţ profund care ucidea familiaritatea franțuzească, îndepărta astfel repede oamenii pe cari nu voia să-i fi cunoscut. O veche ură îl împiedeca să se ducă la d-na d‘Espard, care, de mai multe ori, voise să-l invite la ea, când o întâlnea la ducesa de Maufrig­­neuse sau la d-ra .Des Touches, la contesa de Montcor­­uet, sau aiurea, se arăta de o desăvârşită politeţă faţă de ea. Această ură, tot atât de mare din partea d-nei D’Espard, făcea pe Lucien să fie prudent, căci vom vedea cum o aţâţare permiţând­uşi o răzbunare care, de altfel,­­ aduse din partea lui Carlos o predică în­­treagă. I '­ls:­­— ÎTu eşti' Inba destul de puternic ca să te răzbuni pe cineva, îî zise Spaniolul. Când eşti la drum pe ar­şiţă, nu te maî opreşti să culegi cea mai frumoasa floare... ‘' ::i ■ ' _ Lucien eră’ prea vSîîf un om de viitor si avea « «m­­­erioritate pim pmtEPi. s» tinerii mu am toarcerea sa la Paris şi averea sa inexplicabilă îi supă­­rau sau îi jicneau, să nu fie încântaţi să-i joace o festă urâtă. Lucien care ştia că are mulţi duşmani, nu ig­nora că prietenii săi nutresc astfel de­ sentimente faţa de el. De aceea, abatele punea cu stăruinţă în gardă pe fiul său adoptiv, contra răutăţii oamenilor, contra imprudenţelor atât­­de fatale tinereţii. Lucien trebuia să povestească în fiecare seară abatelui cele mai mici evenimente din curau­, zilei. Mulţumită sfaturilor a­­cestui mentor, dejuca cea mai abilă curiozitate, aceea a înmii bune. Păzit de un englez serios, apărat prin redutele­­pe cari le ridică circumspecţia diplomaţilor, nu dădea nimănui dreptul sau ocazia să-şi arunce pri­virile în treburile lui. Figura lui frumoasă şi tânără sfârşise prin a fi, în lume,impasibilă ca o figură de prinţesă la o ceremonie.­Pe la mijlocul anului 1829, "fu vorba de căsătoria l lui cu fiica cea mare a ducesei de Grandlâeu, care nu avea pe atunci mai puţin de patru fete de măritat. Nimeni nu se îndoi că regele, cu ocazia acestei nunți, nu va da lui Lucien titlul de marchiz. Această căsăto­rie avea sa hotărască soarta politică a lui Lucien, care probabil va fi numit ministru pe lângă o curte germa­nă. Mai ales de trei ani încoace, viața lui Lucien fuse­se de o cuminţenie fără cusur; de aceea de Marsal spusese despre el aceste vorbe ciudate: 1— ’Acest băiat trebue să aibă în­ spatele­ său pe ci­neva foarte puternic ! Lucien devenise astfel aproape un personaj impor­­tant. Pasiunea lui pentru Esther îl ajutase dealtfel mult să-şi joace rolul său de om grav. O astfel de obîcinuinţă apără pe ambiţioşi de multe prostii- neţi­­nâ­nd la nici o france, ei nu se lasă pradă reacţunîlor firienihiâ asupra moralului. îa ce urissite! fschâîsa de care se bucura Lucien, ea fera realizarea vieurilor ui­nui poet fără nici un ban, flămând, la mansardă. Esh­her, idealul curtizanei îndrăgostite, amintea lui Lu­­cien pe Coralie, actrița cu care acesta trăise timp da un an, dar Esther o întrecea în­ totul. Tuturor^ fe­meilor îndrăgostite le plac să se închidă în casa, sa treacă neobservate, le plac viaţa perlei în fundul mă­­rii; dar, la cele mai multe dintre ele, vorba numai de unul din acele capricii drăgălaşe cari formează urs subiect de conversaţie, o dovadă de iubire pe care vii­seză să o dea, dar pe carte nu o dau; în timp ce Esther, mereu ca după