Rampa, septembrie 1927 (Anul 12, nr. 2895-2904)
11927-09-19 / nr. 2895
N -xox- ■' S .V.. | Prima fabrică americană din Calea Orlylfel 11Q Etaj informează stimata şi somatoasa sa clientelă că a sosit un mare transport de confecţiuni. Costume, pardesiuri, demipaltoane, paltoane şi Blănuri pentru bărbaţi şi copii pentru sezonul de Toamnă şi lamă MODA 1928 precum şi UNIFORMS ŞCOLARE reguamentare cu preturi ce desfid orice concurentă DIRECŢIUNEA SUPERIRIDE VRDE SUNT CELE MAI BUNE NAI VECHI şi REPUTATE VOPSELE de STOFE CAUTATEPRETUTINDENI. FRATELL! GABBIA IN CALEA PAHOVEI .276 BUCUREŞTI TELF.319M Cereţi la farmacii şi droguerli DESINFECTANTUL NUMAI In flacoane originale Singurul remediu contra boalelor contagioase, cel mai bun desodorant —BMW ^aB!£A.IBONIÎUl,:ElîTs, 0 expoziţie de artă maritimi se va deschide în ziua de 15 Noembrie la Roma. Vor fi exuse picturi şi lucrări de artă ecorativă. Clipe de vacanţi cu Elvira Popescu La boli de femei,faceri, prezervativ Contra boalelor sexuale şi Desinfectant general întrebuinţaţi Cel mai plăcut şi puternic antiseptic. Indispensabil infoilera infimă a femeii Experimentat cu succes la materltatea de fofi specialiştii la farmacii şi drogherii Onouwt|11 PERMANENTE aste idealul Visat al sexului frumos Se execută de specialişti la Institutes Ide Beaute DORTHEIMER ]' Calea Victoriei 59 Tel. 2735 BfNllRIAN, BORZA Furnizor al Curţii regale, str. Apolodor 27 Bucureşti, anunţă distinsa sa clientelă că i-a sosit unu stoc mare de blănuri fine.* Tel. 310/43. MĂTĂSURI en detail se vând în localul Fabricei de Mătăsuri „SETA'’ str. Jerceanu No. 6 prin Vasile Lascar (Teilor). Tramvai No. 9. l .RAMPA“ Moartea gravorului Vernier Zilele trecute a murit la Paris, în vârstă de 76 de ani, reputatul gravor în medalii Emil Vernier, preşedintele Societăţii artiştilor decoratori francezi. Recompensă... spaniolă Admiratorii poetului spaniol Eduardo Marqunia au oferit fericitului lor compatriot un hotel, care se spune că va fi dintre cele mai frumoase. S’a şi început construirea lui într’un parc de lângă Madrid. Sărmanul Verlaine fusese izgonit dintr’un hotel pentru neplata chiriei. Colette“ Acesta este titlul ultimei comedii muzicale, pe care a scris-o Pierre Veber în colaborare cu Henry de Gorsse și a cărei partitură muzicală este , compusă de Henri Conedesus. ARANJAMENTE ARTISTICE PARURE DE MIRESE ( TUNSORI ULTIMELE CREATIUNI. MANICUR — ONDULATIUNI APLICAM HENNE NATURAL SUB CONDUCEREA PERSONALA. EVITATI SUROGATELE DAUNATOARE. CASA FONDATA 1881 FARA SUCURSALA IN CAPI(Continuare din pag. I-a) fracari şi smockinguri, rochii numai aur si argint. Convivii păreau astfel soldaţii unei armate a luxului si elegantei. In careul de lespezi de marmoră albă şi neagră, o dansatoare hieratică încarna adevărata pasiune a Salomeei. Adevărata pasiune... căci altfel cum de-şi trudea minunatul corp gol pe luciul sticlos al marmorei ? Cum îşi izbea genuchii, îşi repezea coapsele, îşi strivea rodiile sânilor goi de piatra rece şi prăfuită. In tăcerea uimită, cu suflul stins, convivii priveau minunatul trup care dansa chinuit de o uriaşă pasiune supraomenească. Am întâlnit atunci privirile Elvirei Popescu, pornite undeva în gol, absente, nepăsătoare în fața dramei ce se mima. — Blazată ? — Nu, obosită la altă,te alături. Intr’adevăr, la mesele din jur, și albi ignorau spectacolul unic și priveau abstinent, majestoasa plictiseală a Elvirei Popescu. — Nu vor să mă lase de loc, dragă. De ceasuri întregi