Rampa, iunie 1927 (Anul 12, nr. 2878-2895)
1927-06-01 / nr. 2878
Mare asortiment de Umbreluţe fantaiste de la Lei 345 mCW 9 MANTOURI ultimele noutăţi parisiene găsiţi la magazinul „FEMME ELEGANTE“ 33, Calea Victoriei, 33 (Vis-a-vis de Mag. Jean Feder) MARCO Fabrica de pălării pentru dame şi copii anunţă distinsei sale clientele că renovând complect salonul de detail a pus in vânzare ultimele noutăţi in pălării de mătase şi pai cu preţurile cele mai avantajoase. ______ Strada Carol No. 21 FAB,«■££.,!E0NI1U PS. &£/buxl si rjzncn/aazcL arice. sistem de lozuri, de scris cu reszerveri. VeficiU /permanent cu ficnite de aur. • TEATRUL CĂRĂBUŞ Compania de reviste C. TANASE Miercuri 1 Iunie Revistă în 2 acte şi 10 tablouri de N. Kiriţescu cu Nataliţa Pavelescu, Zuchy Eremia, Ecaterina Vasiliu,Violeta Ionescu, Ligda, Lizica Petrescu, 1Teana Doljan şi Titu Protopopescu P. Codruţ,4 Dan, M. Milian, I. Lorent, 'Jean 'Angelescu, Giovani, Ionescu şi Tanase Montare extraordinară. Mare balet în frunte, cu Rozzi-Rozzi şi Ernest Ricaux şi Marcelle Maury de la opera mare din Paris Biletele la casa teatrului . Montare complectă de la Paris . Teatrul PARCUL OTETELICEANU «Cigalita» Compania „ Stagiunea de Vară 1927 DESCHIDEREA LA 1 IUNIE Repertoriul: *■ Casa de Nebuni Hura !!.... e băiat II Comedie bufă în 3 acte de Sturm Comedie bufă în 3 acte de Arnold şi Bach Deliciul din Noaptea Nunţii Comedie biufă în 3 acte de Arnold şi Bach, localizare de Arcaş şi Cigalla Agenţia de Căsătorii Comedie bufă în 3 acte de Stark şi Eysler — Regele Pungaşilor Adevăratul Iacob Comedie In 3 acte. localizare de Comedie bufă în 3 acte de Arnold şî Cigaliia Coarda Simţitoare Comedie bufă în 3 acte de Sturm Bach Şmecherii dela Reg. 11 Comedie bufă în 3 acte de Monezy, Eon şi Ch. Davellani Personalul artistic : IONEL CIGALLIA G. CARUSSY RADU POPEA GEORGE FLORESCU I. CHIRIS G. THEODORESCU B. GODEANU V. ANDREESCU, I. NAUMAN GEORGESCU etc. D-nele: VEVÉ CIGALLIA TITTY AGEMOLU STELLA BOWY NELLY C-TINESCU ELENA PAULY EUGENIA STEFANESCU TANTZI SANDULESCU Intre acte Orchestra R. 4 Regins Maria compusă din 20 persoane va delecta Onor Public cu bucăţi clasice, şi repertoriu nou. Preţul locurilor: Loje în faţă 500 lei Loje Rangul I 500 lei, Rezervate 120 lei, Stal II 80 lei, Stal II 60 Iei inclusiv taxele. Biletele se găsesc de vânzare la Marele Magazin Jean Federal. 'Victoriei 44, până la orele 7, iar dela acea oră în sus la Casa Teatrului. Semicentenarul lui nenea Naie Basarabeanu ''"•'■••'ii --------xox------ (Continuare din pagina I-a) CELE SE APTE FAZE“ ALE MÂNDRIEI LUI NENEA NAIE Și nenea Naie este, un adevăr, mândru, e mândru ,,tri' şcapte faze“, — cum spune d sa, — şi anume : — ..In faza întâia, — ne spune nenea Naie. — sunt mândru că pronia cerească făcu să fiu născut la 1831 In falnicul oraş Craiova şi, — ce este drept. — de atunci şi până acum, am văzut patru Suverani, domnind şi strălucind pe tronul scumpei mele ţări. Şi anume : Barbu Ştirbei, care a inaugurat Teatrul Naţional de azi ; Alexandru Ioan Crna, care a întemeiat Unirea Principatelor Române ; Carol I, care a făurit primul Regat Român, şi Augustul Rege Ferdinand I, care, cu brava lui armată şi cu