prima ei fericire, trăind neîntrerupt în vraja primei priviri înflăcărate a lui Lucien, nu avu, vreme de patru ani, nici un gest de curiozitate. îşi da toată silinţa ca să îndeplinească programul schițat de mâna fatală a Spaniolului. Mai mult­ în mijlocul ce­lor mai fermecătoare delicii, ea nu abuza de puterea nemărginită pe care o dă femeilor iubite dorințele re­născute ale unui amant, ca să întrebe p© Lucien des­pre Herrera, care de altfel continua să o îngrozească, nu îndrăznea să se gândească la el. Binefacerile neobi­cinuite ale acestui personaj neînţeles, căruia Esther ch­tora şi educaţia ei religioasa, şi aspectul ei de feme© cumsecade, şi regenerarea ei, păreau bietei fete că ea sunt momeli drăceşti. — Voi da socoteală întro zi de toate acestea, îșî zise ea cu. «palmă. (va urma Kappel etc. Balul sorietătii , viitorul Tării“ Soteletaifeu de braefacteri „Viforu­l ţării“, sub preşidenţia d­ nei Tra­nsa. Greceanu, a organizat pentru Sâmbă­tă 26 ort.» un foarte muţit bal, în fo­losul­ studenţilor. La o reia 1 a avtst nop ta coftture cu premii pentru cele mai frumoase costume. Premiile au fost împărţite astfel: Premiul I­I Excelenţă Sa d-na Bleshmi, soţia ministrului Al­băniei, într’un splendid costum alba­­nez; premiul IX : d. Georges Grant, în costum oriental; premiul III : d na Bogdan, într’un frumos costum Intentat; premiul IV: d-ra Juarjea Negrii­eşti, în costum Spaniol şi pre­miul V­­ d-ra Lain într’un reuşit costum rococo. 1 &• Lume foarte multă şi aleasă a, con­­tribuit la succesul serii. Neobosita d-nS. Trăznea-Greceanu şua dat toate Carnet menien Meerovîcî, Inster, leib, Felix, Tub­leng, Hers, Jos­of, Herșcovici, Marcovici, Pascu, Leonte, etc. «■ In curând are Ioc festîval școalei comerciale superioare. Conservatorul a promis concur» Sri., ’Akech^la CereurileT­ife 'GospoeBau dă Sâmbătă 5 Martie 1927, orele 9 sea. ___ro, sub patronajul M. S. fteeim, tm Baby , mare bal mascat si costumat în saloa­­nele teatrahti „Eforia”. Biletele se găsesc de r&nvtat la casa teatruîm Eforia« » Mult așteptatul Bal de Copii „In grădina Rozelor“, dat de comitetul U. F. I., in folosul orfelinatului din str. italiană, va avea loc Duminică 13 Martie în saloanele Sindicatului Ziariştilor dela orele 4 p. m.„ până la orele S seara. Tombola, balet şî numeroase sur­prize senzaţionale. Comitetul de domnişoare al U. F. I. na face cunoscut că mult aşteptata „Redută ..costumată şi necostumată, va avea loc Duminică 13 Martie în Saloanele Sindicatului Ziariştilor, de la orele 9 seara până la orele 4 di­mineaţa. Jazz-bank, cotillion, numeroase sur­prize şi premiu pentru cel mai fru­mos costum. Biletele se găsesc la domnişoarele din comitet. 4- --V?‘ mp IN rate in rate Fiţi prudenţi în economia gospodăriei D-voastră SiL economia casnica Str. Sfinţilor, 36 Vinde în rate fără dobânzi şi din propriul depozit Pânzeturi, poplinuri, zeriruri, matăsuri, sleffe de damă fi bărbăteşti, Atlazuri de plâpâmi IN RATE IN RATE Ceaiul dansant al fisod! Serata artistici a Poli- Duminica, după­ amiază, ia­­rele -­ a avut foc la templul Coral, în pre­zenţa unei numeroase asistenţe, căsă­toria confratelui nostru ,d. Georges Horia dein „Argus“ cu d-ra Lily Gol­el­mann, fiica d-lui Marcel Goldmann. Serviciul divin, a fost oficiat de sef rabinul comuni­tatei israelite. 