mă privesc, act ca și la ape, la casino, la masă, pe stradă, pretutindeni. Crezi că noi jucăm numai pe scenă. Aci, dincoace de rampă începe teatrul greu. Acolo ai un text, o atidudine memorată. Aci trebue să improvizezi, gest, mişcare, surâs. Nu poţi să treci prin viaţă în postură neglijată iară ca să nu se repercuteze asupra carierei artistice. Şi iarăşi marea carieră îţi cere să ai o vie şi continuă viaţa mondenă, Noblesse oblige. Şi ce vrei nobleţe mai pură decât cea care poartă blazonul artei. Şi alte obligaţii mal plăcute Să mărturisesc, intr’adevăr că nu numai tml duc cu supunere corvada pozei, dar viaţa aceasta îi dă atâtea satisfacţii pentru greu încercata vanitate omenească. ,Să.tl spun numai de câte ori au venit să mă vadă, să mă felicite, să.mi ceară să le d pe in plete ori pur şi simplu să obţină amiciţia atâtea figuri strălucite ale literelor franceze: G. de Porto Henry Bernstein, Bourdet, Felix Gaudera,, De la ei am invătat să-l iubesc pe cel mai mare, pe cel mai adânc poet, pe Baudelaire. Ciudat, straniul, turburătorul, poet al ambiţioaselor "Fleurs du mal, pe mine dimpotrivă, mă odihneşte, mă mângâe, mă împacă cu mine însămi, cu lumea, cu zbuciumul Inutil şi idiotul vieţei, înţelepciunea şi nebunia Ciudat interpreta afurisantelor eroine din teatrul lui Verneuil, ea însăşi, halucinanta Elvira Popescu făcea elogiul liniştei, păcii şi împăcărei. Eternă contradicţie a sufletului omenesc. — De ce te miri, înţelepciunea în viaţă ! să nu doreşti nimic, să te mulţumeşti cu oric», să crezi că ai totul Zbuciumul nostru, setea de glorie, vanitatea, lupta In viaţă, o ne,bunie... Ei ! Dar înţelepciunea e dela Dumnezeu şi nebunia o face omul.. ■ I I I I ■ I M’am gândit mult şi atunci şi mai pe urmă ce va fi făcut izbânda şi gloria acestei mari actriţe . (Urmare din pagina I.a) — Mi-era frig... La Saint-Louis, unde sunt născută eu, e un frig groaznic.» Trebue să ştii d-ta... Când eram micuţă... mi-era frig întotdeauna», dansam ca să mă încălzesc Dansul te încălzeşte... De-aceia toți dansatorii sunt roşi la fată, când dansează» Şi Charlesttonul e un dans care te încălzeşte peste tot.» de-aceia am dansat Charlest— In seara debutului, trebue să-ți fi fost foarte frig, fiindcă ai dansat așa de bine... — Da!.» Dar un frig „special , un frig pe care nu-1 cunoscusem la Saint-Louis IM — N’ai debutat la Saint-Louis? — Nu... Am debutat la Philadelphia, într’un teatru mic și pentrucă acolo, tot ceea ce câștigam, abia îmi ajungea ca să nu mor de foame.» m’am dus la New-York... M’am gândit că dacă și Molo va trebui să mor de foame, va fi totuș la New-York... Nu poate oricine să moară la New-York. Aco-I» ilwin’n rla vnnvii na ewi nniin lo dintr’o sută de morţi pe zi, nouă zeci și nouă sunt bancheri... La New-York am întâlnit succesul. S’a apropiat de mine, încet, pe nesimțite, ca un apaș în ciorapi.. La New York, știi, sunt foarte mulți apași. — Și de ce-ai părăsit New-Yorkul ? thaHfcttfet — Pentrucă vream să am un cabaret la Paris... Un cabaret în care să se petreacă, să se bea ••• La New-York, nu beau decât conferenţiarii anti-alcoolici... E ceva, pur american... Şi-apoi vream să cunosc Parisul, pe care începusem să-l visez noaptea, cum visează midinetele, amanţi probabili, bogaţi, frumoşi şi seducători.» In fiecare inimă de femee, trăeşte — ca o perlă într’o stridie — o midinetă visătoare, sburdalnică și libertină... Eu ador midinetele, toate și mai ales pe cele dela Paris». La Paris toate