Rampa, aprilie 1927 (Anul 12, nr. 2830-2853)
1927-04-01 / nr. 2830
C/l£Jf7ÍC*|~| r/hstrry/.4-;~A. | Ecouri de la comemorarea SSUJTUUJ, UJiamaZlCa | centenarului morfei lui Beethoven Teatrul Mic: „070S“, comedie In trei acte de Pierre WeberI Piam Weber este un nume bine Cunoscut publicului nostru. Alături de diverşi alti celebrii autori de vo.deviluri franţuzeşti, şi, in special, alaturi de Maurice Hennequin, Pierre Weber a semnat o sumă de piese, reprezintate cu mare succes pe scenele diverselor noastre teatre de comedii. „Ot/OS" este intitulată, în original, „Chambre à part“, fiindcă Pierre ■Weber găseşte în dormitoarele separdate, unul pentru soţ, şi unul pentru soţie, cauza neînţelegerii dintr’o amuzantâ căsnicie. De fapt, căsnicia cu pricina era, de la început făcută să nu fie pacinică. El, un băiat de viaţă, dornic de chefuri şi de libertatea cu neprevăzutul ei, aventuros, nu consimte să se însoare, decât,, fiindcă tatăl lui, ruinat, are nevoie de zestrea fetei, ca să-şi salveze industria de conserve. Ea, o fată îndrăcită, se mărită tocmai pentru a-şi câştiga libertatea, de care, ca domnişoară, nu poate beneficia. Unirea e patronată, ca de obicei, de o mătuşă bătrână, care urmează să depună zestrea salvatoare în mâinile fabricantului de conserve. Până să se ajungă însă la acest fericit eveniment, tinerii împing scandalul conjugal, atât de departe, încât nici o soluţie nu mai apare posibilă, în afară de divorţ, cu atât mai mult, cu cât el este ameţit de farmecele unei femei de două ori divorţate, iar ea are la îndemână un amorez prostănac, gata s’o ia de nevastă. Dar în clipa, când divorţul pare să aducă în sfârşit, chinuitului menaj pacea mult dorită, se anunţă sosirea mătuşei cu zestrea! Insistenţele fabricantului de conserve determină pe cei doi soţi să consimtă a trece, în faţa mătuşei, drept trăind în cea mai perfectă armonie. Fireşte, aceasta determină o serie de încurcături, dintre cele mai amuzante, cari, până la urmă, dovedesc că însurăţeii se iubesc, în fond, dar că nu au găsit prilejul de a se înțelege prin iubire, fiindcă au prostul obiceiu de a păstra „dormitoare separate, — adică ,,Chambre à part" Dialogul e sprinten, viciu, vesel, plin de vervă; spiritul abundă și, cu concursul unei interpretări excelente, Comedia lui Pierre Weber oferă spectatorului o seară de delicios amuzament. În fruntea interpretării, notăm perechea, plină de vervă şi antren, d. Mişu Fotino şi d.ra Marietta Rareş, care joacă pe cei doi însurăţei cu antren şi fantezie; d. Ionel Ţăranu creiazâ cu mult umor, rolul Amorezului prostănac; d-na Renée Annie, ca de obicei, interpretează cu haz, rolul mătușei, care patronează căsnicia; d. G. Channel, d-na Annie Capustin și Silvia Dumitrescu au găsit posibilitatea să se distingă în roluri secundare. ; Decorurile frumoase, remarcăm câteva detalii de montare, pentru comicul lor, e interesantă pentru regia de comedie, această diformare caricaturală a unora din elementele punerii în scenă. EST. autor care se reinoeşte mereu Henry Bernstein In jurul ultimei sale lucrări : „Veninul44 chează pe Gisele, pe unnă îi cere ertare, pe urmă iarăşi se enervează. Aşteaptă telegrame cari nu mai sosesc. Francoise i-a promis că o să-i scrie. El nu se gândeşte decât la ea, nu trăeşte decât pentru ea. Gisele cunoaşte situaţia; îşi