Rampa, noiembrie 1927 (Anul 12, nr. 2932-2956)

1927-11-02 / nr. 2932

4 Concursul de frumusețe față loialul voturilor primite până azi : Ciorame, voturi Crina 586 99 Mimoza 107 99 Mixatul ni 231 99 Narcisa 311 Orchideea 1­36— Camelia 151 99 Crisantema 118 99 Panseaua 288 99 Brândușa 244­ 99 Rozela 294 99 Laleaua 241 99 Premiera tie astă seară „Ratalii“ la Teatrul Caragiale Subiectul. — Interpretarea. rAstă seară. Teatrul Caragiale reprezintă pentru prima oară drama lui H. R. Lenormand „Ra­­talii”­ . _ i* ■ . Lenormand unul dintre cei mai „en vogue” autori francezi este jucat astă seară pentru pri­ma oară în româneşte. Actualmente se reprezintă la Paris două din piesele sale . ..La­şii” şi „Mixture”. RATAŢII Tată subiectul premierei de astă seară : Nedezamăgit încă de soarta potrivnică, actorul Montredon di­rijează un „Teatru de avant­ gar­­care fireşte merge foarte prost, Cu schimbul unei sume de SOfi de franci, Montredon consimte să reprezinte la teatrul hui, piesa unui debutant, prieten cu prima actriţă. Dar actori neplătiţi nu vin la repetiţii, spectacolul nu se poate pregăti cum treime, toată lumea refuză rolurile, se recurge la diverse expediente şi compro­misuri cu arta. In mijlocul aces­tor amărăciuni, tânărul debutant nu întrevede decât o singură lu­mină : iubire pentru Licite, ac­t­­riţa care urm­ează sa interpre­teze rolul principal din piesa In. Dar piesa nu are succes ! două ani de zile se strădue scriitorul să-şi facă reprezentată o alta, fără a izbuti. Liette nu găsește nici un angajament, așa încât este nevoită sa primească oferta de a pleca întrun lung russeu în provincie, condus, pe contul al­tuia, de către Montredon, al că­rui teatru a dat faliment. In mizeria din acest turneu, în promiscuitatea companiei de băr- profi şi femei care se târăşte la­­plontabil din oraş în oraş, în con­tactul permanent cu o înspăi­mântătoare colecţie de cabotini rafafi, până şi iubirea scriitoru­lui cu Liette se cufundă în no­roi, aşa încât tânărul debutant plin de speranţe la început a­­junge să consimtă ca iubita lui să se vândă altora pentru a avea cu ce trăi amândoi, iar pentr­u a-şi mai u­ita chinurile morale pte care i le dă această situaţie bea, ima până la complectă abruti­zare. Intr’o noapte de beţie, chinuit de gelozie, distrus de renunţare, el o omoară pe Liette şi se sinu­­cide, încheind astfel brutal cal­varul unei vieţi ratate, de felul celeia pe care o trăiesc toţi neno­­rotiţii din­­jirul lui. INTERPRETAREA Rolurile principale sunt inter­pretate de d. Al. Critico şi d-na Dida Solomon. In celelalte roluri d­-nii N. Chî­­riş, A. Matei, C. Barcaroiu Da­mian,­ M. Giugulescu, Locatelli, Miciad­u, Atanasiu, Emilian, d-soarele M .Ignatescu, Elena Ra­da, Suzanna Munte, Camelia Mi­hail, etc. Piesa care are 11 tablouri se joacă în regia d-lui S. Eliad­. De­corurile sunt lucrate după schi­țele pictorului H. Maxy. D.NA DID A SOLOMON »íí­i>, A CRITICO mioarele premiere Teatrul Central. Miercuri 2 Noembrie : „Cei şapte spânzu­raţi” de Leonida Andreew. Teatrul­ Mic: Miercuri, 9 Noem­brie „O lună in paradis­. Teatrul National: Vineri, 11 Noembrie: „învierea” de Batail­le, după Tolstoi. Teatrul Mic: Vineri, 25 No­­embrie „Antonia” de Lengyel. Concursul da frumusețe și fotogenie BULETIN d€ VOT —~-_ifr'~'TrrT—~~ I. Cfclamen­t. Crina . .................... 