integrii lui diplomaţi a creiat şi întregit România Mare ce se întinde de la Mureş pân la Istru, şi de la Tisa pânn’ la Nistru.. ..In faza a doua, sunt mândru că am învăţat carte primară şi gimnazială la profesori ca : Ionaşcu, Gerota, Valerian, Bill, Faur, Raymond, Fonta,nin, Drăgoescu, Popa Brănescu, şi că după această instituţie şcolară, am venit apoi la Bucureşti, unde am urmat cursul de declamaţie, ce-l preda marele artist şi profesor, ştefan Vellescu, la care eram în aceiaşi clasă cu : Constantin Nottara, Petre Sfetescu, Dimitrie Popovici Bayreut, domnişoara Fanţeta Vermont şi Domnişoara Agatha Edrescu, care au atins cel mai sublim apogeu al artei tragi, comice şi cel mai înalt .,Sic itur ad astra.“ al aplauzelor şi al rechiemărilor la rampă, zămislită de Omer, Escil, Seneca, Alfieri, Voltaire, MolUrt, şi aşa mai departe. ..In faza treia, sunt mândru că la 1877 am fost angajat la Teatrul nostru Naţional pe care de 50 de ani îl servesc şi acum şi, — unde intr'un dulap mic negru, — abia am găsit patru piese care se numesc .,Rotarul“, ,,Vrâjitoairea‘ . Muşchetarii““ şi ,,Fanfan Lalea". ÎNTEMEIEREA bibliotecii teatrului NATIONAL In sfârşit, nenea Naie ajunge la chestiunea, care.l fine mai mult la inimă: biblioteca! Biblioteca formează 0 fază aparte a mândriilor lui nenea Naie. In adevăr, d.sa ne spunem . ..In faza a patra, sunt mândru că prin străduința mea am fondat Biblioteca Teatrului, care există şi astăzi , şi pe care am înzestrat-o şi împodobit-o cu mii de piese şi cu diverse registre, portrete artistice şi chipuri directoriale, — şi nu mai puţin. — cu nişte valoroase tablouri sinoptice destul. — cred. — de instructive şi memorabile pentru analele şi cartea de aur a acelui Templu Apolonie s euripidic ee’i erijat In Calea Victoriei şi, — pe a cărui falnică scenă, — am văzut jucând multe celebre somităţi străine ca : Rossi, Salvini, Novelli, Coquelin, Mounet Sully, Jevinsky, Varmond, Le Bargi, de Max Emile Keller,Anna Judte, Giagnita Pezzana, Adelina Patti, Cleo de Medrod. Sarah Bernard, Eleonora Duse şi Marioara Ventura. ,,In faza a cincea, sunt mândru că mi-am vândut două perechi de case părinteşti cu800 de galbeni“, prin mijlocul cărora am avut fericirea de am văzut Pesta, Viena, Miramare, Veneţia Lido, Milanul, Roma, Nisa, Montecarlo, Marsilia,, Londra şi acel frumos, şisomptuos Paris, — unde împreună cu Soreanu, Atanasescu şi Iancovescu , am vizitat mormântul lui Talma, al Rachetei şi al Damei cu Camelii pe care a glorificat-o şi instalat-o Dumas, Verdi, Matilda Maior, Marii Krâmbace, Aglae Pruteanu, Maria Teodorini, Raluca Stavrescu, Aristilizza Românescu, Marioara Voiculescu, Maria Pilotti și Eufrosina Popescu-Vlasto, care a devenit Contesă de Marcolini și căreia i s’a făcut ploae de aur la Scala și la... Cită Eterna del Mondo“. ip*" ULTIMELE FAZE“ ALE LUI NENEA NAIE intimele faze ale lui Nenea Nae sunt deosebit de interesante, după mm. se poate judeca mai jos. In adevăr — „In faza a șeasea. — continuă nenea Naie. — sunt mândru că mă învredniciț "să admir conducerea destoinică de ieri a celor 20 de directori generali, ce s'au perindat la Teatrul nostru Naţional, în decurs de 50 de stagiuni. — şi