iubeşte bărbatul şi se ştie iubită de el. Intre timp ea a acceptat pasiunea lui Gabriel pentru o altă femee. Suferă demn în tăcerea un suflet drept, foarte sensibil şi care a ştiut să-şi facă din resemnare o virtute forţată. Francoise trimete lui Gabriel o scrisoare prin care-1 înştiinţează că se află la Paris. Dorinţa lui Gabriel nu cunoaşte margine. El pleacă fără să-şi înştiinţeze măcar nevasta. In actul al doilea asistăm la triumful „sexualităţii”. Acest act nu este decât o lungă scenă între Francoise şi Gilbert, una din acele scene în care d. Bernstein excelează, tot ce amoral sensual, are mai sincer,, dispute, împăcări, violenţe, explozii de ură. Gabriel rămâne un an cu Françoise, pe urmă revin© la Gisele, de data asta pentru totdeauna. Gabriel e pocăit, el lucrează şi e mulţumit. Gisele l-a iertat, ea trebue să nască. Secretul însănătoşirii şi veseliei lui Gabriel e uşor de găsit: prezenţa în casa lor a unei nostime văduve... D-nele Yvonne de Bray, Gaby Marlay, d-nii Charles Bayer, Marcel Andre obţin succese în această piesă, care constitue actualmente cel mai mare succes al stagiune!. O nouă piesă a lui Henry Bern- Gabriel e agitat şi nervos: o brusfeteiu constitue, orice s’ar spune, un eveniment. Numai aşa se explică nerăbdarea cu care a fost aşteptată ultima sa lucrare „Veninul1’ a cărei premieră a avut loc zilele trecute la teatrul Gymnase. Arta lui Henry Bernstein are marele merit că evadează din formule stabilite, continuând mereu să se înoiască, căutând să descopere terenuri noi, pe drumuri grele, în care foarte puţini autori dramatici îndrăznesc să se aventureze. Printre caracterele cari pot furniza subiecte de dramă, sunt două categorii: pe deoparte cele cari se exprimă în acţiune, cari au nevoe de evenimente exterioare, cari se revoltă contra obstacolelor din afară, puterea socială, loviturile, destinului; pe de altă parte acele parini,au alţi duşmani decât ne ei singuri, sufletul fiind câmpul tuturor conflictelor. Primele sunt comune, de un relief violent. Către ele se îndreaptă instinctul, celor mai mulţi autori dramatici. Cele din a doua categorie sunt fiinţe excepţionale, naturi de elită, artişti, spirite mari. Ele formează materialul pentru dramele interioare, de profundă intelectualitate, şi bineînţeles cel mai greu de realizat. • Ultima lucrare a d-lui Bernstein— Veninul —* e o lucare din această din urmă categorie. Ceea ce caracterizează această artă nouă, către care pare să se îndrepte inspiraţia autorului „Scandalului” este simplitatea de care uzează pentru a prezenta suflete complexe. In fond aceasta e şi logic. Când prezinţi peripeţii, evenimente, analiză devine imposibilă şi chiar inutilă. Acţiunea se mulţumeşte cu suflete simple, violente, faptele exterioare n’au nici o importanţă. Dorinţele, visurile, elanrurile brusce, depresiunile profunde, în fine toate schimbării© secrete ale sufletului nu sunt determinate din afară: ei îşi joacă singuri comedia sau tragedia. Tot aşa d. Bernstein, în „Veninul” a redus intriga la minimum. Procedeul său de analiză pare să fie mai mult de domeniul romanului decât al artei teatrale. In eroul ultimei sale piese, d. Bernstein a vrut să prezinte tot destinul tragic al omului în faţa amorului. Este în sufletul omului un fel de a se manifesta a dragostei, care nu este altceva