5. Mimoza.......................... ■Í. Mixandra ....... 5. Narcisa ....... (). Orchideea......................... 7. Camelia ....... 6. Crisantema..................... 9. Panseaua ....... 10. Brândușa........................................ II. Rozeta ....... 12. Laleaua ....... Se va scrie cuvântul „ales" în dreptul candidatei căreia citi­torul îi dă votul. Buletinul se va expedia la „Rampa" Str. Sărindar 7. Semnătura. 1 Xpembiifc! Hlflme informanum­ Revista pariziană „Candide” publică două convorbiri cu d-nii Corneliu Moldovai­a şi Scarlat Gocorăscu luate de un corespon­dent ocazional al revistei la Bu­cureşti. Cele două convorbiri poarta semnificativul titlu „En Roum­a­­nie notre theatre est à Thon­­neur” şi redau într-o succintă sinteză o imagine a activităţii celor două instituţii de artă ale Capitalei. Teatrul Naţional Pe scenă se repetă „învierea” de Bataille,­­Coppelia” de d. N. Ottescu şi „Pronieteu” de d. Vic­tor Eflimin. In.­foyer se repetă „Romeo şi Julietta“ de Shakespeare, a cărei premieră va vea loc în cursul lunei Ianuarie. •­­ Opera Dispară- Marți la Operă, pentru a­ S.a reprezentaţie, extraor­dinară, cu concur­­sul d.nei Cristoforeanu, sa dă Ivianoni cu d.l .Georgew'sky ' in­ rolul lui Des Grisul'. A 6.a reprezentaţie a marei artiste:' Tosca, va avea loc Vineri A Noembrie . • ,|; Pentru .Miercuri e afişată capeUQ. pens' lui Saint.Sâens. Samson și Pali. la cu d.na Ol. Grotowtka și d.nii B, Ymbriscu si M Săveanu In­ rolurile. principala fi pentru Jui, Ebrees. cu d.nele M, Cojocăreanu și L. Rablei fi­­d.nii Algazi și stefanovici. * D_l D­imit­rie Baziliu, restabilit, va reintra la Operă. Sâmbătă 5 Noembrie, în­ rolul lui Figaro din Bărbierul din Sevilla­, Traviata se va relua Duminică , No. Nembrie la­ Operă, cu d.na L. Bahici şi rf.n. Georgewik­y şi J. Atanasiu în rolurile principale încasările Operei Române, graţie spectacolelor date cu cona Florica Cris­toforeanu şi a repertoriului variat şi binne pus la punct care s’a perindat pe afiş de la deschiderea stagiunei, au în­­trecut cu mult încasările realizate în aceiaşi perioadă a stagiunii trecute. Teatrul Mic Luni, 7 Noembrie vol., are loc premierei piesei ,,O lună in paras­­eft's” de­ Rudolf Ostereicher, cu d-rdi R. Sulfinsky, Mişu Fotîno, d-ra Marietta Roives, etc. Teatrul Carasfrale Viitoarea premieră va fi ,,Doc­torul miracol“ de Robert de Piers şi Francis de Croisset. Teatrul Central Mâine are loc deschiderea sta­giunii ansamblului Teatrului de artă evreească din­ Varşovia, cu piesa ..Cei şapte spânzuraţi“ de L. Andreew. ...y.'" * * * Conferinţele Ciclul „vieţilor interioare“ la Poesis,­­ R. Cremieux, Frédéric Lefèvre, şi St. Zweig la Bucureşti Am anunţat înt’un­ număr tre­cut că gruparea ,,Poesis“ va orr­ganiza în cursul ternei acesteia marele său ciclu de conferinţe. Suntem astăzi în măsură a com­pleta informaţiunile noastre cu numele conferenţiarilor şi al su­biectelor ce vor face obiectul, dis­cuţiilor de o oră, între 9 şi 10 seara. . .