1l se­nator dr. Nieuterover asistat de d. prim-ca­ntor, Rovinsk. Naşi au fost: d-na şi d­. Grigore Ga­­fencu, directorul ziarului Argust şi d-na şi d. dr. Filderman. In numeroasa asistenta remarc. :­­.Luci si d. Mauriciu Horovitz, d-na şi d. Nieu Goldmann. d-na şi d. B. Schmer, d. Grunfeld, d. Trau, Filip Horovitz. d-na şi d. dr­. Orb­eea, dr. N. Minovici, T. Pisani, d na. dr. Nie­­merower, d. Ely Berkovitz. Familiile dr. Steinhardt, Willy Becker, d. Co m­­e­diu, d-na şi d. M. Faust Mohr, direc-­­ tor al ziarului „Rampa“, d-na. şi d. Mă gândesc fără să vreau la „Ina __________ micii Femeii” şi urmez mai departe ! M­irculescu. d na şi d. dr. Kosmatm. r, Rafael 1. Do. d.na şi d. Rudy Bayer d-na şi d. La­ce Giocondiacul secretar rotte, care t »1« părere să vizitez si PROPRIETAR EMCLUSIF: ^TITfîTttBU(UTM ■■­ L11 Jb U JL 0. LÂNGĂ­­AP5A MARUSOARE Aur, Argint, Duble CEASORNICĂRIA 31 CQLŢ£I smmmsmsim* GALERIILE LANGHAUS » T1 t 1 1 m mTM • VtMPjTDATE j­­ TEL.82-18. CALEA MOŞILOR 63 tfilm La boli de femei,faceri, prezervativ Contra boalelor sexuale si Desinfectant general întrebuinţaţi Cel mai plăcut si puternic antiseptic. Indispensabil in fon­eta infimă a femeii exper­ien­al cu succes la maternitate si de toţi specialiştii la farmacii şi drogherii DEPOZIT. GENERAL: FARMACIA N.STERESCU BUCUREŞTI Bc ELISABETA34 C. D C 5 silezian absolut făsrS. pr.a.f' special pentru Godin fl sobe de fer Cărbuni de Silezia Special pentru calorifere Lemne de Foc X. Teodor & Co. S­îrb Smârdan M©- 4 telefon 15/99 Capitala mondenă] ŞTIRI DIVERSE aniei Titraţilor „Unirea“ Duminică a avut loc obişnuitul ceaiu dansant al Asociaţiei Titraţilor­­,Unirea“. Ca deobiceiu s’a petrecut admira­­bil intro atmosferă plăcută și în­tr’un cerc simpatic și intim. Remarc în selecta asistentă, i D na. și­­L ing. Xancovici, «l-na dr. Odesseanu etc., etc. D-rele Angelica Grigoriu, Margot Agathstein, Cernica Ettînghsr, Emi lia Katz, Mella Samuely, Toncy, Ros. sin. Mimi Barasch. Bella Ettingber, Editb Bleiwess, Marieate Samully, Sylvia Marco, Iancovlci, Salsteror* Simone Rosental, Antoinette Cohn ; d-rele Moscovicl, Haimovici, René Marcovici, Rosenzvelg, d-rele Seif, etc., etc., etc. D-nii: ing. S. Barasch, av. Valeu,­tin D. Lartone, av. Didi Rothmann, av. Focşăneanu, big­. Lupescu, av. Tully Segall, dr. Virg­in Moscovici, ing. Leib­ovici. Licenţiat Solon Gold, ncr, farm. Lupovici, ing. D. Morgen­­stein, av. M. Cropper, ing. Sandmann, ing.­­Braunstein, av. Gokk­ing, arhi­­tect Amet, ing. Sager, ing. Kahn, ing. L. Marcovici, Mauriciu Marcovici, Goldmann, L. Habeorthai etc., etc. Alături de clu­dîrea viliei, se ridică un turn arhaic complectat cu o ..log­gia“ spaniolă,.. ..Turnul, liniștei.“­e locul, de odihnă, al­ lui Blasco-Ibanez... Acolo își are instalat cabinetul de lucru, cu uşi deschise pe o terasă, de unde se vede patriarhalul Menton, cu viile albe, risipite, intrau d­in de dealuri stâncoase, ca o­ purpurie de flori cenuşii şi cochete, pe care ţă­răncuţele noastre de la munte le nu­mesc morarchie, „floarea reginei“... loggia, cuprinde un salon, o «ofra­­fragerie și o grădină de vară. Soarele dogoare... Discutăm lucruri diverse... Blasco,lbanez, nu mai e pentru mine­­romancierii, căruia, am venit sâ-i iau un interview.