decât tandreţe, nevoie de a proteja, încredere. Şi mai este o alta care e dorinţa — sau cum se spune sexualitatea care aduce după sine gelozia, violenţa, neîncrederea, nevoia de a face pe cineva să sufere; aceasta este otrava — „veninul”. Intre aceste două extreme omul se agită, incapabil de a se fixa, fugind rând pe rând de la o pasiune la alta. Pentru ce nu poate uni el în aceiaş femee ambele trebuinţi ale naturii? Aceasta ţi118 chiar de legea posedării, care este elanul după necunoscut. Este în sexualitate un principiu de acţiune, o energie vitală care comunică sufletului şi creerului, învinşii pot spune ca d- Bernstein: „Sexualitatea e infernul”. In trio vilă din împrejurimile Pan-ului, romancierul Gabriel Pocaud a venit să se odihnească împreună cu soţia sa Gisele şi prietenul său Olivier, care-i serveşte de secretar. El a ieşit dintr-o gravă criză, a rupt de vreo două luni cu amanta sa Prancoise Massast. Această legătură a durat peste patru luni, în care timp Prancoise a fost de o violentă exasperată. In sfârșit, ambii amanți, egal de plictisiți au hotărît să se despartă. LA PARIS In ziua centenarului morţei lui Beethoven a avut loc în biserica „Madeleine“ din Paris un concert religios în care s-a executat sub conducerea lu Gaubert „Missa solemnis“. O mulţime imensă umplu catedrala. Execuţia a fost strălucită LA CONSTANTINOPOL Un comitet special instituit, a pregătit festivităţile comemorative de la Constantînopole. S'au executat într’un concert simfonic Simfoniile No. 2 şî No. 8. Violonistul Seifeddîn Asaf a executat concertul pentru vioară de Beethoven. Clubul german „Teutonia” a organizat un concert de muzica de cameră iar ambasada germană a organizat o solemnitate cu concursul pianistului prof- Kempf de la Conservatorul din Stuttgart LA NEW-YORK Societatea Filarmonică din New-York a dat un festival Beethoven dirijat de Furtwaengler directorul orhestrei dela „Gewandhaus“ din Lipsea. S-au executat Simfonia No. 5 şi concertul pentru pian în sol major cu concursul pianistului Gieseking. LA BERLIN Consiliul municipal al oraşului Berlin a editat o broşură care cuprinde programul detailat al festivităţilor organizate la Berlin cu prilejul centenarului marfei lui Beethoven. Dr. Kurt Singer semnează un raport asupra relațiunilor lui Beethoven cu orașul Berlin. ----------XX--------- , - ,-M, (I societate pentru încurajarea teatrului evreesc Din iniţiativa unui grup de amatori de teatru, s’a pornit o acţiune pentru reînvierea teatrului evreesc. Ca un omagiu pentru memoria aceluia, ce pornind de pe meleagurile noastre a creiat în lumea occidentală teatrul modern evreesc, societatea înfiinţată pentru realizarea acestui scop a fost numită „Goldfaden“. Societatea „Goldfaden“ are ca Program : Să redeştepte— prin propagandă susţinută — interesul masjelor pentru teatrul evreesc. Să încurajeze acele trupe de teatru, ce se vor prezenta cu ansamblu omogen şî repertoriu de artă-Să tindă spre înfiinţarea unei societăţi dramatice evreeşti, cu artişti aleşi şi repertoriu stabil. Să aducă, în reprezentaţie, elemente de prima andine, cari fac fala teatrelor din America şi Europa. Să publice premîî pentru piese cu subiecte din istoria şi viaţa evreilor. . Să strângă fonduri pentru clădirea unui teatru modern. Orice persoană, indiferent de naţionalitate, religie