„Poesis“,,va,,oferi ,anul acesta ,„Ciclul vieţilor interioare”. Până în preepnt, s-au înscris pe liste rî-lui Ion Marin Sadoveanu, managerul­ grupării „Poesis“ ur­mătorii­ conferenţiari: d-nii Ema­­noil Bucuţa,­­Tudor­ Viand,­ Oscar Walter Cisek, Nichifor Crainic, prof. Em. Panaitescu-Cluj, Mihail Balea, Ion Marin Sadoveanu, Şte­fan Neniţescu, Dragoş Protopo­­pescu, Al. Marcu şi Al. Busuio­­ceanu. Lista subiectelor de tratat în „Ciclul­ vieţilor, interioare“ ,cere următoarea: despre Flaubert, des­pre Denis Amiei, despre Kykrke­­gaard, despre Jacques Elviére, despre Barret­ Browning, despre Tolstoi, despre N. lorga. despre Vasile Párra n, despre Doateiew­­sky, despre Jean Jacques Rous­seau, despre August Sstrrudberg, despre Proust, etc... , Considerând numele conferen­ţiarilor încercaţi precum şi ex­trem de interesanta listă a subiec­telor din anul aceste ale grupării „Poesis“, stagiunea promite să fie una dintre cele mai interesante. D. Liviu Rebreanu a plecat eri la, Paris tinde va sta, până la sfâr­şitul lunei Noembrie. Cu colabo­rarea d-lui Marcu Beza, d. Liviu". Rebreanu va organiza, în acest timp un ciclu­ de­ conferinţe , ale câtorva intelectuali străini de mare renume european. Până astăzi se ştie că­­.pri. con­ferenţia Frederic Lefèvre, Ben­jamin Cremieux, reprezentând Franţa intelectuală, Ştefan Zweig, Austria, Mario Puccini, Italia. Vom putea anunţa mai târziu şi numele conferenţiarului englez. Conferenţele vor avea loc în luna Martie. , KEP. *­ RAMPA Cine e mai important ? O anchetă in­­­um­ea Ulmului Acţiona­ril,­ (cu­ o havană în­­gură, cu mâinile, împodobita de briliante, frumos încrucişate pe un pântece bine hrănit): „Mai încape vorba!! E da la sine înţeles. Nimeni nu înseamnă mai mult pentru film decât­ nune. Cine plăteşte personalul technic şi artistici Cu banii cui se fac a­­teliere, decoruri, efec.?... Cu, ai mei. Sufletul filmului nu poate fi decât acţionarul care clădeşte şi fondează“. Directorul general (gesticulând, frângându-şi mâinile, cu­ recepto­rul la ureche, refuzând primirea vizitatorilor): „Cum, cum? Ce-a spus ac­ţionarul? El, cea mai importantă figură a filmului !?... E de-a dreptul ridicol. Ah! Dumnezeule, iarăşi telefonul, e a treizeci şi treia convorbire... nu, nu. primesc­­ pe nimeni... să revie... nu, nu există nici un motiv serios... Da!...­ Des­pre ce vorbeam? ...A da! Cine e mai important... dacă s’ar putea desfiinţa telefonul ăsta... Iar au căzut acţiunile, ruşinos... Cine e mai important, să facem un bi­lanţ. Cine e punctul principal, polul în jurul căruia se învârteşte totul, care închee contracte, asi­gură prosperitatea întreprinderii, se îngrijește de bursă“..­ Institutul de Arte Grafice ,,RAMPA”,­­ Strada Sărindar Nr. 7. Telefon 1­59 . ) Cu drumul b­riânul“­in Sanatoriul Central Transfuzie de sânge... sală de operaţie... sanatoriu... chirurg... sunt lucruri care îngrozesc pe orice om cât de puţin sensibil. De aceea, când regisorul Brunn­, mă înştiinţa că „mâine, la nouă, ne întâlnim la Sanatoriul Cen­tral” am răspuns, puţin intimi­dat, că voi fi acolo.