Rampa, iunie 1927 (Anul 12, nr. 2878-2895)

1927-06-01 / nr. 2878

Mare asortiment de Umbreluţe fantaiste de la Lei 345 mCW 9 MANTOURI ultimele noutăţi parisiene găsiţi la magazinul „FEMME ELEGANTE“ 33, Calea Victoriei, 33 (Vis-a-vis de Mag. Jean Feder) M­ARCO Fabrica de pălării pentru dame şi copii anunţă distinsei sale­ clientele că renovând com­plect salonul de detail a pus in vânzare ultimele noutăţi in pălării de mătase şi pai cu preţurile cele mai avantajoase. ______ Strada Carol No. 21 FAB,«■££.,!­E0NI1U PS. &£/b­uxl si rjzncn/aazcL ari­ce. sistem de lozuri, de scris cu reszerveri. VeficiU /permanent cu ficnite de aur. • TEATRUL CĂRĂBUŞ Compania de reviste C. TAN­ASE Miercuri 1 Iunie Revistă în 2 acte şi 10 tablouri de N. Kiriţescu cu Nataliţa Pavelescu, Zuchy Ere­mia, Ecaterina Vasiliu,Violeta Io­nescu, Ligda, Lizica Petrescu, 1Teana Doljan şi Titu Protopopescu P. Codruţ,4 Dan, M. Milian, I. Lo­rent, 'Jean 'Angelescu, Giovani, Io­nescu şi Tanase Montare extraordinară. Mare balet în frunte, cu Rozzi-Rozzi şi Ernest Ri­­caux şi Marcelle Maury de la opera mare din Paris Biletele la casa teatrului . Montare complectă de la Paris . Teatrul PARCUL OTETELICEANU «Cigalita» Compania „ Stagiunea de Vară 1927 DESCHIDEREA LA 1 IUNIE Repertoriul: *■ Casa de Nebuni Hura !!.... e băiat II Comedie bufă în 3 acte de Sturm Comedie bufă în 3 acte de Arnold şi Bach Deliciul din Noaptea Nunţii Comedie biufă în 3 acte de Arnold şi Bach, localizare de Arcaş şi Cigalla Agenţia de Căsătorii Comedie bufă în 3 acte de Stark şi Eysler — Regele Pungaşilor Adevăratul Iacob Comedie In 3 acte. localizare de Comedie bufă în 3 acte de Arnold şî Ci­galii­a Coarda Simţitoare Comedie bufă în 3 acte de Sturm Bach Şmecherii dela Reg. 11 Comedie bufă în 3 acte de Monezy, Eon şi Ch. Dave­llani Personalul artistic : IONEL CIGALLIA G. CARUSSY RADU POPEA GEORGE FLORESCU I. CHIRIS G. THEODORESCU B. GODEANU V. ANDREESCU, I. NAUMA­N GEORGESCU etc. D-nele: VEVÉ CIGALLIA TITTY AGEMOLU STELLA BOWY NELLY C-TINESCU ELENA PAULY EUGENIA STEFANESCU TANTZI SANDULESCU Intre acte Orchestra R. 4 Regins Maria compusă din 20 persoane va delecta Onor Public cu bucăţi clasice, şi repertoriu nou. Preţul locurilor: Loje în faţă 500 lei Loje Rangul I 500 lei, Re­­zervate 120 lei, Stal II 80 lei, Stal II 60 Iei inclusiv taxele. Biletele se găsesc de vânzare la Marele Magazin Jean Feder­­al. 'Victo­riei 44, până la orele 7, iar dela acea oră în sus la Casa Teatrului. Semicentenarul lui nenea Naie Basarabeanu ''"•'■••'ii --------xox------­ (Continuare din pagina I-a) CELE SE AP­TE FAZE“ ALE MÂN­DRIEI LUI NENEA NAIE Și nenea Naie este, un adevăr, mân­­dru, e mândru ,,tri' şcapte faze“, — cum spune d sa, — şi anume :­ — ..In faza întâia, — ne spune ne­nea Naie. — sunt mândru că pronia cerească făcu să fiu născut la 1831 In falnicul oraş Craiova şi, — ce este drept. — de atunci şi până acum, am văzut patru Suverani, domnind şi strălucind pe tronul scumpei mele ţări. Şi anume : Barbu Ştirbei, care a inaugurat Teatrul Naţional de azi ; Alexandru Ioan­­ Crna, care a înte­meiat­ Unirea Principatelor Române ; Carol I, care a făurit primul Regat Român,­ şi Augustul Rege Ferdinand I, care,­­ cu brava lui armată şi cu integrii lui