Rampa, mai 1927 (Anul 12, nr. 2854-2877)
1927-05-01 / nr. 2854
anul am, No. 2854 «JEJDACTIA, ADMINISTRAŢIA SI ATELIERELE GRAFICE Strada sărindar. 7 ICLEVON lOI/M Publicitatea concesionată ejuip Societăţii Anonime Budolf Mos Calea Victoriei. 31 Anundurile se primesc la toate agenţiile de publicitate şi la administraţia ziarului. Numai un om liber ştie să se acoraodeze necesităţilor conjugale. Rupe lanţurile, .lefe' Adjudecă-ţi întotdeauna ceva mai multă libertate decât ai nevoe în mod efectiv. 4 * Nevasta ta e desigur mai puţin teribilă decât spaima care o ai tude ea. • 4 * Practică maxima înţeleptului : cu soţia, mai mult decât cu prietenul tău, să trăeşti întotdeauna ca şi cum a doua zi veţi avea războiul înainte de a te aprinde pentru o mică divergenţă de opinie, gândeşte-te la motivul car© vă separă şi vei surâde. • Când te va necăji iart-o iubind-o ceva mai mult, când te jicneşte, iart-o iubind-o ceva mai puţin. * Daca ai trăit lângă ea timp de o zi, vei putea trăi toată viaţa. * Căsătoria simplifică viaţa şi complică ziua. * Nu trebue sa uiţi că prima datorie în materie de căsătorie e iertarea. : .$ !! Câţi soţi, dacă ar fi întrebaţi după căsătorie, de modul cum şiau petrecut timpul, ar fi în drept să răspundă:: „Am trăit”. ♦ Căsătoria ca şi captivitatea, sălbăticeşte sau domesticeşte. # Te căsătoreşti aşa cum mergi la nenorocire, din lipsă de imaginaţie. * Dificultatea este de a trăi cu fiinţa pe care o iubeşti şi de a iubi fiinţa cu care trăeşti « O bună căsătorie este acela care tinde spre iubire: mai bine să te obicinueşti pe nesimţite cu nevasta ta, decât să te desguşti pe nesimţite. * Căsătoria nu împiedică să fii fericit. ... . * Prea e defăimată căsătoria pentru a nu avea ceva bun în ea. învaţă să-ţi comarinzi pasiunile • Poţi îngădui unui strein ceeace n’ai îngădui unui prieten ; prietenului îi poţi îngădui ceeace n’ai îngădui soţiei tale. «■ Te obişnueşti cu defectele grave ale soţiei tale, dar te plictisesc din ce în ce mai mult micile manii.Trei proscrişi! Guvernul lituanian » interzis vânzarea lucrărilor lui Shakespe- Oscar Wilde și Rabindranat are sau îndură- Motte și maxime CASATORIA de Jean Rostand SHAKESPEARE RABINDRANATH TATORÉ Tagore, ca fiind imorale și „antisociale’”. Expoziţia Magdeburg ~ În timpul verii va avea 1oc ,la Magdeburg marea expoziţie retrospectivă a teatrului german. Organizatorii expoziţiei nu sunt îndrumaţi de ideia creării unui muzeu, ci de iniţierea marelui public în tainele culiselor şi ale trecutului istoric al artei dramatice. In chip atrăgător şi interesant pu. Micul profan şi specialiştii vor putea urmări evoluţiateatrului de la originile sale până în zilele noastre. ISTORIA TEATRULUI GERMAN Expoziţia retrospectivă va cuprinde documente relative la începuturile teatrului antic şi va arăta apoi primele manifestări dramatice în Germania, organizate de armatele romane la Matenta. Deasemenea vor putea vedea modelele misterelor religioase, reprezentaţiilor carnavaleşti, teatrului şcolarilor şi al meseriaşilor din timpul lui Hans Sachs. Influenţa culturei romanice se va putea urmări în teatrul renaşterii şi al barokului, apoi în comedia del Arte şi în opera italiană. Mai târziu comedianţii călători englezi şi teatrele naţionale şi princiare au contribuit la crearea unui teatru german. Epoca marilor poeţi de la Weimar, Boethe şi Schiller va fi reînsufleţită. „Hoţii”, prima