­­„Ei, e doar o jucărie, îmi zi­ceam pe drum, nu trebue să se sperie nimeni. D./f.t LEAT CALEB Cu acesta şi alte gânduri încu­rajatoare în minte, pătrund în hall-ul elegant,, primitor c­a, al u­­niui hotel, al sanatoriului. Dar primirea ce mi se­­ făcu nu era deloc de natura a-mi da" curaj. Dintr’un fotoliu, doamna Bul­­finsky, scruta , cu strămoşescu-i lornion încăperea. O privii sur­prins. Ştiam la ce să mă aştept. Dacă doamna Măgureanu, spiri­tul trupii, consolatoarea în clipe de deznădejde, anrmatoarea sce­nelor le viaţă, mă priveşte cu un rece „Bine-ai venit, domnule , şi nici una din tradiţionalele-i glu­me, atunci ce să-i mai cer domnu­lui Buffinsky ? Grav, domnia sa se plimba a­­semenea unui Holofern coborât brusc din războinica-i înălţime, şi, nu-mi venea să cred, nu răs­punse felicitărilor mele,­­era du­pă premiera „Altul la­ rând .­„Ei, dar d-șoară Leny*,’ eram cu cât pe-aci să izbucnesc, căci „sărmana fiică” era mai mâhnită decât toți. Căutam sa înfiripez o discuție. Zadarnic! încercam să plasez o glumă. Râdea portarul. Atunci, luându-mi inima ’n dinții îndrăz­nesc s’o spun pe şleau. „Dar, la urma urmei, prea vă luaţi în serios nişte simple roluri. Mai lăsa­ţi-o”. Imposibil să-mi termin fraza. D. Buifinsky fixa asupra-m­i o­­chii săi de general, doamna Bui­finsky mă ţintea, ironică, d-scă­­ra Leny Caler era să izbucneas­că în plâns şi, colac peste pupă­za, în minutul acela, uşa sălii de operaţie se deschise iar chirur­gul, cu glas marţial, îşi pofti pa­cientul.. Ca din pământ ne apărură în faţă trei figuri surâzătoare: ope­­ratorul, regisorul şi Pierre, vaga­bondul. „Entrez, je vous prie”, „lutraţi” adăugai eu pe româ­neşte. „ După o ezitare uşoară d. Buf­finsky intră. „Stelele se mulţu­miră să arunce o privire fugiti­vă şi se retraseră, respinse de ri­giditatea alba, a zidurilor sălii. ‘ Ordine, curăţenie... un mic i­­deal al gospodinei. Dar aci, ori­ce cuvânt izbindu-se de pereţii refractari, ochii orbiţi de atâta lumină, picioarele alunecând pe parchetul lucitor, liniştea pro­fundă din prefier, imensul vid ce înconjura m­asa de operaţie, izo­lată ca o insulă în mijlocul întin­sului oceanului... „C’est commode, cest commo­de, mais bon Dieu , que East laid!” îmi spusei în gând, amintindu-mi de Romain Rolland şi de una din frumoasele-i pagini unde vorbeş­te despre ordine. Ah ! Ordinea, curăţenia aceas­ta, atât de artificială... Pierdut în reflexii, nu dădu­sem atenţie la ce se petrecea în jura-mi. * Cu faţa congestionată de ban­dajul ce-i strângea puternic ca­pul, moşierul Măgureanu întins pe masa de operaţie, fără să-şi dea bine şeaua de ce se petre­cea în juru-i, aştepta... Aştepta şi el, cum aşteptam şi eu cum aştep­tau şi doamnele, afară, în curte. Se 'ncepu repetiţia. Vagabon­dul Pierre, cules prin Azilul de noapte de filantropul Măggrea­­nu, avea să-i împrumute acestuia sângele său. Se mai făcu o repetiţie. Chi­rurgul, prins şi el în joc, nu-şi dădea seama că timpul trecea. Fu foarte mâhnit când asisten­tul îşi permise să observe că, o operaţie adevărată» aşteaptă să fie făcută. Lui, doctorului, obiş­nuit cu asprele realităţi, îi face plăcere repetiţia noastră, jucăria menita distr­acţiei. In fine, Pierre, care şi sub mas­ca de vagabond, cu obrajii sco-D. ti. EOIF1NSK1 făleiţi, pali, rămase tot Roşea, a­­tent la orice mişcare, comandă „On tourne”. f sr » » . * - i . .? „C’est bien”... îşi exprimă Roş­ea mulţumirea. După ce se mai luară in curte două scene, arătând mama şi fii­ca în aşteptarea înfrigurată a re­zultatului, pornirăm spre o câr­ciumă. Pierre, inimosul pierde­­vară, trebuia, răsplătit. Dar perfecţia celor două scene de aşteptare mă izbiseră. „Ce bi­­ne-i, mă gândeam, când întrebu­inţezi în film chiar soţul şi so­­ţia”. La cârciumă. : „Acesta... e Roşea ?” am excla­mat, nu în gând, ci tare de asta dată. Roşea înţelese mixarea mea.