diplomaţi a creiat şi în­tregit România Mare ce se întinde de la Mureş pân la Istru, şi de la Tisa pânn’ la Nistru.. ..In faza a doua, sunt mândru că am învăţat carte primară şi gimnazială la profesori ca : Ionaşcu, Gerota, Va­­lerian, Bill, Faur, Raymond, Fonta,­nin, Drăgoescu, Popa Brănescu, şi că după această instituţie şcolară, am venit apoi la Bucureşti, unde am ur­mat cursul de declamaţie, ce-l preda marele artist şi profesor, ştefan Vel­­le­scu, la care eram în aceiaşi clasă cu : Constantin Nottara, Petre Sfetes­­cu, Dimitrie Popovici Bayreut, dom­nişoara Fanţeta Vermont şi Domni­şoara Agatha Edr­escu, care au atins cel mai sublim apogeu al artei tragi, comice şi cel mai înalt .,Sic itur a­d astra.“ al aplauzelor şi al rechiemări­­lor la rampă, zămislită de Omer, Es­­cil, Seneca, Alfieri, Voltaire, MolUrt, şi aşa mai departe. ..In faza treia, sunt mândru că la 1877 am fost angajat la Teatrul nos­tru Naţional pe care de 50 de ani îl servesc şi acum şi, — unde intr'un dulap mic negru, — abia am găsit patru piese care se numesc .,Rotarul“, ,,Vrâjitoairea‘­ . Muşchetarii““ şi ,,Fanfan Lalea". ÎNTEMEIEREA bibliotecii tea­trului NATIONAL In sfârşit, nenea Naie ajunge la chestiunea, care.l fine mai mult la inimă: biblioteca! Biblioteca formea­ză 0 fază aparte a mândriilor lui ne­nea Naie. In adevăr, d.sa ne spune­m . ..In faza a patra, sunt mândru că prin străduința mea am­ fondat Bi­blioteca Teatrului, care există şi as­tăzi , şi pe care am înzestrat-o şi îm­­podobit-o cu mii de piese şi cu di­verse registre, portrete artistice şi chipuri directoriale, — şi nu mai pu­ţin. — cu nişte valoroase tablouri si­noptice destul. — cred. — de instruc­tive şi memorabile pentru analele şi cartea de aur a acelui Templu Apolo­nie s­ euripidic ee’i erijat In Calea Victoriei şi, — pe a cărui falnică sce­nă, — am văzut jucând multe cele­bre somităţi străine ca : Rossi, Salvi­­ni, Novelli, Coquelin, Mounet Sully, Jevinsky, Varmond, Le Bargi, de Max Emile Keller,­­Anna Judte, Giagnita Pezzana, Adelina Patti, Cleo de Med­rod. Sarah Bernard, Eleonora Duse şi Ma­rioara Ventura. ,,In faza a cincea, sunt mândru că mi-am vândut două perechi de case părinteşti cu­­800 de galbeni“, prin mijlocul cărora am avut fericirea de am văzut Pesta, Viena, Miramare, Ve­neţia Lido, Milanul, Roma, Nisa, Montecarlo, Marsilia,,­ Londra şi acel frumos, şi­­somptuos Paris, — unde împreună cu Soreanu, Atanasescu şi Iancovescu , am vizitat mormântul lui Talma, al Rachetei şi al Damei cu Camelii pe care a glorificat-o şi insta­lat-o Dumas, Verdi, Matilda Maior, Marii Krâm­bace, Aglae Pruteanu, Ma­ria Teodorini, Raluca Stavrescu, Ari­­stilizza Românescu, Marioara Voicu­lescu, Maria Pilotti și Eufrosina Po­pescu-Vlasto, care a devenit Contesă de Marcolini și căreia i s’a făcut ploae de aur la Scala și la... Cită E­­terna del Mondo“. ip*" ULTIMELE FAZE“ ALE LUI NENEA NAIE intimele faze ale lui Nenea Nae sunt deosebit de interesante, după mm. se poate judeca mai jos. In ade­­văr — „In faza a șeasea. — continuă nenea Naie. — sunt mândru că mă învredniciț "să admir conducerea des­toinică de ieri a celor 20 de directori generali, ce s'au perindat la Teatrul nostru Naţional, în decurs de 50 de stagiuni. — şi evoice ! — mă simt prea radios ca să denumesc pe aceşti foşti directori ai mei, —nu chiar or­dinea erarhică, —, precum:Prinţul Ion Chica, Constantin Cornescu, C. I. Stăncescu' Gr. C. Cantacuzino, I. L. Caragiale, Petre Grădişteanu, Scarlat Chica, Ştefan­ Sihleanu, Alex. Davila, Pompiliu Elide, Iancu Bacalbaşa, Bră­­tescu-Voineşti,­­George Diamandi, Ale­­cu Mavrodi, Rădulescu Motru, Ion Pe­retz, Victor Eftimiu, Vasilesi Al. Jean, Cornelu Moldovanu, Ion Minue­lescu şi. — totdeodată. —­ socot, logic, şi deduc precum că vă cuvin? eu me­rit să denumesc şi pe actualul direc­tor general, Alexandru Hodoş, care dirigue teatrul cu multă vigoare şi perseverenţă. Şi, în fraza a şaptea care este ultima sunt eminamente de mândru şi îm­biat,­­ pentru rezonul că pot să de­monstrez aci acte şi fapte extrem de interesante pentru istoricul şi esorul ■ teatrului român, ce datează de la 1919 şi până in zilele anului 1927”. VECHILE LOCALURI DE TEATRU ALE BUCUREŞTILOR Evident, viaţa lui nenea Naie Ba­­sarabeanu confundându se aproape cu aceea a teatrului românesc,, d-sa ştie, să ne spuie o mulţime de lucruri des­­pre începuturile artei dramatice la noi. Dintre toate acestea a ţinut să ne povestească despre localurile­­de teatru, de odinioară, pe care le glo­rificăm­, orn aceeaşi grandilocvenţă de trubadur ostenit , — ştiu. — începe d.sa. — că In­dienii, Perşii, Egiptenii," Etrusciî, Grecii, Iberii, Goţii, Gadii şi Latinii, îşi aveau anumite localuri, unde se amuzau şi făceau ample chefuri şi zaiafeturi clovnice şi sahivarice. Apoi aşijderea şi Românii dela Dunăre şi Carpaţi, s’au amuzat în bara­cele de comedianţi din Târgul Moşilor; în şandramaua din Curtea Banului Brân­coveanu ; în teatrul dela Cişmeaua Roşie, — colţ cu strada Berthelot; în Teatrul lui Momylo, — spre strada Batiştei ; în­­ Arena Grădina cu Cai, — din strada, Plevnii; în sala Slăti­neanu, — unde este­ azi cofetăria Cap­­şa; în Teatrul Nostru Naţional,­— zi­dit, de arhitectul Vienez, Heft;; în Grădina­ aristocratică Varenberg, din fetrada Rozelor; la Grădina Shlacter, — unde este Alela Carmen Sylva ; la Circul Sanlis, — lângă Biserica Stra­­vropoleos ; la­ Teatrul Borel, — deasu­pra magazinului Jean Feder; la Ca­reul Valhala, — vis­ a-vis de Casa de Depuneri; la Grădina Jignita, fonda­tă de artistul Goldfaden; la Circul Sur, — unde este Palatul Poştelor; la Grădina de Varieteuri Roşea, — în dosul Universităţii ; la Circul Dersin, — unde se află azi Hotel Princiar , şi la Sala Orfeu cu grădina Guichard, din strada C­âmpineanu. ..Acum specific şi seria de localuri la "cari s’a amuzat şi încă se distrează şi astăzi publicul bucureştean şi ultra­­bucureştean, între care : Grădina U­­rnion Suiş, — unde­ e instalat Muntele de pietate; Teatrul Dacia pe care l’a înfiinţat marele sansonist I. D­­one­­seu; grădina Slavri, — unde este Liedertafel: teatrul dela Băile Efo­riei ; Grădina Blanduziei, — care a­­cum este transformată în galerie : Pa­latul Ateneului ; Teatrul Liric ; Circul Sidoli ; Grădina Eldorado. — unde pentru prima bară s’a adus lumina electrică a lui Edison, căci mai îna­inte, culisele și incinta spectacolelor, erau luminate cu , răpită, cu Lumâ­nări de seu, cu lumânări de sper­­mantei, și cu gaz fluid ; plus : Grădi­na Oteteleşanu.; Teatrul Popular, Teatrul Mic, Teatrul Fantasio; Gră­­dina Cărăbuş, propagată de artistul Tănase ; şi idem : Teatrul Regina Ma­ria. O ECONOMIE DE ZECI DE MILIOANE DE LEI Nenea Naie mai are multe de spus, ca tot omul, care vorbeşte, odată la cincizeci de ani, opiniei publice, dar timpul­­ţi, — mai ales, — spaţiul res­­t­râns al unei gabete, nu ne îngăduie să reţinem decăt tncă un amănunt, foarte interesant .