tragedie a lui Schiller va fi reprezentată în decorurile în cari a fost montată pentru prima dată in anul 1782. Două săli vaste vor cuprinde relicvele maestrului de la Bayreuth. Cu manifestările teatrale ale ansamblului curţii de la Meiningen, ale Naturalis,mului şi ale montărilor stilizate se complectează imaginea expoziţiei retrospective a teatrului german şi ne îndreaptă spre realizările teatrului contimporan. ARTA MODERNA Arta contimporană este sintetizată în două mari secţiuni : secţiunea culturalii şi secţiunea artistică. Aci vizitatorii vor vedea, redate şi mod schematic legăturile între public şi teatru. Se poate urmări evoluţia trusturilor teatrale, organizarea teatrelor municipale şi de stat, sindicalizarea actorilor, educarea tinerilor actori şi în fine, economia şi administra Statisticile cuprind în cifre întreaga viaţă teatrală. Interesante sunt străduinţele directorilor de teatre din Germania de a creia comunităţi statornice ale spectatorilor. In secţiunea artistică sunt expuse lucrările practice ale autorilor, compozitorilor, regizorilor şi decoratorilor. Evoluţia unei opere va fi demonstrată de la terminarea manuscrisului şi până la coborârea cortinei după ultimul act al reprezentaţiei INDUSTRIA ŞI TECHNICA Industria şi technica teatrală vor fi reprezentate prin modele şi schiţe arhitectonice şi decorative ale celor mai de seamă arhitecţi şi pictori. Se vor vedea şi instalaţiuni electrice şi mecanice, sanitare şi de siguranţă, cari stau la dispoziţia actorilor sau a publicului. O expoziţie de machete şi schiţe de decoruri va întruni operele artiştilor de seamă ale vremei. Trei expoziţii speciale vor fi organizate cu următoarele titluri : ..Teatrul şi filmul”. ..Teatrul şi radio” şi „Cercetările acustice“. Personagii... Istorice HARRY PILGER creatorul Black-bottom-uluî casiijpTQ. coiTdJiFSiJ.lu.1 international pentru montarea lui „Cfiunteclair" — Pictorii din toată lumea pot participa— După cum am mai anunțat, ur- J 1. Ideia conducătoare a desena muşii lui Edmond Rostand, po -f torului trebue sa fie de a concepe ivit ultimei dorinţe a marelui un costum simplu şi practic pen' ' tru a lăsa actorilor libertatea de aet, intenţionează să reprezinte itr’o montare cu totul nouă (mestec de realitate cu pură fantez) capodopera literaturii franeze „Chantéelair”. In vederea acestui scop, prin îtermediul ziarului „Comoedia ’niţiatorii se adreseaza pictorilor desenatorilor din lumea întregg pentru stabilirea machetelor destinate nouei montări a lui Chanteclair”. a __ mişcări, apropiindu-se cât mai mult de o concepţie veristă. 2. Machetele trebue să fie colorate. 3. Concurenţii au facultatea de a concura pentru decoruri şi pentru costume4. Pentru decoruri, fiecare concurent trebue să trimeată patru machete (una de fiecare act). 5. Pentru costume trebue să se trimeată următoarele machete : cocoşul, cocoşul de luptă, fazanul, mierla, câinele, bibilica, păunul, iepurele, bufniţa. 6. Fiecare machetă trebue să poarte neverso o deviză. CONDIŢIUNT DE PARTICIPARE Iată şi condiţiuniile »«urs internationaL acestui Nu trebue să figureze nici numele autorului, nici vre-o altă indicaţie. Numele şi adresa autorului trebue să fie puse într’un plic închis, deasupra căruia se va scrie deviza. Aceste plicuri nu vor fideschise decât după desemnarea machetelor reţinute. 