­­ Marele regizor şi actor Fer­nand Gabriel Roşea, mânca şun­că cu mână, care, cel puţin, nici s­pălată nul era, şi, cu o foame ca­re- i făcea cinste* M am i­ntors» le:)Kimintii tur na. SlfCÎAiCLClE CAWIAltl SPECTACOLELE SAPT AM AN EI DKÎ.V 1 iVOEMBRIE - 6 NOEMBRIE s­e repre *intă OPERA ROMANA Piata Walter Maraciineanu Ora 8.So seara MANON , Operă în , 4 acte de, Massenet Manon d.na Florica Cristoforeanu Popsette d.na Nina Bolly Roset,te: Vi d.ră A. Eleftereicu Javotte ' d.ra Tanna- Nemeseu t>es Grieux ' d. A, Georgswsky Contele des- Grieux d, A. Lupescu GesciUt d. Gr. Petrovicescu Brétigft’ay . d. Sp. Dumitrescu Í, Gard d, Grigorescu- II Gard i. I. Manolescu Portarul d. M. Sachelarie Servitoarea d.na A. Dragom­irescu Cruillot d, G. Oprişan Conducerea music.,­­f. A. Alessandrescu Sutler d, C. Vermont SUBIECTUL Des Grieux întâlneşte la un han pe Manon Lescault care venise cu inten­­ţia de a se călugări. Se iubesc şi plea­­că la Paris. Tatăl lui des Grieux îi desparte însă, şi des Grieux,fiul intră într'un seminar. Manon îi revede şi îl face să părăsească viaţa religioasă. Pentru a-şi procura bani, des Grieux trişează la cărţi şi e arestat­, iar Ma­non e dusă la Saint Lazare, dar pe drum, moare în braţele lui­ des Grieux. TEATRU!, NATION­AI, Piaţa Unirii Tel. 3/13 . Ora 8.30 seara OMUL CU MARTOAGA Tragicomedie In 4 acte de G. Ciprian 7 DISTRIBUŢIA : .Chîrică d. G. Galboreanu Valiam d. G. Ciprian Alexandru, Nich­ita dr. A. Athanasescu Ana, d.na­tanţi Bogdan Stăpânul calului d.. Cfir. Duţulescu Proprietarul­ casei M. N.. Săvulescu Fira­­dina N. Sonia FILM I*CINEMA Roşca-mi făcu cu ochiul. „A­­cuma tot de artă să fie însufle­ţit­oare ? mă gândii eu. Ca un răspuns prompt la o­­braznica mea necuviinţa, filma­rea fiind sfârşită, Roşca îmi re­fuză invitaţia de a prânzi împre­ună. „Non, Monsieur, croyez-vous que j’avais fáim ? Nu ? Atunci.... Sunt sigur că, dacă scenariul i-ar prescrie lui Roşea sa moară, ar muri. Dar în lumea cealaltă, mi-ar răspunde cu siguranţă: „Non, Monsieur, croyez-vous que j’avais envie de înourir B. CEHAN 1 a t O­ femee bătrână d.na O. Ţăranu Un aprod d. V. Romana Director de scenă: d. V. Enescu­ Regisor: d. N. Kirilov SUBIECTUL Arhivarul Chirică, înfruptând bat­­jocura familiei şi societăţii îşi îngri­­jeşte cu devotament o mârţoagă pă­răsită de toţi şi ajunge în cele din­ urmă să fie câştigătorul cursei. TEATRUL REGINA MARIA ■ Pasagiul Comoedîa Compania dramatică Bulandra . Ma­­nolescu J Maxîm­i­an.Si prin orele 9 seara TAINA (Le bonheur du jour) . piesă in h acte de E. Guiraud DISTRIBUȚIA Doctorul Plessiers d. Ion .Manolescu Jean Plessiers d. A. Finii Restauratorul d. I. TUrianu Agenor d. Demetrescu Doamna. Plessiers d.na. Lucia Sturza.Bulandra Germaine Plesaiers d.la Sarmisa