lucrurile sunt mici... — Mici * — Da», mici.» și cea mai mare pasiune a mea sunt lucrurile mici, bibelourile. Parisul mi-a făcut im nebunia cu care s’a aruncat într’o încercare îndrăzneaţă şi riscată, ori înţelepciunea pe care i-a dat-o Dumnezeu, ca să cumpănească bine cuminţenia celei mai mari nebunii. Dela Bacău la Chatelingon Am văzut-o adesea în plimbările neuitate din împrejurimele minunate, ale, Vichyului. La ora 2, una din cele două maşini magnifice o aşteptau.Gurile rele — fiindcă şi la Vichy sunt de-astea — spuneau că are automobile câte rochii în garderobă, şi întreabă valetul ce maşină are la scară ca să ştie cu ce rochie asortată să se îmbrace. Mărturisesc că am văzut două limuzine, adevărate opere de artă și glorie de uzină. Pe rând o purtau pe valea minune a Allier-ului la Chatel Guyon, la Ermitage de Montpeyroux, la Clermont - Feraud, la Royal. Și am întrebat-o odată: — Dar la țara noastră te mai gândești ? — Dacă mă mai gândesc . Dar numai la ea mi-e gândul. De câte ori mă prinde viaţa de lux a Franţei, imi amintesc de ultima mea vizită in România. Refuzasem un turneu In Olanda fiind informată că la Amsterdam nu sunt hoteluri comode. ,Am venit în România şi turneul m'a dus şi într’un orăşel din Moldova. Ii zice Bacău, Ce simpatic şi drăguţ. Am avut o aşa zisă cameră, la un aşa zis hotel. Venisem toată ziua cu trenul, jucasem seara, şi restul nopţii l-am petrecut pe un scaun, cu arma în mână — un papuc. — Bandiţii mă pândeau din toate unghiurile camerei Erau un milion, pe numărate, în vierşunari, gata să mă sfâşie cu aurile lor hidoase şi nevăzute, ...Dar şi azi între un turneu în Olanda şi unul în România, fie chiar cu Bacău, fără gândire aleg dulcele de Bacău. Voiu veni sigur în cursul lernei să joc în ţară. Nu ştiu unde, nu ştiu cu cine, nu ştiu ce, dar voiu primi orice ofertă a oricăror camarazi şi viu să joc acasă. . . căci nu mai pot... of! of! of... Deocamdată am angajamentul la Paris și Verneuil a scrie o nouă piesă. Verneuil a scris nu una, două piese — Ce vorbești tu ? intervine d. Verneuil. Am scris doi piese nu un. Asta sera se facem lectur. Am ascultat în seara aceia lectura ultimei piese a d-lui Verneuil, o dramă în trei acte şi două persoane: „Monsieur Lamberti” Un adevărat tour de forţă de tehnică teatrală. Două persoane dialoghează trei acte dar intriga este atât de complicată şi de sesizantă, încât par’că zeci de persoane sunt în scenă. O va juca la iarnă Andre Brulé și Madelaine Lelly. Intre timp d. Verneuil a terminat împreună cu Georges Berr o nouă comedie, pe care o va juca el cu Elvira Popescu. A câta ? A şeapta, opta piesă a Elvirei la Paris și când te gândești că după „Ma cousinne de Varșovie” erau unii sceptici cari nu credeau s’o mai vadă în a doua. Ce-ţi e şi cu scepticii... V. T. presia unui oraş de bibelouri.» Străzi înguste ca nişte panglici, trotuaruri mici ca pentru păpuşi, tramvae ca nişte cutii de chibrituri, care se mişcă singure, catedrale mari cât un ou de şocolată cu turle deasupra, ca nişte fundulițe bleu, în sfârșit, mă gândeam ca n’am să pot dansa nici-odată aci... Mi se părea prea strâmt pentru asta. Mi se părea că n’o să am niciodată loc destul.» Și totuș.» — Totuș ?... _ — Totuși nicăeri n’am dansat mai în voe, mai liber ca aici. Nicăeri n’am fost mai bine primită, mai răsfățată ca aci... Aci, la Paris, succesul meu s’a putut numi glorie.» De-aceia, m’am stabilit aci». Am o casă a mea, adică mai multe case ale mele, unde dorm, am