7. Concurenţii trebue să-şi trimită compoziţiile pe adresa d-lui Gabriel Alphand, directorul ziarului „Compedia”, 51, rue Saint Georges, Paris, în plic recomandat 8. Compoziţiile trebuesc ■ trimise până în ziua de 1 Iunie crt. 9. Machetele nu vor fi înapoiate. JURIUL Pentru desemnarea laureaţilor a fost constituit rmnătorul'ijuriu: d-nii Gabriel Alphand, Louis Bartichou, de la Acatemia franceză, René Baschet, director al revis- tei „L’Illustration”, Albert Besnard, director al Şcolii de arte frumoase din Paris, Steaa Coquelin, Eug. Pasquelle, editor al lucrărilor lui Edmonnd Rostand, Edouard Herriot, ministrul Instrucţiunii publice, Maurice Lehmann, director al teatrului Porte-Saint- Martin, unde urmează să se reprezinte: piesa, Jean Rostand și Albert Tournaise, arhitect. EDMOND ROSTAND Realizarea şcoalei ţigăneşti din Uzhorod. După cum am anunţat la timp, s-a înfiinţat la Uzhorod în Rusia, sUbcarpatică, o şcoală specială pentru copiii ţigani. Şcoala care funcţionează de căteva luni, a fost ridicată cu ajutorul activ al "populaţiei ţigăneşti şi astăzi este posibil să se dea un tablou mai exact al rezultatelor învăţământului. In primul rând copiii sunt ţinuţi în curăţenie, înainte de intrarea în clasă, trebue să se spele şi odată pe săptămână fac bae generală. In trei luni de zile, copii au învăţat să citească, să scrie şi să socotească. Se predă în limbile slovacă şi ţigănească iar pentru a adăuga şi un element atractiv, învăţământul conţine şi cânt. vioară şi povestiri. tnM iăatâţi* Mtijiarul |1 furM&eîe. După cum se știe, turneele sunt, pentru actori, excelente prilejuri de economie. O țuică, pâine, două măsline, pot constitui adesea un dejun satsfăcător. Dela o vreme, — către sfăr fitul turneului, — economiile sunt fi mai mari. In linia acestei... politici financiare, actorii arată o deosebită predilecţie pentru maşterul, de pe mesete restaurantelor de provincie, mu. Star, pe care obicinuiesc să-l monduce cu miezul de pâine, care li se serveşte la ţuică. Dar tumeieie s'au îndesit. Patronii de restaurante au băgat de seamă de ficiîil la rubrica „Muştar” și au luat măsuri. — Deaceea, de câte ori un turneu pe posesie intr'un ora?, —la ora mesii. In toate restaurantele se poate auzi, porunca înspăimântată, ca a unui comandant de vas in naufragiu : — Luaţi'muştarul, că vin actorii! Tot bara de la Capşa. Un cititor, pe care îl bănuesc simpatic, ne atrage atenţia că ,fiara de alamă’’ de la Capşa, de care se sprjină, de obiceiu, eroii „micilor răutăţi— face parte din domeniul miturilor. Bara, sau mai bine zis, barele de la Capşa, există, şi de două ori pe si (la 12 jum. a. m. şi la 7 fum. p. m.), eroii „micilor răutăţi“ ,se sprijinesc de ele, privesc şi comentează... E, totuş adevărat, că una din barele de la Capşa a fost ridicată de acum câţiva, ani de zile, — pe vremea când, simpaticul nostru cititor„ nu era capsist. Au rămas insă bare’ de alamă la toate ferestrele din spre strada Edgar Quinet — fi de aceste bare e vorba uneori'in ,,micile răutăți” ale „Ram. vei". Se ele». că in prima zi de Paște, ■ cunoscutul arhimilionar D. care. —• uneori, — fia zi mare), e și om de spirit, întâlnind într’o familie de latifundiari, pe d-na N t Itt. D spuse., — o foarte nostimă văduvă care mi despreţueşte, nici ba. nii, nici bărbaţii şi cu atât mai. mult. bărbaţi cu bani, — i.a şoptit la ureche. int fan moment, când nu erau observaţi de nimeni ! — Frumoasă