Cocărtescu SUBIECTUL Taina constă în secretul unui soţ, care deşi ştie că a fost înşelat de soţie nu i­ o spune. Secretul e aliat, de fiul său care vrea să-şi lase părinţii. E în­­duplecat însă de logodnica sa şi re­nunţă la plecare. TEATRUL MNIC Piaţa Palatului Regal Compania dramatică R. Bul­insky.M. Fotino Orele 9 seara ALTUL LA RAND Telefonul suna pentru a treizeci şi patra oară. „Tratativele începute de d. di­rector general cu străinătatea fi­ind întrerupte din ordinul acelu­iaşi domn director general, acţiu­nile noastre au scăzut cu 20 la sută“. Regisorul, (aleargă ca un tigru, zbiară de parcă şi-ar avea inter­preţii in faţă): —-'..Ha, ha, ha şi asta-i o între­­bare. Mi-e ruşine să răspund. Dar vă daţi­ dvs. seama ce’nseamnă re­gia? Nu, cu siguranţă. Altminteri nu m’aţi întreba astfel. Numai eu...“ Cu două săptămâni în urmă ca­zaseră două din „monumentele“ lui cinematografice. Operatorul (dealtfel un burghez foarte cum se cade): „Cum, ce? Ce-a spus regisorul? El cel mai important ! U­a’ Ha! Hă! „Ala“, dar ştie „ăla“ cura să obţie „efecte“ cum să fotografieze mai bine? film înseamnă fotogra­fie. Prin urmare nimeni altul de­cât operatorul nu poate cere titlul de cel mai însemnat Şi notea­ză-ţi asta, odată pentru totdea­una!“ Merreur-ul en scene (şiroaie )de apă îi curg de pe frunte, căci e înconjurat de numai 45 de actori de ambele sexe): „D-şoară Meyer — crede-mă, n’am nimic pentru dumneata... ce vroiai sa ştii ? —• întreabă pe oamenii aceştia şi-au să-ţi spună dacă sunt sau nu cea­ mai importantă personalitate din film“. Diva (din veacul trecut): „Pe vremea când eram şcolăriţă filmul nu luase avântul de astăzi când eu am ajuns printre primele personalităţi din­ lume, când pre­zenţa mea este neapărat necesară reuşitei unui film, când eu...“ Am auzit pe ea. E de-ajuns. • Primul amorez (bonvivantuî) îmi şopteşte la ureche: „Natural că sunt mai impor­tant eu...“ Am fugit. Nenorocul mă urm­ă-­ reşte căci dau­ peste electrician -„Dacă n’aşi fi eu, n’ar fi toată comedia asta de cinematograf. Eu sunt^cel­­mai important.“Basta ! Şi să ştii că nu mai fac ore su­­plimentare“. D.na Raymonde Favieres M. Mohor Lysiane des Essients Mar teta Rareş Dma Roumerons CharliUe Brodler Gadule Bércéé Annie Marietta Sylvin Dumitrescu O clienta Stancovlcl Manecureza 'Fina Ra-du SUBIECTUL' Cu ocazia unei deraieri de cale fe­­rata Armand Favieres îşi pierde cu­noştinţa şi pleacă în lume purtând un alt nume. Soţia lui crezândul, mort se recăsă­toreşte. Armand revine la fosta lui soţie sub forma unui coafor de dame Hipnotizat, el se d­ă de gol şi se re­­căsătoreşte cu fosta lui soţie. TEATRUL CARACEALE Strada Sărindar­u Direcţia: Dida Solomon Orele 9 seara RATAŢII Dramă în 11 tabouri de H. R. Lenot­­mand DISTRIBUŢIA’ El d.­­Al. Cricko­va d.na Dida Solomon Mondredott d. N, Chirii Lam­andy st. A, Matei Muzicantul d. C. Barcaroiu Saint Galiet d., Damian Un băiat de viaţă d. M. Gingu­­­lescu Duenă d.na M. Ignătetm Ingenua. d.na Elena Rada Garderobiera d.na SuzUna Munte Un chelner d. Locatelli Preşedintele Trib. 11 Mic­aelo Soţia bibliotecarulu­i d.na camelia Mihail Un farmacist: d. Florescu Un caporal d. Atanasiu Fandoma d. Emilian Bufetiera­ d.ra Ionescu SUBIECTUL! Rataţii sunt o ceată de actori de a­vantgarda.. _ care.