un cabaret al meu, unde dansez, am patru automobile pe care le conduc singură, am same câini pe cari îi iubesc, primesc flori şi scrisori de amor şi ca orice parizian adevărat, am avut până , acuma trei procese şi sper să mai am cât de multe...” Un chelner negru, ca o statue de smoală cu plastron, dinţi, şervet şi ochi albi, se apropie — amical şi reverenţios — de Josephine, şoptindu-i ceva la ureche, într’o englezească argotică, cu accent franţuzesc. Josephine, îl concedie cu un gest oacheş şi-mi întins© mâna surâzând : — îmi pare rău că trebue să plec... cu d-ta aş fi stat mai mult de vorbă, pentrucă nu eşti indiscret ca alţii... cari m’au întrebat „nişte lucruri” la care n’aş fi ştiut cum să răspund.”. .- Ev DANA. Parisul n’are o vacanţă teatrală propriu zis. Cele mai multe teatre nu-şi închid porţile vara, iar celelalte se odihnesc câte-o lună la date deosebite. ... Şi totuşi din August până’n Septembrie, Parisul teatral şi-a chimbat aproape în întregime fizionomia. Fiese noui au apărut pe afişele unor teatre. Un actor pe care’l ştiai la un teatru, azi joacă la al-ALICE COCEA tul. Piesa pe care a creat-o, azi a rămas cu interpreţi noui. In alte părţi, piesa s’a mutat cu ansamblu cu tot la alt teatru şi în fine alte teatre îşi continuă reprezentaţiile de luni de zile trecând peste zilele verei ca peste oricare altele ale anului. Iată noua fizionomie pe care a luat-o Parisul teatral pentru noua stagiune de iarnă 927—928: Comedia franceză Odeonul Comedia n’a cunoscut de mult vacanţa. Anul acesta mai puţin c ca oricând. Aproape două luni în miez de vară primul teatru al Franţei şi-a încheiat activitatea comemorărei romantismului. Ciclul romantic — exclusiv Hugo, Vigny, Musset — la Comedia Franceză e un regal rar pe care numai această scenă de mare respect tradiţionalist îl poate oferi. Acum Comedia este în făgaşul ei obişnuit, îşi reprezintă enormul repertoriu. Zilele acestea au fost L’aventuriere Britanicus, Le Duel, Mariage de Figaro, Amoureuse. Săptămâna viitoare vor fi altele din cunoscutul repertoriu. Noutăţi: se aşteaptă Făclia subt obroc a lui d’Annunzio. ODEONUL ţine tot mai mult să calce pe urmele Comediei. Şi-a deschis de curând porţile cu Dama cu Camelii şi-o alternează cu Arlesiana. Le Rosalie. La Rabouilleuse. Ii lipseşte însă pentru a se apropia de Comedie, artiştii incomparabili ai primei scene. Să menţionăm însă aci succesele compatriotului mostru, d. Zainsilber, care deţine prime roluri. Oymnase, Renalessance, Porte Sainte-Martin Iată cele trei teatre de pe Bulevard, care sunt totuşi mult mai puţin bulevardiere decât altele din vecinătatea marelor bulevarde. Se vede, de aceia, sunt şi mai puţin norocoase. Gymnase a reluat după o scurtă întrerupere, Le Venin a lui Bernstein, şi continuă cu acelaş insucces, ca în trecut. Renaissance a revenit la comedia uşoară. Joacă azi „L’Ecole des Cocottes” cu Signoret, iar în Octombrie va primi fosta trupă de la Theatre de Paris cu Elvira Popescu şi Verneuill, care vor continua probabil tot anul ,,Tu m’epouserra”, întreruptă în plin succes, în fostul teatru al Regioni. Bătrânul PORTE SAINT-MARIN luptă cu bărbăţie, nu visa şi cu succes, ca să slăvească „vechi strinii. A încercat cu Cyrano, apă cu Chemineaux a lui Richepin, acum reprezintă La Flambee a lui Kittemaeker. Pa!ais~21©'ya| MichofSter^ Palais Royal „ continuă „On ne roule pas Antoinette”. Distribuţia este însă complect nouă, înecarii cu delatocrea primului rol, compatrioata