* Nenea Naie işi re­vendică paternitatea ideii executării gratuite a imprimatelor Teatrului Na­­ţional, la „Monitorul Oficial". In a­­devăr, iată ce ne spune d-sa : — ,’Declar categoric precum că Tea­trul National a realizat prin mine o economie de mai multe zeci de mili­oane lei. Insă, pentru o limpede si succintă explicaţie, iată chiar modali­tatea acestei avantajoase economii : De la anul 1977 până in anul 1989, So­cietatea dramatică plătea regulat pe fiecare zi câte 600 lei ca să aibă im­primate : bilete de intrare, afişe mici, afişe mari, şi alte necesare anunţuri. Şi, pentru­­că noi,­ gagiştii şi gagistele nu aveam leafă de la 1 Mai până la 1 Septembrie, eu am fost nevoit să intru la Monitorul Oficial ca şef al Expediţiei. Cu toate astea, printr’o matură râvnă, mă duc tn cancelaria directorului general. Petre Grădiştea■ nu, şi ii transmit părerea, ca să in­­tervie la Ministerul de Interne să dis­­pue ca „Monitorul Oficial“ să impri­me toate biletele, afişele şi anunţurile­­atruiul In mod gratuit. Si zău aşa ! Directorul in gestiune, — fiind om in­­teligent şi de Stat, — a luat în consi­­derare sfatul meu şi, imediat a aler­gat la minister şi prin verva lui ora­­torică, a convins Consiliul de Miniştri de a­ încheia un jurnal ca gratuitatea de mai sus să fie executată intotdea­­una, ceea ce, —, de atunci , durează şi­­acum, economie ce o preconizez şi o susţin. Ba încă "drept recunoştinţă, di­recţiunile de resort, mi-au îngăduit să am o cameră de locuit în teatru”. Dacă n'ar fi fost aşa­"de târziu, l-am fi rugat pe Nenea Naie să ne poves­tească şi romanul decoraţiilor. . ..Me­dalia Jubiliară".. .Coroana României“ şi „Răsplata Milnicei, clasa I.a de Aur”, — prinse de reverul redingotei şi pe care nenea Naie şi le mângâie din când în când, cu mândrie (asta ar fi a opta fază a mândriilor lui Ne­nea Naie !). Dar nenea Naie Basarabeanu e mul­ţumit şi aşa, îmi strânge foarte afa­bil mâna : — Ciau, ciau, ilustre! ... Şi mă conduce, zâmbind din sbâr­cituri, până la uşă, cu paşii lui mă­runţi de moşneguţ, acompaniaţi de clinchetul discret şi agreabil al deco­raţiilor şi medaliilor de pe redingotă, care se ciocnesc între ele.„ V­RD Henr Béraud despre teatrul rusesc O punere la punct, părtinitoare pentru Occident, dar totuşi Interesantă Mai extragem din volumul de critică teatrală a d.lui Henri Béraud ,,Re­­tours ă pied“, un pasagiu, din care distinsul nostru­­ confrate, se ocupă de teatrul rusesc, care face atâta senzaţie la Paris, de la răzoi încoace. Fără îndoială, antbolşevismul d-lui Béraud joacă un rol important in im­presiile­­ sale critice. Totuşi unele din observaţiile, reproduse mai jos, nu sunt lipsite de interes şi de oare­­care justificare. Iată, de pildă, ce scrie Henri Bé­­raud despre teatrul Chauve-Souris care se bucură de o reputaţie