d.nă, mâine sper să fiu invitat la d-ta la ceai... lini voi face o deosebită plăcere sălţi ofer un co. Her, care. va nu număra. atâtea perle câţi ani împlineşti d ta mâine (a doua zi de Paşte, d-na. Ut la. D spus cu., îşi sărbătorea aniversarea). Frumoasa văduvă rămase o clipă pe gânduri, clipi repede şi artistic, din frumoasele, sale pleoape, şi ,compunându-fi figura candidă, — de înger la spovedanie. — răspunse cu ’ neindoioasă sinceritate un glas : — Ta... atunci... mâine am să-mi sărbătoresc aniversarea numai cu d ta! Numai noi doi... Dar ştii ce Când ţi-am spus eu am numai douăzeci şi cinci de ani, am minţit... Niciodată femeile nu spun câţi ani au... Şi eu împlinesc mâine, treizeci, fi cinei de ani... La Capra,,* 1 ...se discută un ultim mare, surprinzător, şi — după părerea unora, — inexplicabil insucces. Fireşte că autorul, care ia ţi el parte la discuţie este de apărărea acestora din urmă. In căutarea unei lămuriri plauzibile a puţinelor şi slabelor spectacole, făcute de suscitată piesă, autorul, pe zână In martir neînţeles, declară la un moment dat i — Dragă orice aţi spune, e cert că piesa meanu a fost înţeleasă de pubiie#* — De unde ştii ? 11 consolează mali.ţiot, un confrate, — publicul... relei n'a văzut piesa ta! xor- Comemorarea a 10 ani de la moartea creatorului limbei Esperanto , Varşovia.— In ziua de 14 Aprilie 1917, a murit la Varşovia doctorul I.. Zamenhof, creatorul celei mai răspândite limbi internaţionale, esperanto. Memoria sa a fost sărbătorită de esperantişti, la congresul esperantist ce a avut loc de curând la Danzig. Programul congresului a cuprins şi vizitarea Varşoviei, unde Zamenhof e înmormântat şi la mormântul său, care are epitaful în esperanto, s-a organizat o comemorare. Congresiştii au plecat apoi la Bialystok, locul de naştere a lui Zamenhof. Aci, la casa familiei sale a fost descoperită o placă, comemorativă. ----------xox---------- Tenorul Onofrei soseşte In Capitală Tenorul român Dimitrie Onofrei, care cand, de câţiva ani cu mult succes In Stafete Unite, va sosi săptamâna viitoare în Capitală, unde va cânta în câteva spectacole ale Operei Române. Onofrei va apare în ,,Tosca”, şi „Rigoletto Gemier la Roma Mussolini a invitat pe Firmiri Gemier îa Roma, pentru a tin«e conteCercurile «artistice italiene se pregătesc să fac lui Gemier o primire dintre cele mai cordiale. rinţă asupra ..Societăţii .Internationale a teatrului”. Duminică 1 Mai, 1920 — —afata— 1 1 —a* ABONAMENTELE IM TAAA lirei luni . .... . . . .VA M .«»o *« «aM luni.. ........« .400 , Un an . . ...................................... • • « • • • -* 2 3 4 5 6 7°° * IN STRAINATATS trd luni.............................................................»«O lei Sase luni ............ . • ®00 „ nan .... ... • ..... «,*,» .lOOO v Abonamentele se plătesc Înainte »1 Încep la 1 sau la 13 ale fiecarei luni minmm 50 ani de activitate a unui clovn Zilele acestea a fost sărbătorit la circul de Stat din Moscova clovnul V. L. Durov cu ocazia jubileului a 50 de ani de activitate Clovnul Durov și-ai asigurat un loc important în istoria teatrului rus, iar în comisiunea care a organizat sărbătorirea se aflau pe lângă clovni şi acrobaţi,, academicianul Bechterer, şi alţi 10 profesori, cari i-au adus felicitările instituţiilor ştiinţifice. Durov poseda o metodă specială de dresură a animalelor, fundată pe studiul