sau sex, poate fi membru al societate! „Goldiadin“ şi să se bucure de avantagiile acordate societarilor decătre trupele susținute de Societate. fi AMPA Ultime informatiuni dIN ŢARA DIN STRĂINĂTATE In ziua de 26 Martie a fost a Aflam că un grup de acţionari sezată o placă comemorativă pe păgubiţi al fostei societăţi .filarmonice“ din capitală va readuce în faţa tribunalelor comerciale chestiunea încă nelămurită a falimentului „Filartmoniceî“. Teatrul Popular1 închide stagiunea la I Aprilie. « Teatrul Naţional a acordat concedii pentru plecări îh streînatate d-nelor Lily Popovîcî, Tantzi Bogdan şi d-luî S- Calboreanut. . .» ( Opera Româna a fixat pentru ziua de 16 Aprilie premiera operei originale : „Nunta tragică’1 de Alexis Catarg). • ’ Infragerele Teatrului National se repetă comedia, lui Shakespeare : „Mult sgomot pentru nimica toată“. Piesa va fi pusă1 în scenă de v. G. Mihăescu. :0i "V ••î' casa în care a locuit Beethoven la Praga în Lazenska Ulîce Prague III 248. Compatriotul nostru d. Samson Faînsilber va interpreta azi pentru prima oară, rolul lui Nérón la Teatrul Trocadero din Paris. Mussolini a acceptat preşidenţia de onoare a Academiei naţionale de muzică Rossini. A murit la Paris scriitorul Victor du Bled, autorul volumelor „Societatea franceză a secolului al 16-lea în secolul al 20-lea. FILM »(CINEMA Cronica, de premieră Fluturele de aur cu Billy Damka şi Nils Ost Her, regia Michael Kertész Premiera de Marţi la Select s-a bucadat, de un public extrem de numeros şi mai ales elegant. Incontestabil că filmul a fost motivul principal al marei afluente,dar nu este mai puţin adevârat că în acest local premierele sunt motive de reuniune al lumii noastre moderne. Multe femei frumoase, mulţi barbaţi monocraţi şi bătrâniori, urmarind superbele linii ale Lillyei Demite şi mai ales multe fete tinere dornice de, o aventură cinematografică... SUBIECTUL : In restaurantul nu tocmai vizitat al bătrânului Mac Farland, trăește Lilian și Andy, prima fiică adoptivă, al doilea, fiul natural al bătrânului. Tinerii pare că se iubesc, fără însă sâ fi avut prilejul să mărturisească. Farland și-a trimis fiul la studii, în timp ce Lilian se ocupă cu compontabilitatea. In taină ea primeşte lecţiuni coreografice, căci visul ei, este sa devie dansatoare. Bătrânul murind, Andy este nevoit a se întoarce acasă, Lilian părăsind în fiecare zi casa pentru a urma cursurile. Andy află visul ei și declară că se opune. Ea părăseşte locuinţa şi sprijinită de bogatul Aberdeen, care o iubeşte, urca repede treptele gloriei. Totuşi iubirea tinerilor e din ce în ce mai puternică fără să aibă prilejul unei întâlniri. Aberdeen cere mâna Lilianei, dar aceasta îl refuză mereu. Cu ocazia executării baletului „Fluturele de Aur“ Lilian cade de la o mare înălţime, scăpând cu viaţă, dar fără să mai poată opera,în scenă. Când se însănătoşeşte ea mărturiseşte lui Aberdeen 'dragostea', ce o poartă lui, Andy şi acesta face tot Posibilul pentru a împăca îndrăgostiţii cari acum vor trăi fericiţi INTERPRETAREA In extrem de dificilul rol al Lilianei, apare frumoasa Lilly Damila. Artista şi-a studiat rolul, cu multă mi nuţioziţat© şi mai ales cu o deplină înţelegere a puţin obişnuitelor conflicte sufleteşti, trăite în realizarea lui Kertész. In scenele când după încercări zadarnice, de