evoice ! — mă simt prea radios ca să denumesc pe aceşti foşti directori ai mei, —nu chiar ordinea erarhică, —, precum:Prinţul Ion Chica, Constantin Cornescu, C. I. Stăncescu' Gr. C. Cantacuzino, I. L. Caragiale, Petre Grădişteanu, Scarlat Chica, Ştefan Sihleanu, Alex. Davila, Pompiliu Elide, Iancu Bacalbaşa, Brătescu-Voineşti,George Diamandi, Alecu Mavrodi, Rădulescu Motru, Ion Peretz, Victor Eftimiu, Vasilesi Al. Jean, Cornelu Moldovanu, Ion Minuelescu şi. — totdeodată. — socot, logic, şi deduc precum că vă cuvin? eu merit să denumesc şi pe actualul director general, Alexandru Hodoş, care dirigue teatrul cu multă vigoare şi perseverenţă. Şi, în fraza a şaptea care este ultima sunt eminamente de mândru şi îmbiat, pentru rezonul că pot să demonstrez aci acte şi fapte extrem de interesante pentru istoricul şi esorul ■ teatrului român, ce datează de la 1919 şi până in zilele anului 1927”. VECHILE LOCALURI DE TEATRU ALE BUCUREŞTILOR Evident, viaţa lui nenea Naie Basarabeanu confundându se aproape cu aceea a teatrului românesc,, d-sa ştie, să ne spuie o mulţime de lucruri despre începuturile artei dramatice la noi. Dintre toate acestea a ţinut să ne povestească despre localurilede teatru, de odinioară, pe care le glorificăm, orn aceeaşi grandilocvenţă de trubadur ostenit , — ştiu. — începe d.sa. — că Indienii, Perşii, Egiptenii," Etrusciî, Grecii, Iberii, Goţii, Gadii şi Latinii, îşi aveau anumite localuri, unde se amuzau şi făceau ample chefuri şi zaiafeturi clovnice şi sahivarice. Apoi aşijderea şi Românii dela Dunăre şi Carpaţi, s’au amuzat în baracele de comedianţi din Târgul Moşilor; în şandramaua din Curtea Banului Brâncoveanu ; în teatrul dela Cişmeaua Roşie, — colţ cu strada Berthelot; în Teatrul lui Momylo, — spre strada Batiştei ; în Arena Grădina cu Cai, — din strada, Plevnii; în sala Slătineanu, — unde este azi cofetăria Capşa; în Teatrul Nostru Naţional,— zidit, de arhitectul Vienez, Heft;; în Grădina aristocratică Varenberg, din fetrada Rozelor; la Grădina Shlacter, — unde este Alela Carmen Sylva ; la Circul Sanlis, — lângă Biserica Stravropoleos ; la Teatrul Borel, — deasupra magazinului Jean Feder; la Careul Valhala, — vis a-vis de Casa de Depuneri; la Grădina Jignita, fondată de artistul Goldfaden; la Circul Sur, — unde este Palatul Poştelor; la Grădina de Varieteuri Roşea, — în dosul Universităţii ; la Circul Dersin, — unde se află azi Hotel Princiar , şi la Sala Orfeu cu grădina Guichard, din strada Câmpineanu. ..Acum specific şi seria de localuri la "cari s’a amuzat şi încă se distrează şi astăzi publicul bucureştean şi ultrabucureştean, între care : Grădina Urnion Suiş, — unde e instalat Muntele de pietate; Teatrul Dacia pe care l’a înfiinţat marele sansonist I. Doneseu; grădina Slavri, — unde este Liedertafel: teatrul dela Băile Eforiei ; Grădina Blanduziei, — care acum este transformată în galerie : Palatul Ateneului ; Teatrul Liric ; Circul Sidoli ; Grădina Eldorado. — unde pentru prima bară s’a adus lumina electrică a lui Edison, căci mai înainte, culisele și incinta spectacolelor, erau luminate cu , răpită, cu Lumânări de seu, cu lumânări de spermantei, și cu gaz fluid ; plus : Grădina Oteteleşanu.; Teatrul Popular, Teatrul Mic, Teatrul Fantasio; Grădina Cărăbuş, propagată de artistul Tănase ; şi idem : Teatrul Regina Maria. O ECONOMIE DE ZECI DE MILIOANE DE LEI Nenea Naie mai are multe de spus, ca tot omul, care vorbeşte, odată la cincizeci de ani, opiniei publice, dar timpulţi, — mai ales, — spaţiul restrâns al unei gabete, nu ne îngăduie să reţinem decăt tncă un amănunt, foarte interesant .