reflexelor iar descoperirile sale în acest domeniu formează un preţios material ştiinţific. Insă cu toate cercetările sale, el nu a părăsit circul. Dimineaţa lua parte la prelegeri şi şedinţe ştiinţifice iar seara stârnea hohote de râs cu spiritele şi satira sa necruţătoare. Durov a adus ştiinţei descoperirile circului, iar acestuia metodele ştiinţifice de dresură. E greu de deosebit într'însul pe clovn de savant şi deaceia îl felicită laolaltă profesorii şi academicienii cât şi jongleurii şi călăreţii. Durov e bătrân acum şi doreşte ca la moartea sa, animalele instruite de dânsul să-l însoţească la locul de odihnă. Scrierile lui Tolstoi netipărite Încă Moscova. — Comisiunea care redaustează ediţia jubiliară a operelor complecte ale lui Tolstoi, a pregătit un caen de scrieri provenind din anii 1840-450 şi care nu au fost publicate încă. In acest volum, se vor cuprinde şi poezii din anii copilăriei, în ruseşte şi franţuzeşte. Volumul va mai conţine 7 însemnări filosofice la J. J. Rousseau, Valoarea filosofiei (1845—47), Bazele muzicei şi, O metodă actuală pentru studiul muzicei. Din acestedin urmă lucrări, se vede că Tolstoi avea talent muzical şi că adesea spunea că dacă n‘ar fi fost, scriitor ar fi voit să fie compozitor. S‘au mai găsit şî câteva descrieri de, călătorie pe Volga şi în Caucaz, precum şi poezii din anii 1852—53," care vor fi publicate acum, pentru prima oară. In culegerea de scrieri ale lui Tol-' stoi, se vor tipări şi toate varianteie romanelor „Răsboiu şi pace”, „învierea”, ..Mărturisiri”. Se dă o mare atenţie mai ales „Dekaleriştilor” şi lui ..Petru”. Ordinea în care vor apare lucrările este cea cronologică. Politica culturală De vorbă cu d. O. Tutoveanu, poet şi şeful regiune! a treia basarabene Cum s'a născut ideea propagandei efective. — Ce lipseşte satului.—Rolul d-lui ministru Ion Petrovici. — Cârţi şi reviste.O antologie. Teatrul basarabean Iu complexul de probleme ce s’au pus pentru cultura românească imediat după razboiu, există aparte desigur extrem de serioasă o chestiune a Basarabiei. În aceste coloane nu ne-am putut ocupa prea mult de caracterul general şî de principiile propagandei începută acum câţiva ani şî continuată cu asiduitate de actualul ministru MISIUNEA SCRIITORILOR TN BASARABIA vănoasaj pe jos, oamenii s’afi plâns de prea multe „dajdii” #x -lei alte neplăceri. Urmi dintre *7 mi-a spus: „Toate bune, domnule, dar nu înţeleg de ce România asta care e stăpâna noastră ne-a., schimbat, nouă , calendarul”...Lăsând deoparte chestia calendarului, problemă destul de serioasă, am încercat să-i conving pe bieţii ţărani că „România asta” nu e stăpâna lor ci că basarabenii ei sunt liberi şi stăpâni peste toată ţara românească. • O altă chestie este existenţa rusbionalismului. Cuvântul ,,regăţean” e un pejorativ aici. CE E DE FĂCUT,,, Răbdarea chinezească Sârguinţa este o caracteristică recunoscută a poporului chinez care trece în această privinţă chiar şi înaintea multor popoare europene. Interesante lucruri despre aceasta scrie exploratorul ceh, dr. Chvarek în cartea sa despre China modernă. Mai cu, seamă răbdarea chinezească nu are egal. Intr'un serviciu oarecare fiind, chinezul este ascultător, nu se plânge niciodată şi ştie să suporte totul cu resemnare. îşi îndeplineşte lucrul cu cea mai mare conştiinciozitate De felul său, Chinezul se obişnueşte greu cu schimbări radicale