euro­peană . Spectacolele teatrului „Chauve Sou­ris” din Moscova, au o valoare peda­­gogică ? Ce­­distinge sensul sforţări­lor ruseşti (şi a întregii istorii ale a­cestor sforţări) între 1900 şi 1914, spre un teatru modern ? Sau sunt numai sforţări de adaptare ? Directorii de scenă moscoviţi au in­ventat puţin. Dar ei călătoreau, ştiau să vadă, ei ascultau­, reflectau şi împ­ninseră, astfel, foarte departe, arta de a masca cuceririle occidentale pe care şi le apropiau, sub luxosul şi bar­barul fast al procesiunilor şi al bâl­curilor asiatice. Opera şi baletul rus ne-au dat exemple frumoase, în acea­­stă privinţă. Desigur, am avut dreptate, admi­­rând pe Mossorgsky, Nijivsky, Ba­kst. Dar poate că am­ uitat prea cu­rând ceea ce aceşti „revelatori“ date,­ran lui Berlioz, lui Vestris (cel tânăr), lui Beardsbey şi chiar (în ce priveşte libretul lui­­Boris Godunov) lui Scribe! Acest soiu de ingratitudine faţă de noi rnşi,ne, dă probabil exotismului, principala lui calitate. Şi plăcerea pe care o gustam la spectacolele d-lui Bak­eff, este o manifestată evidenţă a acestei situaţii. La teatrul Chauve-Souris, găsim un festin compus din mâncăruri, al că­ror sce­ne împiedică la început să le recunoaştem. Ni se arată scene de muste,hall, miel operete, opere roman­tice, farse d­e atelier, tablouri vivan­te, piese de umbră şi coruri, burleşti ca acelea de la Apollo-Theater din Ger­mania, şi monologări puse în scenă, imitate după teatrul Abbaye din Du­­blin. Un banchet russo-montmartez,­ care evoacă frumoasele seri ale lui Rudolf Salis şi furtunoasele turnois-uri­­ale marilor duci, serveşte de legătură tu­turor acestor exhibiţii. Trebue să adăugăm că d. Bak­eff şi trupa sa aduc in întinerirea acestor lucruri, o ingeniozitate şi un gust ca­re nu pot fi luate în nume de rău. ■'-?bue să admirăm întrebuinţarea lu­­minelor. In ce priveşte dansatorii şi comedienii, ei oferă un exemplu de probitate, de simplicitate, de dezinte­resare care nu va fi deloc pierdut. Joi 2 Iunie Opera Română va, represinta Boema“ cu d-na­­ Bianca Saroya în Mimi si teno-­ nil D. Onofrei in Rudolphe. GENŢI pentru DAME FLORI pentru ROCHII COLIERE de PERLE Ultimele noutati Paul Milker S-sori 76. CALEA VICTORIEI. 76 Asociaţia criticei dramatice şi muzicale va acorda şi anul aces­ta câteva premii pentru cele mai bune­ lucrări ale autorilor dramatici nejucaţi. Manuscrisele se primesc până la 15 iunie, la d. AL Petrovici se­cretarul Asociaţiei, la ziarul „Rampa“ strada Sărindar No. 7, între orele 9—11 dimineaţa. CIORAPI­LYS 40. 40. 50 se­ repară artistic ridicându-le ochiurile și incă­­putând tot felul de ciorapi la Atelie­rul CIORAPUL. Armenească. 2. Dr. I. MIHALOVIGI Specialist Genitourinare.Syphilis Diatermie. Raze Ultraviolete Consul 7—9 dim. 2—8 p. m. Doamne 4—5 sală de aşteptare specială Pasagiul Imobiliara. Scara E, etaj I. La 13 $i 14 Iunie au loc la tea­trul Lyric cele două representa­­tii ale Operei din Cluj cu ,,Fide­­lîo.