­ E par’că — un prieten, d­in tovărășia căruia vizitez o vin­a albă și minunată ca un crâmpei din basm... Ne apropiem de eșire... Blasco alba­nez și-a sprijinit o mână pe umărul meu.» D.na Rafael, bineînțeles, su­râde... Coborâm trepte de marmoră... — Mai ai douăzeci de minute până să prinzi rapidul- am luat măsuri să te ducă la gară mașina mea... Vi­zita de jale mi-a făcut plăcere­.. Sunt foarte singur aci... Mă gândesc la recentul proces de lege-majestate, recent intentat lui I­­banez, de către ambasadorul Spaniei la Paris, mi amintesc, discursul me­morabil rostit la Cordova, de însuș Alphons XlII-lea, contra romancieru­­lui exilat, și aproape fără să mă gân­desc la ce spun, întreb: —..De când cu persecuţiunile poli­tice... nu vă e teamă de vre­un aten­­tat ? Don Dorotte, nu mai surâde... Iba­nez îmi răspunde simplu : — Nimeni nu intră aci neanunţat. Sunt admirabil păzit de poliţia fran­ceză­. Nu există surpriză in ceea ce privește vizitatorii mei. Și dacă, totuşi surpriza s’ar produ­ce... ceeace am aici, în buzunar, nu e tabachere, ci un browning... — Și tabacherea mea, e din aceea? fabrică, complectă, surâzând iarăş impecabilul secretar al maestrului, Dor» Rafael î. Dorotte— Așa­dar, timp de două ore, stătu­sem între 2 revolvere... i .. . .«-.»•■=­­­a, « »» Wi ♦ — En voiture Messieurs!... Un șuerat scurt și trenul porni... De la fereastră, vedeam Fontana-Rosa, uitându-se par’că spre mine, albă și scăldată de soare,, ca o batistă flutu­rând din mijlocul dealurilor... clinicii „Dr. Iuliu Barasch“ Sâmbătă, a avut loc la sala de fes­tivitate a „Baraşeum-ului“, o serata artistică, organizată de „Junimea Ba­­ras­chist­a,“, în folosul policlinicii. In numeroasa asistenta notez : D na si d. dr. Schnarch, fam. Gold­stein, d-na Fernster, Landes, Apogi. Deleanu, etc., etc. D-rele : Tinci şi Rica Ferester, To. ny Goldstein, Fany şi Tetty Landes, Marioara Klein Sylvia Wassermann. Goldenberg, Klapper, Pollack d-rele; Ackerman, Landesberg, Ottilia Cohn, Gherman, d-rele Emílián, Kühnbaum, d-rele : Drucker. Weidenfeld. D-nii: .Albert şi Mic* Ferester, Mi­­cu Abmmovici. Ionel Krakauer An­­toiner, F. Zuckermann, drd. B.ehlä­­reanu, laneovici, Margulius, Deleanu. Schwarz. Marcel Rotübart, Mareei Leibovici, L&Z&r, Anghel Cohn. Josó Gropper, Sabetay, Lozarovici, Dou­­nenield Klein, drd. Gruenstein, Kühn­baum, dentist. Geller, Leon Rosen, av. Littmann, Holz. Rosentock. etc., otc.. etc. Serata a avut un mare succes ma­terial şi publicul s-a distrat până di­mineaţa. Jazz-ul „Jean“ a avut mare succes cu bucata „Sevilla“, compoziţia d-lui Elly Roman De vorbă cü BlScöTbäiez (Continuare ctín pajr. I-a) _____ ____' FLEURY îmi scrie că "d-ta, mi-ai făcut cinstea Intrant în pavilionuil craem­atogra­faiii. E o sală destul de spaţioasa, tapisată cu Iitografii-reclame. are să vii aici, numai pentru mine... o să te rog să accepţi, între timp, o ceaşcă cu ceai. Primul tren spre Paris, e tocmai la douăsprezece ore... ȘCOALA LITERARA A LUI BLASCO IBANEZ Răspunzând cu multa plăcere, în­trebării m­ele, și sorbind cu poftă un pahar dublu cu fapte simplu, cald, Blasco Ibanez, imi spune : — „Nu fac Parte di® nici o școa­lă, din nici un cenaclu și din nici un curent literar. Seria aşa cum simt, lini culeg impresiile din lucrurile ca­re mă