a uita, îşi simte sufletul torturat de dragost pentru fratele ei vitrig, Lilly Ramira a realizat o crea■ţiune, care oridică cu mult deasupra uşoarelor succese, datorite numai frumuseţii. Apoi scenele de balet, la care această frumuseţe a fost exploatată până la paroxism de regisur, actriţa vrăjeşte publicul. , Nils Astleif în rolul lui Andy, ne-a prezentat un personaj cu medizinine cizelat de suficientele sale mijloace de interpretare. In general regia lui, Michael Kertész ne-a prezentat un spectacol atragător din toate punctele de Vedere, care în privința montării culminează în scenele de balet. . • Restul ansamblului din care cităm numele lui Ferdinan Bonn, în directorul, teatrului, Julius. V. Szilsrghi, în bucătarul si Ciut Bois, maestru de balet, au făcut din acest film un spectacol atrăgător, din toate punctele de vedere. ISF:MO __________________________________ Elga Brink despre obiceiurile americane Deoarece, pest® ocean , foarte fiert cuiva pentru un bărbat, de a-şi îngriji pe stradă de micile nevoi ale vieţii sale, s’au inversat rolurile . Acolo nu e bărbatul acela care acostează, ci femeia. Căci dacă nimereşte la o adresă falsă, bărbatul riscă imediat o amendă mare sau chiar închisoare. Deaceea ■«« procedează în felul următor : domnii merg cu automobilul după amiază foarte încet şi aproape de trotuar. Această viteză roică, e ca un semnal a! dorinții. Intr'acestea doamnele ,se plimbă pe trotuar şi când vreodată le place vreun „Viveur”, îl salută prieteneşte- simulează o cunoştinţă veche, se apropie de maşină , fBină zabia,, Charlie, cum merge ?” — şi se suie înăuntru. Cum se vede, se adoptează metoda formalistă, nimeni nu a compromis şi trecătorii nu ştiu niciodată: e vorba de o idilă, sau, de o revedere prietenească ? Criza de scenarii în StateleJUnite E-xox- In „Rue de la Paix“, Armand Bernard are rolul unui American care la început foarte neglijent, vrea să devină elegant. De acord cu regisorul său, artistul vroi să comande croitorului său, un pantalon de ultima modă americană, adică foarte largi. Și pentru asta, nu se mulțumi cu sfaturile specialistului ci începu să frecventeze locurile unde trebuia să întâlnească Yankei-Nu avu multă greutate să-i găsească, deoarece Parisul era inundat de cohorte de străini. Armand Bernard arătă atâta curiozitate și mirare în fata Americanilor, cu pantaloni largî, încât fu luat drept ' un xenofob cane-sî batea joc de ei. Se iscă o ceartă cu un New- York-cz si o încăerare era foarte apropiată. . .....*«• Insă un interpret inteligent. aplană incidentul. De, atunci,Af-J in and Bernard are idio-sîricrasie ! • Casele producătoare din America simit actualmente într’o mare depresiune intelectuală, datorită secării izvoarelor de scenarii. Astăzi nu se mai poate oferi publicului, scenarii luate de avarina fără a cerceta, în prealabil dacă sunt inteligente sau nu. Azi filmul trebue să satisfacă pe deoparte simțul estetic, pe de' alta) rafinamentul. Ori, dacă teatrul cere ca maximum o sută de subiecte pe an, cinematografului îi trebuește cinei sute. ‘ —A " Ca, inimăr, scenariile'nu lipsesc. Tnumia unui anunț în, ziare.