“ Lingerie fină de mână preţ de reclamă vinde „IZBÂNDA** Pasadul Imobiliara Se primesc şi comenzi La. Cărăbuş se fac ultimele repetiţii ale revistei ,,Zodia par­cului“ de d. N. Kiriţescu- Deschiderea stagiunei a ră­mas definitiv fixată pentru Mier­curi seara. La Parcul Oteteleşanu se fac­ ultimele repetiţii ale comediei: -Agenţia de căsătorii“ 3 acte de Stark si Eysler- Stagiunea se va deschide Mier­curi 1 Iunie. Drepuri şi Voaluri Imprimate MatAsuri­­şi Stofe pentru Mantile, Jersey de lână Cuveture pe cape şi pardssiuri găsiţi în mare asortiment la Magazinul „A LA SAMARITAINE“ Strada Lipscani No. 30, Bucureşti PREŢURI EXCEPŢIONALE EN GROS EN DETAIL Excelenţa Sa Domnul General Vă­­leanu ministrul comunicaţiilor, a ono­­rat cu vizita d-sale, inaptit de mai multe personalităţi marcante şi doam­ne din înalta societate, prima fabri­că de ciorapi de mătase .,REGINA” din Bucureşti Şoseaua Ştefan cel Ma­re 103 Excelenţa sa a adus elogii proprietarilor »i a rămas încântat de funcţionarea acestei fabrici, admi­rând instalaţîunile ei. Cu această ocazie atât Excelenţa Sa cât şi ceilalţi vizitatori au făcut diverse cumpărături. Agenţia de căsătorii ? A apărut : Cuvinte­ potrivite" stihuri de T. Arghezi Comenzile pentru acest volum se vor adresa Fundaţiei Princi­pele Carol, Latină 10 Restaurantul Palatul Eforiei din Bulev. Elisabeta,­­ localul cel mai­­ elegant, serveşte meniu fix Lei 501 dejun şi seara. Floria Capsali cu elevele anun­­­ţă 2 mari specatcole în serile de Joi2 şi Sâmbătă 4 Iunie la Tea­trul National. Spectacolul va începe la orele 9 seara precis. Biletele de vânzare la casa tea­­trului. Distinsul nostru confrate,­u, Paul­­. Prodan, cunoscutul au­tor dramatic şi critic teatral, şi-a publicat cronicele din anii 1920- 192­7, intr’un interesant şi ele­gant volum „Teatrul românesc contimporan”, apărut în editura „Fundaţiei Principele Carol’’, —o 350 pagini. — 150 de lei. Dr. S. Rosman Boli de Femei. Sifilis Tratamentul modern si rapid al bolilor Qenl­O'lIrfrmre Calea Rahovei 36 bis Consult. 1—3 si 5—8 p 'Anualul concurs de frumuse­­te si desvoltare fizică pentru co. PV dat de „Noua Maternitate“ care urma să aibă loc în ziua de Duminecă 29 Marți a. c., din Cau­za timpului răcoros se amână pentru Duminecă 26 Iunie a. c. la orele 4 d. a. Persoanele doritoare­­de a-ş î înscrie copiii sunt rugate să fa­că aceasta la sediul societăţii str Traian 27. Teatrul Nostru In Offidina MARCONI Calea Griviţei Teatrul Nou va represinta, în tot cursul săptămânei revista „Treaba mea!“ de d-nii Nicon Nîcan şi Bodin. Mare asortiment de ROCHIŢE «I COSTUMAŞE de Toile pentru copii găsiţi numai la „CARMEN SILVA"* Str. Lipscani 80. Un monument Heine la Alton? Orașul Altona a ridicat un im nu­met poetului Heinrich Heine. Monumentul va fî inaugurat în ziua de 2 Iunie. Memento Premier­e Miercuri 1 Iunie Teatrul Gării, bus, deschiderea stagiunei: „Zor­dia porcului”, revistă în 2 acte de d. N. Kiriţescu. Miercuri 4 Iunie Parcul O fete. Ieşeanul compania Cigalia ,,"Ăge­c­ţia­­de căsătorii” comedie bufă da Stark" şi Eysler. Vineri 10 Iunie, Teatrul Nos­­tru : „D’ale carnavalului”, come­­die în 3 acte de Caragiale. Luni 13 Iunie "Opera Romană" Ansamblul Operei din Cluj„Eu­ delio” de Beethoven. Concerte Joi 26 Mai. Ateneu? Concert stofe­nic, dirijat de Scherchen. Expoziţii Salonul Oficial (Pavilionul Artelor, rondul I Şoseaua Eiseleff, 9). Picturi şi sculptură contemporană. Ateneul Român: Expoziţia Cornelis’ Medrea, Serova Medrea, M. Ionescuu Bacaloglu. ^ SURI DIVERSE Henri Béraud In' n ­ FOILETONUL ZIARULUI „RAMPA” HONORÉ DE BALZAC CURTIZANE... . (Splendorii­ şi mizeriile vieţi! cintizenelor) 89) PARTEA II.a (Această Scurbciere este mărginită la nord de către cheiu, la est de corpul de gardă al gărzii municipale, la vest de curtea Conciergerie­ ei, şi la amiază de o­­vastă sală boltită (fără îndoială vechea sală a ospe­ţelor), acum fără nici o destinaţie. Deasupra Sourciere­ei se află un corp de gardă interioară, ocupat de jandarmeria municipială şi de­­­­servit de o scară. Când ceasul judecăţii sună, aprozii fac apelul pre­veniţilor, jandarmii coboară în număr egal cu al pre­veniţilor, fiecare jandarm înhaţă un prevenit şi ast­fel, câte două, urcă scara, trec prin corpul de gardă şi ajung prin ganguri într’o cameră vecină cu sala în care ţine şedinţe faimoasa secţie a şasea a tribuna­lului, care se ocupă cu afacerile poliţiei coreţionale. Tot pe această cale sunt duşi acuzaţii de la Concier­­gerie la curtea cu juri. In sala paşilor pierduţi, între uşa secţiei I-a a tri­bunalului de primă instanţă şi culoarul care duce la a şasea, se observă îndată, când te plimbi pentru prima oară pe aci, o deschizătură fără uşă şi fără nici un ornament arhitectonic, o gaură pătrată şi joasă. Pe aci pătrund judecătorii şi avocaţii în culoare şi în corpul de gardă, când scoboară la Spurciere şi la ghişeu. Toate cabinetele judecătorilor de instrucţie sunt situate la diferitele etaje ale acestei aripe a Palatu­lui. Te urci la ele pe scări îngrozitoare, un adevărat labirint în care se pierd aproape totdeauna cei ce nu cunosc Palatul. Terestrele cabinetelor dau unele spre cheiu, altele spre curtea Conciergerie-ei. In 1830, o parte din ca­binetele judecătorilor de instrucţie aveau ferestre spre str. Barillerie­­i “TV 1 'Astfel, când o duba roteşte spre stânga, în curtea Conciergerie-ei, aduce preveniţi la Sourbciere; când coteşte spre dreapta, aduce acuzaţi la Conciergerie. In aceasta parte se îndreaptă duba în care se afla Jacques­­Co­îin. 'Impresia este extraordinară. Crimi­nalii sau vizitatorii zăresc două grilaje de fer despăr­ţite de un spaţiu de aproape şase picioare, care se deschid totdeauna una după alta, şi în dreptul căro­ra totul este observat atât de scrupulos, încât celor cari au obţinut un permis de a vizita Palatul nu li se deschide a doua poartă, până ce nu a fost încuiată Tirina-’ . J 1 ., , Magistraţii instruttori şi nici chiar cei de la par­chet, nu intră până nu sunt recunoscuţi. "Astfel, nu există posibilitate de comunicare, cu exteriorul, nici de evadare... ..1 • " Nu se cunoaşte în analele Conciergerie-ei, decât o singură evadare; dar e dovedit că s’a făcut din or­dinul regelui. Cuvintele nu pot înfăţişa tăria zidurilor și a. Hol­­ților, —­ trebuesc văzute ca să-ţi­ dai seama. După ce cobori câteva trepte, ajungi într’o sală cu bolțile vaste, ale cărei ziduri puternice sunt împodobite cu coloane manete, între turnul Montgomery, care face astăzi parte din locuinţa directorului, şi turnul d’Ar­­gent, care, serveşte de dormitor supraveghetorilor sau gardianilor. Numărul acestora nu este atât de consi­derabil după cum s’ar crede. Sunt 20. Celulele şi dormitoarele sunt la fel şi în nuditatea lor seamănă cu mansardele umede în cari locuesc oa­menii mari, dar fără avere, la începutul carierei lor la Paris. La stânga, în această vasta sală dela intrare, se află grefa, un fel de birou cu geamlâc, unde stă di­rectorul şi grefierul cu registrele de „intrare”. Aci se hotărăşte chestiunea locuinţei, a cărei solu­­ţiune depinde de punga acuzatului. In faţa ghişeului acestei săli se zăreşte o uşe cu geamuri, a camerei în care părinţii şi avocaţii pot vorbi printr’un ghişeu cu duble zăbrele de lemn.