* Nenea Naie işi revendică paternitatea ideii executării gratuite a imprimatelor Teatrului Naţional, la „Monitorul Oficial". In adevăr, iată ce ne spune d-sa : — ,’Declar categoric precum că Teatrul National a realizat prin mine o economie de mai multe zeci de milioane lei. Insă, pentru o limpede si succintă explicaţie, iată chiar modalitatea acestei avantajoase economii : De la anul 1977 până in anul 1989, Societatea dramatică plătea regulat pe fiecare zi câte 600 lei ca să aibă imprimate : bilete de intrare, afişe mici, afişe mari, şi alte necesare anunţuri. Şi, pentrucă noi, gagiştii şi gagistele nu aveam leafă de la 1 Mai până la 1 Septembrie, eu am fost nevoit să intru la Monitorul Oficial ca şef al Expediţiei. Cu toate astea, printr’o matură râvnă, mă duc tn cancelaria directorului general. Petre Grădiştea■ nu, şi ii transmit părerea, ca să intervie la Ministerul de Interne să dispue ca „Monitorul Oficial“ să imprime toate biletele, afişele şi anunţurileatruiul In mod gratuit. Si zău aşa ! Directorul in gestiune, — fiind om inteligent şi de Stat, — a luat în considerare sfatul meu şi, imediat a alergat la minister şi prin verva lui oratorică, a convins Consiliul de Miniştri de a încheia un jurnal ca gratuitatea de mai sus să fie executată intotdeauna, ceea ce, —, de atunci , durează şiacum, economie ce o preconizez şi o susţin. Ba încă "drept recunoştinţă, direcţiunile de resort, mi-au îngăduit să am o cameră de locuit în teatru”. Dacă n'ar fi fost aşa"de târziu, l-am fi rugat pe Nenea Naie să ne povestească şi romanul decoraţiilor. . ..Medalia Jubiliară".. .Coroana României“ şi „Răsplata Milnicei, clasa I.a de Aur”, — prinse de reverul redingotei şi pe care nenea Naie şi le mângâie din când în când, cu mândrie (asta ar fi a opta fază a mândriilor lui Nenea Naie !). Dar nenea Naie Basarabeanu e mulţumit şi aşa, îmi strânge foarte afabil mâna : — Ciau, ciau, ilustre! ... Şi mă conduce, zâmbind din sbârcituri, până la uşă, cu paşii lui mărunţi de moşneguţ, acompaniaţi de clinchetul discret şi agreabil al decoraţiilor şi medaliilor de pe redingotă, care se ciocnesc între ele.„ VRD Henr Béraud despre teatrul rusesc O punere la punct, părtinitoare pentru Occident, dar totuşi Interesantă Mai extragem din volumul de critică teatrală a d.lui Henri Béraud ,,Retours ă pied“, un pasagiu, din care distinsul nostru confrate, se ocupă de teatrul rusesc, care face atâta senzaţie la Paris, de la răzoi încoace. Fără îndoială, antbolşevismul d-lui Béraud joacă un rol important in impresiile sale critice. Totuşi unele din observaţiile, reproduse mai jos, nu sunt lipsite de interes şi de oarecare justificare. Iată, de pildă, ce scrie Henri Béraud despre teatrul Chauve-Souris care se bucură de o reputaţie europeană . Spectacolele