în modul de lucru, dar dacă i se explică amănunţit ceva, învaţă şi se conduce atât de riguros după prescripţiunile indicate, că pune şi pe stăpânul său în încurcătură. Până astăzi Chinezul nu ştie ce înseamnă ziua de lucru limitată la 8 sau chiar 12 ore, fiind obişnuit să lucreze 10 şi 17 ore pe zi după felul ocu. .paţiei. Brătianu. Dar nu interesează răspunsul, ci realităţile. Firesc s’a născut nevoia factorilor de propaganda pentru crearea unei culturi efective şi tenace. S’a încercat o politică pentru desvoltarea învăţământului primar care pleca dela ideea greşită a cărămizilor. Dar şcoala o face învăţătorul. Actualul ministru, al instrucţiunei d al instrucţiune!, d. Ion Petrovici..1011 Petrovici na aşteptat rezultat«am însă tot timpul că se lucre», îndepărtat și lent al politicei rM intr'adevăr la ceva mare, temei ?colare ci 3 d!m8t !n -FTM1 y nie, definitiv. lata de ce Mâini scrie rie „!cruto" «Actuali re* noastră ct» poetul bârlădean d. GE. Tutoveanu trebuîa să fie îsiirn saturaţia curiozităţii interesului nostru. D. G. Tutoveanu este şeful propagandei regiunii a treia basarabene şi în această calitate ne-a vorbit. După o lungă întrevedere cu d. ministru I. Petrovici conlocutorul meu se reîntoarce în Basarabia. O raită pe la „Fundaţia Curt«teală Principele Carol” und r D .G. Tutoveanu are amîcH’i vechi, ca d-nii G. Muguru. V. Voîculescu sî in «rbă grija îmbarcării itt primul tren. Vorbind de planul de lucru al ..Fundaţiei P. C.’’ d. C. Tutoveanu aminteşte de d. T. Arghezi • .L'am cunoscut cam prin 191S. M«M închipuisem un vivant, un colos mas’v sî bmial. Gând am dat cu ochii de ființa aceea mică, blaîînă, delicată, nu-mi venea să cred că am în fată ne Tudor Arwbezt. L’am revăzut apoi la banchetul dat de S. S. R. pentru mîmîrea în societate a d-lui T. G. Duca, pe atunci mînît«-« al Instrucţiunii, la ..Continental” Se debitase un potor» de discursuri si de elevîî „scriitorului Duca"' L’am auzit ne Arghezi reflectând scandal si întelent: „Nu-mi place perierea asta. Cinstea nu-i pentru noi, cî pentru Duca”, cari să militeze efectiv pentru cauza culturală românească in ţinuturile alipite. S’au creat șapte regiuni culturale date sub conducerea câtorva scriitori. POLITICA CULTURALA A D-LUI MINT*TM!! I. PETROVICI — Război! ne-a lăsat polîtîceş lie satisfăcuţi. Ni s’a înamorat totul în afară de Toromba! şi de Debreţin. Si cred că & pentru binele nostru faptuil că ni e’a reţinut acest petic de pământ. Vai de poporul care nu mai are nimic de revendicat. Rămânea deci de consolidat absoluta noastră supremaţie culturală în teritoriile alipite. Chestiunea care se ridica imperios era aceea a minorităţilor. Pe pământ românesc locuesc astăzi pa. Din cele ce-am văzut până acum constat că este o mare deosebire între viaţa culturală a vechiului regat şi aceea a Basarabiei unde avem însă un corp didactic nefamiliarizat cu graiul românesc şi absolut neiniţiat în ceea ce este pentru noi baza unei culturi roma tru milioane de oameni cari vor.uneşti. Avem acolo şcoli rele, cubesc o limbă deosebită de a noast' material didactic absent. De bibliotră, au credinţe deosebite. Prin boteel şcolare nici vorbă. Poporul găţia lor materială, prin ajutorul fusese deprins sub trecuta domi lor reciproc, ca şi printr’o educată conştiinţă naţională minorităţile se prezintă mai tari chiar decât restul de 14 milioane de români. Prin