^'(Eric față de ame'ficanî. van Stroheim a primit douăzeci de mii, din care n’a ales unul. O altă cauză importantă a lipsei de scenarii, e faptul ca metteurii en scene cântă adaptarea romanelor celebre, din cauza reclamei ce .se poate face îh jurul lor. .Desigur că majoritatea din ele, produc deziluzii spectatorilor cari cunosc opera originală — dacă nu pentru că realizarea e proastă, dar fiindcă de obicei se alterează concepţia autorului. Filmele însă reuşesc din punct de vedere material, căci reclam,de mare... și publicul nepriceput. ......... t.NSTrigtUL DE arte GRAFICE .RAMPA». Strada Sărindari«. 7 ati Triumful muzicii româneşti tn Franţa Succesele d-lor George Georgescu şi Filip Lazăr SPECTACOLE W'jm ■ SPECTACOLE CONFERINŢEI M ■ CONFERINŢE CONCERTE CONCERTE ŞEZĂTORI Joi 31 Martie 1927 ŞEZĂTOR! . "sala ateneului . 1) Cimarosa .1149.1801). ..Il Mairimonio SegretoUvertură. 3) Castaldi: „L’croe senza gloria“ Simfonie în trei părţi: 1 Prima audiţie ; OPERA ROMANA Piaţa Valter Maracineanu, Télet 34/1? Orele 8.30 Bărbierul din Sevilla Operă in trei acte de Rossini DISTRIBUŢIA TEATRUL REGINA MARIA Pasagiul Compedia. Telefon 52/45 Compania dramatică Bulandra-Manolescu-Maximilian-Storin orele 9 seara Omul de altă daţi (Le Vieil homme), piesă în 4 acte de Georges de Porto-Riche Distribuţia Michel Fontanet d. Tony Bulandn. Augustin Fontanet d. A. Finţ, Chevassien d- V. Maximilian Therese Fontanet d-na Maria Ventura D-na Allain d-ra Cătuşa Elvas Catherine Prat d-na Ketty Deci; Virgine, servitoare d-ra C. Mihai TEATRUL MIC. Compania dramatică Tantzi Cuiava. Barolzi — M. Fotino. Orele 9 seara. „07/08“ (Chambre a part) Comedie în trei acte de Pierre Wober tradusă de Ionel Tăranu DISTRIBUȚIA. In trecere prin capitala Franţei ,- George Georgescu a fost rugat de marele dirijor Pierne să conducă mai multe concepte la „Colonie“. Asupra succesului obţînut de compatriotul nostru, ziarul „Comoedîa“ publică în ultimul său număr: „D. Pierne a cedat bagheta confratelui său, d. Georgescu, şef de orchestră al Operei şi Filarmonicei din Bucureşti. Aceste schimburi de comandamente sunt foarte puţin frecvente, ceea ce e foarte regretabil. Publicul şi muzicanţii compară cu plăcere interpretările diferite ale aceleiaşi lucrări şi se interesează de protagoniștii de calitate. D. Georgescu e din această categorie. De statură înaltă, profilul arcuit, d- Georgescu s’a impus atât prin gestul apt a comanda cât și pruitriul fel de persuasiune felină care-i e naturală. El mimează frazele pe cari le cântă instrumentele din orhestră. Nu încetează însă să observe valoarea ritmului şi măsurii, fără de care nu există nici coheziune, nici ansamblu posibil- Nu e sclavul tempotikii, pe care-1 modelează cu supleţe. Aplecat asupra Instrumentelor le păzeşte distribuind fiecăruia ordinul de plecare-In special nuanţele, d. Georgescu Ie respectă cu stricteţă. Şi când într’un crescendo, pare că a atins maximum forţei compatibilă cu capacităţile orchestrei, şeful face apel la ultimele rezerve cărora le dă un ultim efort. Toate acestea sunt obţinute cu o mimică expresivă fără atletism agresiv. Această metodă aplicată lui Till Eulenspiegel de Richard Strauss ne-a dat o interpretare studiată, vivantă și de o extremă vigoare. Publicul l-a aplaudat îndelung. SUCCESUL D-lui FILIP LAZAR Concertele coloane au dat un „Divertisment“ inedit, compus din şapte mici piese care le lea g, d. Filip Lazăr ia între ele autorul, un tânăr compozitor român. d. Filîp Lazar S’ar r putea reproşa acestei partituri că e o lucrare a căror elemente se leagă în perfect umil de altul. D. FHip Lazăr ne-a sedus prîntr’o uşurinţă a tuşeului şi un spirit de calitate“ 1) „Fra ii Bene il Male“. 