teatrului „Chauve Souris” din Moscova, au o valoare pedagogică ? Cedistinge sensul sforţărilor ruseşti (şi a întregii istorii ale acestor sforţări) între 1900 şi 1914, spre un teatru modern ? Sau sunt numai sforţări de adaptare ? Directorii de scenă moscoviţi au inventat puţin. Dar ei călătoreau, ştiau să vadă, ei ascultau, reflectau şi împninseră, astfel, foarte departe, arta de a masca cuceririle occidentale pe care şi le apropiau, sub luxosul şi barbarul fast al procesiunilor şi al bâlcurilor asiatice. Opera şi baletul rus ne-au dat exemple frumoase, în această privinţă. Desigur, am avut dreptate, admirând pe Mossorgsky, Nijivsky, Bakst. Dar poate că am uitat prea curând ceea ce aceşti „revelatori“ date,ran lui Berlioz, lui Vestris (cel tânăr), lui Beardsbey şi chiar (în ce priveşte libretul luiBoris Godunov) lui Scribe! Acest soiu de ingratitudine faţă de noi rnşi,ne, dă probabil exotismului, principala lui calitate. Şi plăcerea pe care o gustam la spectacolele d-lui Bakeff, este o manifestată evidenţă a acestei situaţii. La teatrul Chauve-Souris, găsim un festin compus din mâncăruri, al căror scene împiedică la început să le recunoaştem. Ni se arată scene de muste,hall, miel operete, opere romantice, farse de atelier, tablouri vivante, piese de umbră şi coruri, burleşti ca acelea de la Apollo-Theater din Germania, şi monologări puse în scenă, imitate după teatrul Abbaye din Dublin. Un banchet russo-montmartez, care evoacă frumoasele seri ale lui Rudolf Salis şi furtunoasele turnois-uriale marilor duci, serveşte de legătură tuturor acestor exhibiţii. Trebue să adăugăm că d. Bakeff şi trupa sa aduc in întinerirea acestor lucruri, o ingeniozitate şi un gust care nu pot fi luate în nume de rău. ■'-?bue să admirăm întrebuinţarea luminelor. In ce priveşte dansatorii şi comedienii, ei oferă un exemplu de probitate, de simplicitate, de dezinteresare care nu va fi deloc pierdut. Joi 2 Iunie Opera Română va, represinta Boema“ cu d-na Bianca Saroya în Mimi si teno- nil D. Onofrei in Rudolphe. GENŢI pentru DAME FLORI pentru ROCHII COLIERE de PERLE Ultimele noutati Paul Milker S-sori 76. CALEA VICTORIEI. 76 Asociaţia criticei dramatice şi muzicale va acorda şi anul acesta câteva premii pentru cele mai bune lucrări ale autorilor dramatici nejucaţi. Manuscrisele se primesc până la 15 iunie, la d. AL Petrovici secretarul Asociaţiei, la ziarul „Rampa“ strada Sărindar No. 7, între orele 9—11 dimineaţa. CIORAPILYS 40. 40. 50 se repară artistic ridicându-le ochiurile și incăputând tot felul de ciorapi la Atelierul CIORAPUL. Armenească. 2. Dr. I. MIHALOVIGI Specialist Genitourinare.Syphilis Diatermie. Raze Ultraviolete Consul 7—9 dim. 2—8 p. m. Doamne 4—5 sală de aşteptare specială Pasagiul Imobiliara. Scara E, etaj I. La 13 $i 14 Iunie au loc la teatrul Lyric cele două representatii ale Operei din Cluj cu ,,Fidelîo.