şi trăesc existenţi prin tumeuri­ neproductive.:­ Unii din ei nu pot rezista mediului si se sinucid Viitoarele concerte: Duminica 6 Noembrie. Concert «imfonic dirijat de Herman» Seherehen. Luni ? Noembrie. Concert al violonistului Mischa Elman. Joi 10 Noembrie. Al doilea con­cert al violonistului Mischa El­­mann. Sâmbătă 12 Noembrie. Concer­tul pianistului Arthur Rubin­­stein-Mary! 15 Noembrie, al doilea concert A. Rubinstein. Sâmbăta 19 Noembrie. Teatrul Liric, ora 3 d. a. Concertul Aso­ciaţiei de muzică de cameră. Duminică 20 Noembrie. Con­cert simfonic dirijat de Hermann Scherchen. Miercuri 50 Noembrie. Ateneu­ Român: Concertul pianistei Ani,­şoara Martac. Joi, 1 Decembrie: Concert Ma­­uya Botez şi Al. Teodorescu. Cinematografe CINEMA CAPITOL : „Casanova.’' cu Ivan Mosjoukine. CINEMA. SCALA: „Când marea de an* cu cerul“ cu John Barrymore. CINEMA ODEON : „Puntea. Pisicii* . (Der Katzensteg). CINEMA LIPSCANI : „Casanova” d­­ Ivan Mosjoukine. BULEVARD­­PALACE : „La Vestale du Gange” cu Bernard Guetzke. CINEMA EFORIA: „Cei trei draci” cu Lon Chaney.' CINEMA M. VOICULESU : „O c’ast Paris" cu Marcela Albani. Sanda Ni. Iowandf'f. Werner Kraus și Charles Vaner. CINEMA" FRASCATI :' l;Calvarul, umii tânări’ CINEMA SELECT: „La Vestale du­ Gange” cu Bernard Goetzke. CINEMA RAHOVA :­­La Foile Du Jour“ (Domnişoara de la Folies Bei­­ gere). CINEMA MARCONI: „Prizoniera" cv Henry Krauss. ’ , VOLTA BUZESTI: „Prima­­ dragoste prima durere". CINEMA PARIS : Pat, Patach­ou şi Patachoneţ. CINEMA MODEL: „Piratul Negru“ cu Douglas Fairbanks CINEMA CENTRAL: „ ..Dragoste de To­­read­or" cu Ricardo Cortez. CINEMA ROMA : „Piraţii Chinei” şi trupa. Tomescu CINEMA TRIUMF: „Sub mii de pu­­icejdii." CINEMA EDISON: „Parada cea Mare" cu John Gilbert CINEMA JUPITER: „Viena râde — Vit na plânge“. CINEMA GLORIA: „Două Lumi”. Sgn­­duitoare dra­nă în 9 acte din viaţa trudită a emigranţilor evrei din A­­merica cu celebrul Rudolf Schild­krant de Yves Mirande Mişu Fotino Romeo Lăzărescu- Gl­, Cherinel ■N, Stroe B, Bulfinsky Antoniu N, Ve­lculescu G, Z, Lascu ZILELE OPERA Teatrul Naţional Teatrul Reg. Maria Teatrul Mic Teatrul Caragiale Teatrul Central Teatrul Nostru Luni Marţ! Mason Omul cu miliţoaga Taina Altul la rând Rataţii Mercuri Samson şi Dan­la Păpuşile Familia BlissAltul la rând Rataţii Cei şapte spânzuraţi Jon Ebreea conf. Feri­ari Omul cu mîlrtoaga Taina Altul la rând Rataţii Cei şapte spânzuraţi Vineri Tosca Păpuşile Familia BlissAltul la rând Rataţii Cei şapte spânzuraţi Sâmbătă Bărbierul din Sevilla Cont. iericirii Corani de M8rgerac Familia Bliss Taina Altul la rând Rataţii Cei şapte spânzuraţi Duminecă Regele Ysului Omar cu Mârţoaga Taina Altul la rând Rataţii Cei şapte spânzuraţi Traviata Păpuşile Familia Bliss Altul la rând Rataţii AZI Inspectorul d. I. Dresariu Ideologul or. I. Manu Un om din provincie d. I. BUdmin Directorul şcoalei d. C. Ortndy Ajutorul­­de arhivar di, V. Creţonu Liceanul d I. N. Vulpescu Un slujbaş d?. Al. Marina Un delegat d. G. Conabie Comedie în 3 acte Armandi Fa­vieres Roger Lenchian« Jasmin Doctorul Un client Ceajisaroi Un client­ ­ A. T. F.

Next