2) „Fra il Tulto o il Nulla", 3) „Fra la Vita c la Morte". 3) a) Castaldi: „Trantella“ p. instrumente de coarde (după cererea generală), b) Sinigalia: „te Barufta chizsote" Uvertura la comedia cu acelaș nume de Goldoni. Coatele Al mali va d. A. Gcorgewski, Bartolo d. Ó. Georgescu. Rosiaa d-na Lydia. Lypkovská, Figaro d. Umberto Urbano, Basrlio d. G. Nieulescu-Bâsu, Bertha d-na Virginia Miciora. Fiorello d. Al. Alger. Sergentul d. Sp. Dumitrescu, Ambrosio d. Drag. Grigo* .reseu. Notarul, d. -G. • Ploes'teMm. Conducereamuzicală, d-nul . Eg. Mafismi.. . . •.... TEATRUL NATIONAL Plata Teatrului National. Tel. $13 Matineu orele 2.30 Doamna cu Camela Dramă în 51 acte de d. Dumas fiul , DISTRIBUȚIA ' Armand Duval, d. N. Băltăteanu, Georges Duval, tatăl G. Calboreann, sky, Gaston Rieuz, d-nul G. Baldovin, Saint Gaumens, Gr. Marculescu; Gustave, d-nul Theo; Contele de Giray, d. C. Staacescu; Arthur de Warville, d. C. Dutulescu, Doctorul, d-nul G. H. Polizu; Arthur, d l Al. Marius; un valet, d G. Soare; Margueritte Gathier, d-na Maria Filotti; Prudence, d-na , S. Sonia Cluceru, Olimpia d-na E- Zaharia, Alexandra; Nichette, d-ra Maria Chicog, Nanina, d-na El. Parizianu; Estera, d-na G. Danielopol; Un servitor, d. C. Danielescu; Al doilea servitor, d. Gttslav Valentin ..: Un comisionar, d. D. Macedonski. Direcba de seemä d. v. Enescu. *■*[' Păcală Snoavă tu 4 acte în versuri! de d. Horia Fui'tuna ... j:r oTA . DISTRIBUŢIA Preklugul ‘ Păcală Aghiuţă Tândală Zamfira Arvki'te Dina Oraş mărite Pepelea Setva Flămânzilă ( Nea Istrati Stareţul Gogoaş Sgabereea Corcodef Agop Neonila d- Vichîda Miofîeîeu d. G’. Baldovin dra L. Almajean d. V. Antonescu d-n a. El- Parisiajiu d. C. Orendy d-na D. D-trescu d-na Sonia Clucer d. ,Gh. Baldovin . d. Gr. Mărculescu ■ j, d. M. Mateescu d I. .Fintesteanu d. S. Coarabie. ,• d-l I. Theo d. V. Romano d. D. Grigoriu dma Kelly Brates d. D. Ene Un lăutar.' Director de scena d. Paul Gusty. Decorurile după schițele d-lui T. Cornescu. Nicoiétte dna Marietta Rareş, D-n9 de Monbissac d-na Renée Annie, dea Bonnin d-na Annie Capustin, Florice d-na Sylvia Dumitrescu, Alice dra Tina Radu, André d. Misu Fotino Montrachet d. G. Chamel. La Chambotte d. * Ionel Tăranu, DesTignolles d. Mircea Bakban, Germain d-l l Georgescu. ' f. - TEATRUL FANTASIO ■ (fost Alhambra, Strada Sărindar T4/ Direcţiunea Iancovescu Orele 9 seara Axa» comedia în 3 acte de Louis Verneuîl şi Georges Berr »*' DISTRIBUŢIA Baronul Wurtz d. Leon Leiten Felix Borneret Vieoniele Langeats O mar Constantino viei Lugutn Francois Stromboli Dl. Bile Baroana Wurz S űzette Contesa Romani d. I. Iancovescu d. I. Stroe d. Roland de lassy • I. Negoescu d. Gărdescu d. I. Basarab. d. Dragne.a d-na Nsly Sterian d-ra Leay Caler d-ra M. Deculcsca TEATRUL CAROL CEL MARE Bulevardul Elisabeta. Telefon 35.