interesează. Nu am preferinţe şi nici tendinţe. Apreciez deopotrivă pe simbolişti, pe romantici, ne tradi­ţionalişti ca şi pe futurişti.., asta pen­­tru că eu cred arta eterna şi numai maniera variabilă. Sunt în omenire aspecte atât de diverse încât nimeni nu va putea spune nici­odată că fe­lul lui de a scrie este singurul bun. In ceea ce mă priveşte şi eu mă simt schimbat de la o lucrare la alta astfel precum cadrul eroilor mei se schimbă de la un loc la altul. Aşa de pildă: „Mare Nostrum” şi „Curtiza­­n­a Sonicea” sau „Apocalyps” şi „Dans le pays de Tart”. Toate acestea îm­i aparţin şi totuş­­a simt altul în fiecare, dat fiindcă şi eroii mei sunt alţii. Romancierul dinainte de toate, e un regisor al personagiilor sale. Le imprimă, vederile lui, mişcarea, tonul, personalitatea. Subiectele sunt ace­lea? — pentru toti romancierii... ca şi piesele de teatru pentru tot» regiso­­rii. Şi totuș, în câte chipuri în câte tonuri, in câte interpretări, se joacă. Spre exemplu. Hamlet. Piesa f­ace, ics, regisorul insă, e altul. In litera­­tură, obișnuit, asta se numeşte perso­­nalitate... eu o numesc... artă...” CUM PRIVEŞTE BLASCO IBANEZ ARTA MUTA M’ar Interesa sa, ştiu. -- in legă­­tură cu felul d-v.» de a privi arta_ ce credeţi despre noua artă, care ia pro­­porţii... — Cinematograful'* — Da... Numeroase romane d­e-ale d.v., au fost filmate... Blasco Ibanez, mă întrerupe... — Am avut plăcerea să fiu printre cei dintâi spectatori ai romanelor mele, scrise în imagini pe câte­va mii de metri de film... — Ați asistat la premiere ? — Ceva mai mult... Am asistat la „primele premiere“ care au avut loc chiar aci, în cuprinsul viliei... Am o pstă specială pentru cinematograf­, şi dacă sunteţi curios... o vom vizita imediat. CINEMA BLASCO-IBANEZ, SUB DI­RECŢIA RAFAEL I. DOROTTE Ne ridicăm... Permanent surâză­tor, d. Rafael I. Dorotte, o ia iinainte. Străbatem un coridor cu pereţii de sticlă mată, bo­rd­it de plante verzi, exotice. Sobe mici, fie faianţă, răsuflă potolit vapori calzi, invizibili. Pretu­tindeni, din colivii cochete, ciripesc păsări cochete, multicolore, domin­an­te de vocile „graseiante” ale papaga­­l­or, care­­ lucră chansonei­te­ „en vo­gue”. Am impresia că străbat o mică grădină toridă, difdr’sul fermecător ținut tropical. Coborâm apoi un șir de trepte de piatră albă și eshn în pers — într’o boltă verde — ca un tunel vegetal — Aici e „menagorîa”, îmi explică iuritelor fllne, după romanele lui Blasco Ibanez. O latură întreagă e rezervată lui Rudolph V­alentino "ui „Arenele însângerate”. — Aici mm av«»t loc premierele de care vorbeam adineauri. Am «n foarte bun aparat cinematografic... ș| s«ia cred că e răspunsul meu cel «uaî elo­quent la întrebarea d-tale de-adî­­pe umăr. ■ — Așa dar simtețî un admirator al ariei mute? Blasco Ibanez, mă bate prietenește pe umăr. — Dacă aș fi mai tânăr... așa c* d-ta... as spune... un amant. *d. Rafael V I N'am timp să întreb­ numele tutu­ror vietăților închise în esed?. Recu­nosc, cu umila mea competența zoo»­o logică, o faună întreagă, cu exem­plare reunite aci, da ve fot globul pământesc, silinţele pentru a satisface publicul care a plecat încântat după o noapte foarte frumos petrecută. In numeroasa şi selecta asistenţa am remarcat: Excelenţele lor: d-ra şi