­­Această cameră primeşte lumina din curtea inte­rioară, unde acuzaţii sunt scoşi la plimbare, unde res­piră aerul curat şi fac exerciţii la anumite ore. Această sală mare, luminată de lumina cenuşie ce abia pătrunde prin cele două ghişeuri, căci singura fereastră ce dă spre curtea de la intrare este a grefei, prezintă privirilor o atmosferă și o lumină în perfec­tă armonie cu imaginile preconcepute de mintea vi­zitatorului. Decorul este cu atât mai spăimântător, cu cât pa­ralele cu turnurile d’Argent și Montagnery, se pot vedea criptele tainice, boltite, haotice şi fără lumină, ce se deschid din camera de vorbit şi cari duc la ascun­­zătorile reginei, ale Elisabetei, şi la celulele numite „la secret”. " Acest labirint de hrube a devenit subteranele Pa­latului de justiţie, după ce a văzut sărbătorile rega­lităţii« " În această sală imensă se făcea, dela 1825 până la 1832, ultima toaletă a condamnaţilor la moarte şi nu poţi calea nici azi pe aceste ,dale, cari au prisuit cele din urmă priviri, fără să te in­o­i.« Ca să poată cobora din înfiorătoarea trăsura, muri­bundul avu nevoe de ajutorul a doui jandarmi, cari îl luară de subsuori sprijinindu-l, şi-l duseră ca pe un" om căzut în nesimţire, până la grefă. Târât astfel, prizonierul ridica ochii spre cer, în aşa fel încât să semene cu­­ Mântuitorul coborât de la cruce. ' ■'** ' ’''ri ■ 1 Pară îndoială că în nici un tablou, Isus nu are o s faţă­ mai cadavrică, mai descompusă, decât era faţă falsului Spaniol, care părea gata să-şi dea sufletul. Când fu aşezat la grefă, repetă cu o voce pierdută cuvintele pe care le spunea tuturor de­ când fusese arestat : _ ^ — Excelenta Sa ambasadorul Spaniei mă ştie...­— Veţi spune aceasta, răspunse directorul, d-lui ju­decător de instrucţie... — Ah! Duse! replica Jacques Collin suspinând. Nu a­ şi putea să am o carte de rugăciuni ?... Nu vreţi­ să chemaţi un doctor?... Nu mai trăesc decât două ceasuri. Carlos Herrera urma să fie închis „la secret”, iar nu în camerele­ celule situate la capătul curţii interioa­re. Aprodul şi grefirul îndepliniră cu sânge rece for­­malităţile de .,intrare”. -ne pnroynts uttţo, sanboep­ostz ‘aotoan­p eprvomogţ vintele, sunt pe moarte, vedeţi bine. Spuneţi, daci puteţi, spuneţi cât mai degrabă d-lui judecator,’că cei ca o favoare ceeace pe un criminal l-ar face "să-i fie frică, şi anume să-mi ia interogatoriul îndată ce va veni, căci nu mai pot să mai îndur atâtea suferinţe şi dacă l -aşi vedea, eroarea s’ar lămuri... In regulă generală, toţi criminalii vorbesc de eroa­­re! Duceţi-vă în ocne şi întrebaţi pe condamnaţi: a­­proape toţi spun că sunt victima unei erori judiciare. De aceea, acest cuvânt face sif­­sttradă pe toţi cei ce sunt în contact cu preveniţii, cu acuzaţii sau con­damnaţii.. *" urmai

Next