noastră, d-şoara Alice Cocea, care a trecut la MICHODIERE. I Aci ultima noutate a Parisului. L’enlevement, care judecând după firmă, Armont și Gerbidon, trebue să fie un bun spectacol de amuzament. La Michodiere nu mai este însă Victor Bucher, care a trecut la...răpire (o jumătate de oră în music-hall și alta la cabaret, cum spune anunţul). LA MICHEL, a doua noutate a zilei, Une charmante fiile, comedie care s’a reprezentat cu frumos succes, deşi fără vedete. Tli. dc Paris» Atliénée Mart Iruri ns Trei teatre, în care se joacă Verneuill, La Th. de Paris, Max Dearly reaminteşte în Azaîs, succesul încă proaspăt al Elvirei Popescu, în Tu m’epouserra. In celelalte două teatre Maître Bolbec şi Pour avoir Adriene merg în plin succes. lată teatrele care încă n’au schimbat afişul de multă, foarte foarte multă vreme, şi-l vor duce încă probabil tot anul. Se joacă doar: Knock, cu jouvet, Maya şi Maimuţa care vorbeşte. Bouffer'Mogador Mouveautes Şi fiindcă menţionăm trei piese care se joacă cu anii, să amintim şi cele trei operete pornite pe setii cu anul: Trois jeunes filles, Un bon garçon şi Rose Marie. Comtelef şi Sarait Bernhardt Cele două vechi şi izolate teatre îşi continuă programul anului trecut. Chatelet jre pe afiş aceiaş piesă de călătorii după Jules Verne, Sarah Bernhardt, n’a deschis încă. Prepară o noutate: L’Abbé Unia cea nouă Nu sar fi aşteptat nimeni, dela nestatornicia şi fantezia feminină, la atâta fidelitate. Intr’adevăr sunt câţiva ani de când femeile păstrează în înfăţişarea lor, aceiaş linie, abia schimbată în detalii, o ar zice că cel definitiv s’a înfăptuit, că s’a făcut o descoperire ce merită o oprire de lungă durată, din partea capriciului feminin. I Frumoasa linie dreaptă, continuă să placă mereu. Femeile silesc corpul lor să pară subțiratec, fac tot ce le este posibil, pentru a nu se îngrășa, pentru ca bluzele drepte, pentru ca jupele plisate să cadă frumos, unduios, fără exagerări supărătoare ochiului. Iată generalizându-se — adevărata uniformă modernă — cazaca strânsă de o centură şi jupa plisată, sau în cure se văd pretutindeni aceste cazace de jersey sau mătase, atât de sportive, de gingaşe, de practice în acelaş timp. Jupa — mai lungă ca anul trecut,— are aceleaş pliseuri mai ales în faţă, sau aceleaş cute largi şi drepte, cusute până la jumătate. Uneori cazaca are un guler bărbătesc, răsfrânt, la care se înoadă o cravată de asemeni bărbătească. Intru cât mă priveşte, prefer gulerele mai feminine, larg desfăcute, compuse dintr’o banta dreaptă, îngustă, cu două căpătâie subţiri ce se pot purta în odaie.Singurul obiect care s’a schimbat complect, a fost pălăria. După ce ajunsese la o desvoltare impunătoare a calotei, s’a coborât din nou la o formă ce îmbracă strâns capul. Numai că această calotă, are acum mici ornamente din cute mărunte cusute la maşină sau călcate bine. Toaleta modernă se distinge în deosebi prin detaliile ei şi opera unui croitor mare se deosebeşte de opera altui mare croitor adeseori numai prin detalii în fine, dar deo deplină originalitate. O făctură într’o parte,, o cută, o variaţie în cusături, un ornament dintr’o panglică, o incrustase de dantelă, o nouă interpretare a mânecei, o centură neprevăzută, iată atâtea elemente ce pot deosebi o creaţie de alta. Dar în numerile viitoare vom desvolta aceste variaţii, arătând farmecul şi graţia siluetei moderne, et le Ministre. Va fi a treia noutate a anului. Madeleine şi celelalte La Madeleine nu se mai