“ Lingerie fină de mână preţ de reclamă vinde „IZBÂNDA** Pasadul Imobiliara Se primesc şi comenzi La. Cărăbuş se fac ultimele repetiţii ale revistei ,,Zodia parcului“ de d. N. Kiriţescu- Deschiderea stagiunei a rămas definitiv fixată pentru Miercuri seara. La Parcul Oteteleşanu se fac ultimele repetiţii ale comediei: -Agenţia de căsătorii“ 3 acte de Stark si Eysler- Stagiunea se va deschide Miercuri 1 Iunie. Drepuri şi Voaluri Imprimate MatAsurişi Stofe pentru Mantile, Jersey de lână Cuveture pe cape şi pardssiuri găsiţi în mare asortiment la Magazinul „A LA SAMARITAINE“ Strada Lipscani No. 30, Bucureşti PREŢURI EXCEPŢIONALE EN GROS EN DETAIL Excelenţa Sa Domnul General Văleanu ministrul comunicaţiilor, a onorat cu vizita d-sale, inaptit de mai multe personalităţi marcante şi doamne din înalta societate, prima fabrică de ciorapi de mătase .,REGINA” din Bucureşti Şoseaua Ştefan cel Mare 103 Excelenţa sa a adus elogii proprietarilor »i a rămas încântat de funcţionarea acestei fabrici, admirând instalaţîunile ei. Cu această ocazie atât Excelenţa Sa cât şi ceilalţi vizitatori au făcut diverse cumpărături. Agenţia de căsătorii ? A apărut : Cuvinte potrivite" stihuri de T. Arghezi Comenzile pentru acest volum se vor adresa Fundaţiei Principele Carol, Latină 10 Restaurantul Palatul Eforiei din Bulev. Elisabeta, localul cel mai elegant, serveşte meniu fix Lei 501 dejun şi seara. Floria Capsali cu elevele anunţă 2 mari specatcole în serile de Joi2 şi Sâmbătă 4 Iunie la Teatrul National. Spectacolul va începe la orele 9 seara precis. Biletele de vânzare la casa teatrului. Distinsul nostru confrate,u, Paul. Prodan, cunoscutul autor dramatic şi critic teatral, şi-a publicat cronicele din anii 1920- 1927, intr’un interesant şi elegant volum „Teatrul românesc contimporan”, apărut în editura „Fundaţiei Principele Carol’’, —o 350 pagini. — 150 de lei. Dr. S. Rosman Boli de Femei. Sifilis Tratamentul modern si rapid al bolilor QenlO'lIrfrmre Calea Rahovei 36 bis Consult. 1—3 si 5—8 p 'Anualul concurs de frumusete si desvoltare fizică pentru co. PV dat de „Noua Maternitate“ care urma să aibă loc în ziua de Duminecă 29 Marți a. c., din Cauza timpului răcoros se amână pentru Duminecă 26 Iunie a. c. la orele 4 d. a. Persoanele doritoarede a-ş î înscrie copiii sunt rugate să facă aceasta la sediul societăţii str Traian 27. Teatrul Nostru In Offidina MARCONI Calea Griviţei Teatrul Nou va represinta, în tot cursul săptămânei revista „Treaba mea!“ de d-nii Nicon Nîcan şi Bodin. Mare asortiment de ROCHIŢE «I COSTUMAŞE de Toile pentru copii găsiţi numai la „CARMEN SILVA"* Str. Lipscani 80. Un monument Heine la Alton? Orașul Altona a ridicat un im numet poetului Heinrich Heine. Monumentul va fî inaugurat în ziua de 2 Iunie. Memento Premiere Miercuri 1 Iunie Teatrul Gării, bus, deschiderea stagiunei: „Zordia porcului”, revistă în 2 acte de d. N. Kiriţescu. Miercuri 4 Iunie Parcul O fete. Ieşeanul compania Cigalia ,,"Ăgecţiade căsătorii” comedie bufă da Stark" şi Eysler. Vineri 10 Iunie, Teatrul Nostru : „D’ale carnavalului”, comedie în 3 acte de Caragiale. Luni 13 Iunie "Opera Romană" Ansamblul Operei din Cluj„Eu delio” de Beethoven. Concerte Joi 26 Mai. Ateneu? Concert stofenic, dirijat de Scherchen. Expoziţii Salonul Oficial (Pavilionul Artelor, rondul I Şoseaua Eiseleff, 9). Picturi şi sculptură contemporană. Ateneul Român: Expoziţia Cornelis’ Medrea, Serova Medrea, M. Ionescuu Bacaloglu. ^ SURI DIVERSE Henri Béraud In' n FOILETONUL ZIARULUI „RAMPA” HONORÉ DE BALZAC CURTIZANE... . (Splendorii şi mizeriile vieţi! cintizenelor) 89) PARTEA II.a (Această Scurbciere este mărginită la nord de către cheiu, la est de corpul de gardă al gărzii municipale, la vest de curtea Conciergerie ei, şi la amiază de ovastă sală boltită (fără îndoială vechea sală a ospeţelor), acum fără nici o destinaţie. Deasupra Sourciereei se află un corp de gardă interioară, ocupat de jandarmeria municipială şi deservit de o scară. Când ceasul judecăţii sună, aprozii fac apelul preveniţilor, jandarmii coboară în număr egal cu al preveniţilor, fiecare jandarm înhaţă un prevenit şi astfel, câte două, urcă scara, trec prin corpul de gardă şi ajung prin ganguri într’o cameră vecină cu sala în care ţine şedinţe faimoasa secţie a şasea a tribunalului, care se ocupă cu afacerile poliţiei coreţionale. Tot pe această cale sunt duşi acuzaţii de la Conciergerie la curtea cu juri. In sala paşilor pierduţi, între uşa secţiei I-a a tribunalului de primă instanţă şi culoarul care duce la a şasea, se observă îndată, când te plimbi pentru prima oară pe aci, o deschizătură fără uşă şi fără nici un ornament arhitectonic, o gaură pătrată şi joasă. Pe aci pătrund judecătorii şi avocaţii în culoare şi în corpul de gardă, când scoboară la Spurciere şi la ghişeu. Toate cabinetele judecătorilor de instrucţie sunt situate la diferitele etaje ale acestei aripe a Palatului. Te urci la ele pe scări îngrozitoare, un adevărat labirint în care se pierd aproape totdeauna cei ce nu cunosc Palatul. Terestrele cabinetelor dau unele spre cheiu, altele spre curtea Conciergerie-ei. In 1830, o parte din cabinetele judecătorilor de instrucţie aveau ferestre spre str. Barilleriei “TV 1 'Astfel, când o duba roteşte spre stânga, în curtea Conciergerie-ei, aduce preveniţi la Sourbciere; când coteşte spre dreapta, aduce acuzaţi la Conciergerie. In aceasta parte se îndreaptă duba în care se afla JacquesCoîin. 'Impresia este extraordinară. Criminalii sau vizitatorii zăresc două grilaje de fer despărţite de un spaţiu de aproape şase picioare, care se deschid totdeauna una după alta, şi în dreptul cărora totul este observat atât de scrupulos, încât celor cari au obţinut un permis de a vizita Palatul nu li se deschide a doua poartă, până ce nu a fost încuiată Tirina-’ . J 1 ., , Magistraţii instruttori şi nici chiar cei de la parchet, nu intră până nu sunt recunoscuţi. "Astfel, nu există posibilitate de comunicare, cu exteriorul, nici de evadare... ..1 • " Nu se cunoaşte în analele Conciergerie-ei, decât o singură evadare; dar e dovedit că s’a făcut din ordinul regelui. Cuvintele nu pot înfăţişa tăria zidurilor și a. Holților, — trebuesc văzute ca să-ţi dai seama. După ce cobori câteva trepte, ajungi într’o sală cu bolțile vaste, ale cărei ziduri puternice sunt împodobite cu coloane manete, între turnul Montgomery, care face astăzi parte din locuinţa directorului, şi turnul d’Argent, care, serveşte de dormitor supraveghetorilor sau gardianilor. Numărul acestora nu este atât de considerabil după cum s’ar crede. Sunt 20. Celulele şi dormitoarele sunt la fel şi în nuditatea lor seamănă cu mansardele umede în cari locuesc oamenii