d. Trăz­­nea-Greceanu, ministrul protocolului; d-rta şi d. general Tcholak Antisch,, Ex. Lor d-na şi d. Bleshma, ministrul Albaniei, d-na şi d. Houd Kolmer- Bey, Ex. Lor d-na şi d. Juzerscky, d-na şi d. Olt contesa şi contele Bour­­guignon de Saint-Martin, d-na şi d. della Porta, d-na şi d. col. Mercali, d-na şi d. Turansky, d-na şi d. Pat­­terson, d-na şi d. Seladdine Refet- Bey, dna şi d. col. Halm­­ Bey, d-na şi d. N. Lucasievici, d na şi d. gene­ral Nicoleanu, d-na şi d. Gărdescu, d-na şi d. Henry Bogdan, d-na şi C. Ghika-Deleni, d na şi dl profesor Ba­­zilescu, dna şi d. dr. Leonte, dna şi d. Viius de Ponthein, d-na şi­ d. C. Svoranu d-na şi d. Oteteleşianu, d-na şi d. Crăiniceanu, d na şi d. Anibal Teodorescu, d-na şi d. Miclescu, d-na şi d. Vaan Saanen, d-na şi d. C. Lari, d-na şi d. col. Crăiniceanu, gen. Mă­­tăsaru, d-na şi d. Franasovici, d-na şi d. Sipson, d-na şi d. Vrânceanu, d na şi d. Chester Gues, d-na şi d. col. Hârjeu d-na şi d. B.be Bălăce­­scu, d-na şi d. Madjuravis, dna şi d. Tono­a, d-na şi d. arh. Berindei, d-na şi d. Carapancea, etc. D.nele­s Clotilda general Averescu, Patherson, Golescu, Micaela Catargi, Alex. Duiliu Zaramîrescu, Maria Le­­crnig, Beby Soutzou Avonne Falco­­ganu, G. P. Negruescu, Maria Odobe­­scu, Ella Bottea, Anderson, Maria A­r­thanasiu, Yvonne Porumbare, Mady Greceanu, Schmidt, Mimi Barbucea. BU. Landri D-rele : Ju­gea Negiuescu, Lari, Vlahuţă Slătineanu, Sanda Magheru,­­ Golescu, Ana Cutarida, Sturza, Yvon­­­ne, Istoenescu. Dimancea, Caracas. Barlatescu, Gănescu, Cocoţa Teod­ore­­­­scu, Morărescu, Seodrea. Schmidt, Sit­deri,­­ D.nH't Excelenţa- Sa Tcholak An­ti­sch, Japi baron. Alströncr, Tens. G. Cattani Kemecek, col. Silvestre, Rus­­gary, Gazzini. de Mingelo Hollan, Bairo, Radu Polizu. Ţibică Romalo, Lulu Caetereşianu, Victor Stoicea, Fred Nanu, Alex. Cantacuzino, col. Arion, Gapinin, Alex, şi Georges A­­postoleanu. Dan Baăsescu, Principe, Roca. Puiu Tǎnasescu Drunter, Co­tar», Capşa, Renato Ferrero, Costa, Georges Grant, Vlad Henry AVein­­traut», dr. Manoliu, Mitruş Alev­a, Georges şi Bébé Micul­escu, Papami­halopol, Asagnostide Zara, Landri, căpitan Viteanu, Tita Bobeş, Maior Pella, Coculescu, Costandache, Bo­­ronescu Lica Iliescu, Nicuşor Zissu, Zizi Polikrat, cap . Alimänescu, Ro­­pico Mu­xandrescu. Berea, căpitan Teodora, Alexe Zanesco, Crăiniceanu. Maior Raiovici, Sacha Raducanu. Vlad Bărbătescu, Jim Manu, Dr. Ilie­scu. Cuzin, R. Cuglar, Nicu Constarn­tinescu director la .,Creditul Minier“. G­urând­a, arh. Tăbârcă, Delhasa. Coro bescu, Schraidiger.­­HENRY Rudy Bayer, zăr Bayer, d-na și d. Steinbach, d-na şi d­ .Viperin, dna şi d. dr. Beck, d-na şi d. Stroe Lupesc­u, d-r»a. şi d. Jean Ranker, d-na şi­ d. Coiw», d-na şi d. Lazăr Halpern, d-na şi d­ - Atanasiu Varga, d-na Coca Schulder, d-na şi d. C. Schulder, d-na şi d. O. Berger, (Lm şî d. S. Berger, d-na. şi d. H. Singer, d-na şi d. X. Friedmann, d-na şi d. Manolovici. d-na şi d. L. Kraha*­ner, d-na şi d. Rulete, d-na şi d. Jean Baras. d-na şi d. Max Singer, d-na Beller, d na şi v. Feyns, d-na şi a. N. Haimovici, d-na şi d. Marcel Wagner, d-na şi d­. Fraîm, d-na şi­ d. Diamant, d. M. Jentier. prof. N. Dolf-­ covici, d-na și d. Victor Rodan, d. Al. Petrovici Hope, lim. Cerba, Edel, Virgil Schulder, Clamet. Armand Me.