joacă revista lui Weber Spirit of Paris. E un mister. S’a jucat de foarte puţine ori, era foarte spiritual, şi excepţional de bine jucată. Acum, i-a luat locul Souris d’Hora cu Spinelly. DEJAZET, DAU NOU. AMBIGI nici acum ca şi în trecut, nu prezintă nimic deosebit şi interesant Revistele îşi continuă seriile lor glorioase. La Moulin Rouge, de câteva zile a doua versiune a celebrei „Ça c’est Paris” fără Misstiuguette, dusă probabil în concediu. Holies Bergere şi Casino de Paris mai au încă aproape un an cu ac-, tualele reviste.: ^ y * Acesta este aspectul general al Parisului teatral. Nu prea nou şi nici prea interesant. Nimic însă nu împiedică apariţia peste o lună, ori două, în plină iarnă, a cine ştie cărui spectacol de mare senzaţie. Atâţi autori de talent sunt încă la lucru, regizorii studiază şi oamenii loviturilor de teatru încă nu şi-au spus nici chiar primul cuvânt. Cine ştie ? Marele succes de altfel niciodată n’a fost cunoscut necum anunţat. O anchetă S’a schimbat amorul ? o scriu romancierii, o afirmă psichologii, se tânguesc amanţii de rasă, amanţii de carieră ce nu pot trăi neîndrăgostiţi. Amorul epocei noastre — spun ei, — nu mai seamănă de loc cu amorul din trecut. E mai rapid, mai scurt, mai înfrigurat, dar în acelaş timp mai uşuratec, mai puţin bogat în sentimentalitate, în senzaţii fine, în intenţii delicate, în drăgălaşii micuţe, în fine cochetării. Tneretul care s’a ridicat după război, a deschis ochii asupra unei epoci dificile, în care lupta pentru existenţă cu exigenţele ei rurale, scutură de pe sufletele tineret polenul poeziei, şi strimtorează timpul destinat visărei. Nu se mai visează în ore luni de repaus, deci nu se mai iubea cu abstracţie şi platonism. Atunci când fecioarele păzeau căminul, când anii tinereţii se scurgeau îndărătul perdelelor geloase, bărbatul apărea ca o enigmă ispititoare şi dragostea ca un ce minunat rar şi candid. Azi când fetele muncesc în birouri, când urca la catedră, intră în laboratorii sau apar la rampă, când ele văd de aproape bărbatul devenit camarad, colaborator şi tovarăş de muncă, enigma este deslegată şi farmecul ei, a pierit. O altă viziune a vieţei a luat locul celei trecute. O spun romancierii şi o afirmă psihologii. Dar noi dorim ca această problemă să fie disecată de cititorii noştri şi de aceia lansăm aceasta întrebare în public : S’a schimbat amorul ? Şi rugăm pe cititori să ne răspundă, desvăluindu-ne cazurile cunoscute lor, din experienţă proprie, sau din auzite. Răspunsurile vor apărea în, ziar. • CALINA/ A vox- Bunapeit-SvalibBOttiHitiitin-Suiluiii Cea mai ideală staţiune climatică de toamnă Unul din cele mai frumoase şi mai moderne sanatorii ale Europei pentru boli interne şi nervoase şi pentru reconvalescenţi Calorfier, apă curgătoare în fiecare cameră, 34 apartamente cu intrare în bac separată, fiecare cameră cu balcon, telefon, radio, signale optice etc. Muntele Schwabenberg e la o depărtare de 20 minute de centrul Budapestei, altitudinea 430—480 m, deasupra nivelului mării cu perspective frumoase. Pe o întindere de 100 kilometri se găsesc în împrejurimi promenade şi şosele fără praf. Odihna şi liniştea dau rezultate admirabile pentru corp şi inimă .Golf, Tenis, călărit. Pensiune: 5 prânzuri dietice, încălzire inclusiv hidroterapie dela 22 penge sus De ce dansează Josephine Baker Fiatoitosnia generală a nouei stagiuni teatrale CEYPIA fEMEIA... Ir -xox- T SPINEI.LV •‘Z/ **r LOUIS VERNEUIL ALFRED SAVOin 2 ! RAMPA