mari, dar fără avere, la începutul carierei lor la Paris. La stânga, în această vasta sală dela intrare, se află grefa, un fel de birou cu geamlâc, unde stă directorul şi grefierul cu registrele de „intrare”. Aci se hotărăşte chestiunea locuinţei, a cărei soluţiune depinde de punga acuzatului. In faţa ghişeului acestei săli se zăreşte o uşe cu geamuri, a camerei în care părinţii şi avocaţii pot vorbi printr’un ghişeu cu duble zăbrele de lemn.Această cameră primeşte lumina din curtea interioară, unde acuzaţii sunt scoşi la plimbare, unde respiră aerul curat şi fac exerciţii la anumite ore. Această sală mare, luminată de lumina cenuşie ce abia pătrunde prin cele două ghişeuri, căci singura fereastră ce dă spre curtea de la intrare este a grefei, prezintă privirilor o atmosferă și o lumină în perfectă armonie cu imaginile preconcepute de mintea vizitatorului. Decorul este cu atât mai spăimântător, cu cât paralele cu turnurile d’Argent și Montagnery, se pot vedea criptele tainice, boltite, haotice şi fără lumină, ce se deschid din camera de vorbit şi cari duc la ascunzătorile reginei, ale Elisabetei, şi la celulele numite „la secret”. " Acest labirint de hrube a devenit subteranele Palatului de justiţie, după ce a văzut sărbătorile regalităţii« " În această sală imensă se făcea, dela 1825 până la 1832, ultima toaletă a condamnaţilor la moarte şi nu poţi calea nici azi pe aceste ,dale, cari au prisuit cele din urmă priviri, fără să te inoi.« Ca să poată cobora din înfiorătoarea trăsura, muribundul avu nevoe de ajutorul a doui jandarmi, cari îl luară de subsuori sprijinindu-l, şi-l duseră ca pe un" om căzut în nesimţire, până la grefă. Târât astfel, prizonierul ridica ochii spre cer, în aşa fel încât să semene cu Mântuitorul coborât de la cruce. ' ■'** ' ’''ri ■ 1 Pară îndoială că în nici un tablou, Isus nu are o s faţă mai cadavrică, mai descompusă, decât era faţă falsului Spaniol, care părea gata să-şi dea sufletul. Când fu aşezat la grefă, repetă cu o voce pierdută cuvintele pe care le spunea tuturor de când fusese arestat : _ ^ — Excelenta Sa ambasadorul Spaniei mă ştie...— Veţi spune aceasta, răspunse directorul, d-lui judecător de instrucţie... — Ah! Duse! replica Jacques Collin suspinând. Nu a şi putea să am o carte de rugăciuni ?... Nu vreţi să chemaţi un doctor?... Nu mai trăesc decât două ceasuri. Carlos Herrera urma să fie închis „la secret”, iar nu în camerele celule situate la capătul curţii interioare. Aprodul şi grefirul îndepliniră cu sânge rece formalităţile de .,intrare”. -ne pnroynts uttţo, sanboepostz ‘aotoanp eprvomogţ vintele, sunt pe moarte, vedeţi bine. Spuneţi, daci puteţi, spuneţi cât mai degrabă d-lui judecator,’că cei ca o favoare ceeace pe un criminal l-ar face "să-i fie frică, şi anume să-mi ia interogatoriul îndată ce va veni, căci nu mai pot să mai îndur atâtea suferinţe şi dacă l -aşi vedea, eroarea s’ar lămuri... In regulă generală, toţi criminalii vorbesc de eroare! Duceţi-vă în ocne şi întrebaţi pe condamnaţi: aproape toţi spun că sunt victima unei erori judiciare. De aceea, acest cuvânt face sifsttradă pe toţi cei ce sunt în contact cu preveniţii, cu acuzaţii sau condamnaţii.. *" urmai