« , ... , , . « ,, lun, Ira, G. Stirne. Cruceanu, Ilara-S in saloanele de sport și Ma­­lam­bie Tonescu. Remus Dragomires-' a avut loc balul SOC. ^Seda' cu, Floroiu, Brănișteanu, B. Becker. ^^5+^ ^-1 dr Milian, avocat , aÄi Hescovici, Kaufman, Stemterg» Clamet’ d-na si d. i. Radu. iancu, director Beer, Moses, Tica Qol­­vuiturescu. Felix wieder, dr. stepiea-­­ denberg, luster, Aronovici-Nehru­hu, d.na general Horbatzki, d-rele Fjaimuc-I'Mman tWexlen Bilk cecinia Becker siuria^ Rosenfeld Lu­y­mente’,d. Olevenbaum. Spersmalt, Becker, Grosvald, Packer. Lermţa Zie- 7-VWmTn Frafa Pusternbaum ‘ vet Lydia, Gnth, Hilda Goldenberg, A­gnesman, f­raţii KOSeilDaum, Rozica steinhardt, Valeria Adania,­­ Richer, Damn, Rubrui, etc. Detttre Elia Goldstein, d. se« Grunberg, _Os- [ d-soare, Mil Tan, Soa/er, Teon. car Alpern, B. Marcus, Lowenthon, dtr. Wechsler, d-na şi d. căp. Barasch, d-na şi d. Carol Hill, d-na fi d. Gold­bentel, d-na şi d. ir. Goldstein, îng. Flachs, Solomon, d-na dr. L. Rosen­berg, Ipcar. Ferme, d-na şi d. Nede­lea­, Herland, d-ra Nutz­ Stănescu, Ma­rie Frumosu, d-na Nely Sterian, d. Camil PetrescU, d-na Zeldin d.na şi d. ing­. Maîtenski, Robert Versa, d. Walser, d.na şi d. dr. Eisenberg, d-na şi d. M. Landmann, d.na, şi d. ing. Banbergher Sigmund Binnannn, d-na şi d. dr. Blum, d-na şi dr. Va­ iar», d-na Nani Steinhardt. Celebra scriitoare daneză Karin Michaelis va ţine două conferinţe în limba germană la Teatrul Regina Maria.’’ Marţi 15 Martie, ora, 5­­1 a. despre Dragoste, căsnicie, divorţ .Ioî 17 Martie, ora 5 d. a­stmen­e între ele . Biletele la cassa Teatrului ,,Re­gina Maria”* _La Teatrul Naţional■ se repetă zil­nic ,,Allegro n»­a non troppo” de d- Ion Minulescu. In primele roluri d-nele Marioara Zimniceanu, Nora Peyov, si d-nii Sâr­bu, Morten, Vracost. Teatern.1 Naţional anunţă pentru as­­tă­ seară, „Doamna cu Camelii”. pie­sa continuă să se joace cu un enorm succes. Primul matineu, dim seria celor or­ganizate de scriitorul Adrian Manin la Teatrul Mic, va avea loc Silaba la 5 Martie, orele 3 p. bl. sub patrona, giul .An­dicatului Presei”, cu piesa :„Maieetra fără mână” (Twinndot). Pe scena Teatrului National se fac ultimele repetiţii ale tragediei lui Schüler . ..Hoţii.. .Prmiera are loc Sâmbătă s­ea­ra. Teatruu Naţional va reprezintă în matineul de Joi „Henric al TV-lea­” de Pirandello­funcţionari oameni de serviciu salariaţi în genere de cari aveţi nevoe este să daţi un antivciu la Mica PnMleftani A ZIARULUI­­ DIMINEAŢA AŞarete alar popular* răapândH în toate tirtţurile.­. Pe scena teatrului Regina aram se fac ultimele repetiţii ale comediei ,,Dacă aş voi!” de Paul Geraldy cu d-n­a Ventura. Premiera are loc Sâmbătă seara. Ştiri scurte d­in provincie i CRAIOVA - Um mwsv m obţinut concertele dat«., de reaestrul Enescjs. Societatea .Prietenii Stiintei La «su­ferit un banchet. BRĂILA, — In scopul strângeri! fondurilor necesare ridicării unul tn«L num­ent al Infanteriei a avut foc I» ziua de 25 Februarie cor. un teativaî sub patronagîul d-luî general Maori FOCȘANI. — Pictorul N. Enea, sl«* deschis o «sporiţi© ir» «aî» dubniBl,, „Intim­, ^ loggia,, «-.tu LOGGIA DIN TUR.NL I.' INTiTEt Pari«, Februarie 1987» ■isr I. H. Nuntă La Teatrul Naţional *n îae mari pre­găbiri în vederea reiprezentărei