rezistenţa lor naţională ei ne sunt, fără voia lor, adversari. Deci ,pe de o parte, rezistenţă, cultură, bogăţie,pe, de alta,sărăcie, incultură şi o lipsă aproape totală a spiritului de solidaritate. Şi cu triareţă trebue să ne amintim, de declaraţia senatorului maghiar Pollonyi, în senat: „Noi românii n’avem voe să facem legi şcolare minorităţilor din Ardeal pentru că suntem un popor cu o cultură civilizaţie şi artă inferioară minorităţilor din Ardeal”. Şi nu s’a găsit un om care să riposteze. A răspuns, mai târziu, însuşi. Ion I. C. naţie, să-şi trimită copiii la şcoală numai dacă părinţii voesc asta. Preocupări culturale româneşti abia se pot bănui. Populaţia Basarabiei de Sud. E foarte amestecată şi nu elementul românesc , cel mai puternic. Cu multă muncă, pricepere şi răbdare, cred că vom putea pătrunde cultura miceşte în Basarabia de jos, înglobând şi pe minoritari. Cei din urmă cari ne vor ceda, vor fi bulgarii, au o conştiinţă naţională extraordinară şi insuflă o stare de spirit care dacă ar fi generală ar fi primejdioasă cuceririi noastre culturale asupra Basarabiei. încă ceva de o extremă importanță. Intr’o convorbire cu um. grup de țărani basarabeni în drumul dela Vadul lui Isac la Gă DURERILE BASARABIEI CULTURALE —• ...Tată în câteva cuvinte nit. tablou destul de. slab al stării din Basarabia Pentru acest ţinut române,sc trebue să facem orice sacrificii. E nevoe de cărţi, ziare, reviste, scrise anume pentru Ba-'. sarabia. Proectez o antologie lite - rara din toată literatura noastră clasică, uşor de înţeles, pentru r. sul Basarabiei. Şi mai ales săli de lectură. —~ ,fCentrele culturale corespund aproape in totul, ca întindere, plăşile judeţene. Fiecare centru e condus de un învăţător. Şi o bine- că e aşa, învăţătorul este între puţinii oameni cu autoritate in sat, în materie de carte. Şefii propagandei culturale din Basarabia, au misiunea, de a organiza în sate biblioteci publice bi- NE TREBUE SCENE PERSne administrate, h,igienice și con. IMANENTE fortabile, precum și un număr de j 1— •••Si teatrul... Da, şî teatrul şezători cu programe de conferiri \ Săli de spectacol şi trupe serb»aje, beletristică şi muzică. In rese. Altfel nu răsbîm... derea centralizării mişcării cultu -' Cred in rolul cinematografului. rale stimulate de aceşti factori, eu .Cred însă peste toate astea în voi face şi o statistică a tuturor fructul muncii celor devotaţi pombilor instituţii culturale din regiune. Ca unul care vam ocupat totdeauna in viaţă ca şi în poezia mea de viaţa interioară a ţăranului, cred că, am datoria de a, întocmi anual câte un tablou de cărţile şi revistele cele mai patriotice pentru bibliotecile săteşti: literatură şi ştiinţă vulgarizată. Am făcut o listă de toate subiectele ce trebuesc tratate în conferinţele şezătorilor: Higiena, Apicultura, Viaţa oraşelor, Civilizaţie. norduî basarabean. îmi amintesc de o vârstă a lui Maxim Gorki sau să unui brutar care făcea literatură „Mă, pune o lacrimă în tot ce scriu”. Cu acest suflet să păşim în Basarabia. D. G. Tutureanu e un idealist, fără îndoială. Vorbind despre Basarabia, era mişcat ca român şî ca moldovean. La despărţire mi-a spus: — Dacă ne-am da seama cât de departe de drag este spiritualiceşte pătura ţărănească, ne-am descuraja de a mai face aici artă. Era suspinul poetului devenit apostol şi vorbitor mulţimii. R. D. ---------_Toy----------