- Cinematograf CIRCUL SIDOLI. —Spectacolele Trupei Circului Proserpi. Program de »fracţiuni. (ÎNIMATOGRAFΔ CINEMA ODEON. - Carol al XH-lea. CINEMA M. VOICULESCU. - Pola Negri în Pasiunea unei Chinezoaice. CINEMA LIPSCANI PALACE. -„Adio Tinereţe” (Antonette Sabner CINEMA CAPITOL. — Lacrimile Clettel ■ cu Sandra Milovanoff. CINEMA LUX . „Sălbatecuţa”. CINEMA VLAICU. — „Parada cea mică” cu Walace Berry. CINEMA GLORIA. — Condamnare (Pe drumurile Siberiei) cu Vladimir Gaidarov,• și Marcela Alban,i. CINEMA JUPITER. Moşilor — „Cavaierul Violetelor” cu Hary Liedike. CINEMA MARCONI. - „Amanţii D- nei’ cu Henry Portes; trupa Nae Tomescu va juca „Teoria chibritului. CINEMA RAHOVA. - Doamna nu doreşte copil... cu Maria Corda §’ Harry Liedike. ATENEUL GOLESCU - CINEMA. — „Cobra” cu Rudolf Valentino si o comedie. CINEMA MODEL.—„Urma tu Connay Tearle si Ana O. Nilson- operă complectă si o comedie. Orela 8 seara Filarmonica Concert «Imlonic Dirijat de maestrul ALFONSO CASTALDI PROGRAM: '“Orele 8.30 ! Ancheta noastră cinematografică s’a închis Nu se mai primesc răspunsuri După cum am anunţat, ancheta noastră cinematografică s’a închis. După centralizarea răspunsurilor, vom publica rezultatele. Până atunci vom continua publicarea răspunsurilor primite şi cărora încă nu le am putut face loc. Bineînţeles că NU MAI PRIMIM NICI O NOUA CONTRIBUŢIE. După mine. ..Răzbunareai, lui Nour”, a maestrului Sadoveanu, as* fi ’c’ea o mai nimerită întrucât posedă toate calităţile cerute unui film care ,sâ arate străinătăţii frumoasele peisagii ale ţării noastre, obicinuiţi la naştere şi înmormântare, dragostea românească de mult cu urcatul miresei pe cal în amurgul serii şi luptele ce le-au dus strămoşii noştri cu duşmanii.. Filmul trebue jucat numai de artişti români. Pentru Noul indic pe d. Ion Manolescu sau d. Aristd Deman- triad, pe soţia lui Alexandru, d-na Lucia Sturza- Bulandra, iar ne băiat d. Toni Bulandra.O altă operă puternicăar fi „Ge-* niu Pustiu”, de Eminescu, un film de o mare tragedie cu Aristide Demetriad în rolul principal şi „Păcat” de Caragiale. Regia să fie germană — Caesarfa. Constamtin Ionescu student Str. Racoviţă Grand 31 La uni amator de cinema şi cu dorinţa de-a vedea o operă românească filmată, propun nuvela „Păcat” de Caragiale. . Ca interpreţi, cred bine să fie români însă cu technică străină. . I. David, student Griviţa 22 — Loco Cred că ar fi nimerit să s© însce- u neze nuvelele: „Lake, Buturugă”,* sau „Dreptatea lui Stefămiţă”, amândouă, de autorul român Michail. Demetresen, ’ Nu cred să fie nevoi-să apelăm la artişti străini, şi după Părerea mea, să/i joace rolurile,; brineipalft'ilrmăterii rfrtişţi în prima nuvelă: „Lake Busturugă” N. Băltăţeanu dela teatrul Naţional. în Trigăurică G. Mărculescu di la teatrul Naţional. Lenuţa: Cătuşă Elms Enescu, teatrul Regina Maria; Movileanuu: Marcel Enescu, de la teatrul Regina Maria.. Doctor^ ., Theo Theodorescu dela teatrul Na-.ţional. In a doua nuvelă , în rolul lui Ştefănuţă: Al. Demetrian de la teatrul ■'National;' Voichiţk: Marietta Rareş dela Teatrul Mic; Mihai; I. Anastekiad dela teatrul Regina Maria. Privitor la ceilalţi artişti, care n’au roluri aşa principale, avem destui artişti buni.. Cu deosebită stimă . ■ Florie® M. Bălimeanui . * ........... Brăila Cea mai frumoasă realizare cinematografică din operile româneşti art îi „Cu paloşul” de Radu Rosatti Filmarea s’ar putea face la noi 1 .., în munţii noştri cu poziţii atâtpitereşti. Ca interpreţi propun artişti străini, în rolul principal ar fi foarte nemerit Douglas Fairbanks. Zoe Popescu Ori*. Inginer I. D. Teodor Nr. 3, Fii avei