pie­sei „Păcală” de d. Horia Furtună. Piesa va fi pusă în sirenă de d. Paul Gnaty. Compania dramatică de­­ teatrul Regina Maria va relua „Strigoii” de Ibsen cu d-ne­le Lucia Sturza Bulan­­dra, Maria Mohor și d-nii Ion Mano­­lescu și V­ Maximilian. casa ROSE FRANCE 19, Strada General Lahovary, 19 A PRIMIT UN NOU TRANSPORT DE CENTURI DE ELASTIC La representaţia de astă seară a, O- parai­a Boema” cu d-nele Sachin­ Vră­biescu, Nina Botty şi d-nii I. Geor­­gewski, Nae Dumitre­scn, Steinex, etc. Speteacolul m­ii .comapilacitat cu „Gianni Schich­i”. _ Mâiniă soară Miercuri are loc la­ tea­trul Mic premiera comediei „Mae­strul Bolbeek şi bărbatul său” de Berr şi Louis Verneuil. In primele roluri d-nele Marietta Bares, Annie Capustin, Renée Annie, şi d-nii Fotmoi, Tone,mu Cimmel şi Velculesou. Opera Română anunţă pentru:o mâî­­ne Miercuri „Lohengrin” de E. Wag­ner cu d-nele Luci. Enescu, M. Sne­­ghe şi d-nii N. Apostulescu, Gh. Fo­­loaou, Lupescu şi Maggiari. Dumânidă­­- (operă, va fi manoncm pentru copii, cu preţuri, populare. Pe afiş: „Flautul Fermecat” şi „Zâna Păuşlor”. Un picior frumos şi eler gătit se obţine numai cu ciorapul 1944 en Tille“. Se găseşte exclusiv la MAGAZINELE „LUVRU“ Calea Victoriei 30 şi Gri­viţei 121 Astăzi la, orele 11 are loc­ vernisa­­giul expoziţiei de pictură 3, ti­ rei Ana Maria Călinescu, fostă elevă a Aca­demiei Julien din Paris. ,D-sa expune la, Casa Artelor din Str. Câmpineanu, şi lucrărie cu care se prezintă o aşează în rândurile ti­nerilor pictori români. Expoziţia e deschisă toată în» Martie. » ■ ■ Asta «ehxă Marti are loc la, Teatrul Mic ultima reprezentaţie a, comediei «Finul coniței” cu d-nele Marietta Rare,?, Silvia Dumitrescu», şi d-nii To­­neanu, Charnel, 'Fărâmu,' Scorţeama, etc. 1 Luni 1 Martie are loc­­ Teatrul Naţional un festival cu piesa «Făuri­­torii” în folosul Societăţei ,„Mormin­tele Eroilor”. Pe scena teatrului Beşiba Mari®, repetă ziilnic piesele : „Michel Perrin” 2 acte de Maresville şi Duveyner şi „Omul de cristal” un act de Henri­ Duvemois. In primele roluri vor amare d-r. Mohor şi d-nii V. Maximiliani si Ioi­ Manolescu. Compania de operete Leonard va reprezenta în tot cursul săptămânei opereta .Orloff” cu d. N. Leonard. Opera Română anunţă pentru aşii o seară reprezentaţie populară cu ope­­rile «Gianni Schichi” şi „Boema”. El­i Roger coproprietarul m­agazinului TROUVILLE MONDAIN Lipscani 49 Telefon 71/4? anunţă onorata sa clientelă că s-a reîntors dela Paris cu ultimele noutăţi párisién©« Co­mania cramatică de la, teofend Regina Maria anunţa ultimele trai re­­presentaţii ale piesei lui G. de Porto Riche : „Omul de altă dată” în «etS, îe de Marţi, Miercuri, şi Joi Opera Română anunţi speofeţi .Ja seara o reprezentaţi« populară ţia, „Aida”. > / e£L*+tBS ■ ^ Pentru a da posibilitatea, să asiste la matineurile cu „Măiestre, fără inimă”, direcţia Teatrului Mic, » fixat pentru aceste matineuri, urmi­­toarele preţuri, în cari se cuprind m toarte taxele legale: fotoliu I, 50 lei? fotoliu II, 40 lei 5 balcoaneî» 40, 30 si 10 lei.­­ MAGAZINUL „IA SANARITAINF* Strada Lipscani No. 30, Bucuresă a primit: Ultimele noutăţi în Mătăsuri negre şi culori precum si Stofe p. pardesiuri fi rochi PRETURI EXCEPTIONALE EN GROS EN DET­AIL ■,y Fair * r*INTRE DOUA REVOLVERE

Next