Rampa, noiembrie 1927 (Anul 12, nr. 2932-2956)
1927-11-02 / nr. 2932
4 Concursul de frumusețe față loialul voturilor primite până azi : Ciorame, voturi Crina 586 99 Mimoza 107 99 Mixatul ni 231 99 Narcisa 311 Orchideea 136— Camelia 151 99 Crisantema 118 99 Panseaua 288 99 Brândușa 244 99 Rozela 294 99 Laleaua 241 99 Premiera tie astă seară „Ratalii“ la Teatrul Caragiale Subiectul. — Interpretarea. rAstă seară. Teatrul Caragiale reprezintă pentru prima oară drama lui H. R. Lenormand „Ratalii” . _ i* ■ . Lenormand unul dintre cei mai „en vogue” autori francezi este jucat astă seară pentru prima oară în româneşte. Actualmente se reprezintă la Paris două din piesele sale . ..Laşii” şi „Mixture”. RATAŢII Tată subiectul premierei de astă seară : Nedezamăgit încă de soarta potrivnică, actorul Montredon dirijează un „Teatru de avant garcare fireşte merge foarte prost, Cu schimbul unei sume de SOfi de franci, Montredon consimte să reprezinte la teatrul hui, piesa unui debutant, prieten cu prima actriţă. Dar actori neplătiţi nu vin la repetiţii, spectacolul nu se poate pregăti cum treime, toată lumea refuză rolurile, se recurge la diverse expediente şi compromisuri cu arta. In mijlocul acestor amărăciuni, tânărul debutant nu întrevede decât o singură lumină : iubire pentru Licite, actriţa care urmează sa interpreteze rolul principal din piesa In. Dar piesa nu are succes ! două ani de zile se strădue scriitorul să-şi facă reprezentată o alta, fără a izbuti. Liette nu găsește nici un angajament, așa încât este nevoită sa primească oferta de a pleca întrun lung russeu în provincie, condus, pe contul altuia, de către Montredon, al cărui teatru a dat faliment. In mizeria din acest turneu, în promiscuitatea companiei de băr- profi şi femei care se târăşte laplontabil din oraş în oraş, în contactul permanent cu o înspăimântătoare colecţie de cabotini rafafi, până şi iubirea scriitorului cu Liette se cufundă în noroi, aşa încât tânărul debutant plin de speranţe la început ajunge să consimtă ca iubita lui să se vândă altora pentru a avea cu ce trăi amândoi, iar pentru a-şi mai uita chinurile morale pte care i le dă această situaţie bea, ima până la complectă abrutizare. Intr’o noapte de beţie, chinuit de gelozie, distrus de renunţare, el o omoară pe Liette şi se sinucide, încheind astfel brutal calvarul unei vieţi ratate, de felul celeia pe care o trăiesc toţi nenorotiţii dinjirul lui. INTERPRETAREA Rolurile principale sunt interpretate de d. Al. Critico şi d-na Dida Solomon. In celelalte roluri d-nii N. Chîriş, A. Matei, C. Barcaroiu Damian, M. Giugulescu, Locatelli, Miciadu, Atanasiu, Emilian, d-soarele M .Ignatescu, Elena Rada, Suzanna Munte, Camelia Mihail, etc. Piesa care are 11 tablouri se joacă în regia d-lui S. Eliad. Decorurile sunt lucrate după schițele pictorului H. Maxy. D.NA DID A SOLOMON »ííi>, A CRITICO mioarele premiere Teatrul Central. Miercuri 2 Noembrie : „Cei şapte spânzuraţi” de Leonida Andreew. Teatrul Mic: Miercuri, 9 Noembrie „O lună in paradis. Teatrul National: Vineri, 11 Noembrie: „învierea” de Bataille, după Tolstoi. Teatrul Mic: Vineri, 25 Noembrie „Antonia” de Lengyel. Concursul da frumusețe și fotogenie BULETIN d€ VOT —~-_ifr'~'TrrT—~~ I. Cfclament. Crina . .................... 5. Mimoza.......................... ■Í. Mixandra ....... 5. Narcisa ....... (). Orchideea......................... 7. Camelia ....... 6. Crisantema..................... 9. Panseaua ....... 10. Brândușa........................................ II. Rozeta ....... 12. Laleaua ....... Se va scrie cuvântul „ales" în dreptul candidatei căreia cititorul îi dă votul. Buletinul se va expedia la „Rampa" Str. Sărindar 7. Semnătura. 1 Xpembiifc! Hlflme informanum Revista pariziană „Candide” publică două convorbiri cu d-nii Corneliu Moldovaia şi Scarlat Gocorăscu luate de un corespondent ocazional al revistei la Bucureşti. Cele două convorbiri poarta semnificativul titlu „En Roumanie notre theatre est à Thonneur” şi redau într-o succintă sinteză o imagine a activităţii celor două instituţii de artă ale Capitalei. Teatrul Naţional Pe scenă se repetă „învierea” de Bataille,Coppelia” de d. N. Ottescu şi „Pronieteu” de d. Victor Eflimin. In.foyer se repetă „Romeo şi Julietta“ de Shakespeare, a cărei premieră va vea loc în cursul lunei Ianuarie. • Opera Dispară- Marți la Operă, pentru a S.a reprezentaţie, extraordinară, cu concursul d.nei Cristoforeanu, sa dă Ivianoni cu d.l .Georgew'sky ' in rolul lui Des Grisul'. A 6.a reprezentaţie a marei artiste:' Tosca, va avea loc Vineri A Noembrie . • ,|; Pentru .Miercuri e afişată capeUQ. pens' lui Saint.Sâens. Samson și Pali. la cu d.na Ol. Grotowtka și d.nii B, Ymbriscu si M Săveanu In rolurile. principala fi pentru Jui, Ebrees. cu d.nele M, Cojocăreanu și L. Rablei fid.nii Algazi și stefanovici. * D_l Dimitrie Baziliu, restabilit, va reintra la Operă. Sâmbătă 5 Noembrie, în rolul lui Figaro din Bărbierul din Sevilla, Traviata se va relua Duminică , No. Nembrie la Operă, cu d.na L. Bahici şi rf.n. Georgewiky şi J. Atanasiu în rolurile principale încasările Operei Române, graţie spectacolelor date cu cona Florica Cristoforeanu şi a repertoriului variat şi binne pus la punct care s’a perindat pe afiş de la deschiderea stagiunei, au întrecut cu mult încasările realizate în aceiaşi perioadă a stagiunii trecute. Teatrul Mic Luni, 7 Noembrie vol., are loc premierei piesei ,,O lună in paraseft's” de Rudolf Ostereicher, cu d-rdi R. Sulfinsky, Mişu Fotîno, d-ra Marietta Roives, etc. Teatrul Carasfrale Viitoarea premieră va fi ,,Doctorul miracol“ de Robert de Piers şi Francis de Croisset. Teatrul Central Mâine are loc deschiderea stagiunii ansamblului Teatrului de artă evreească din Varşovia, cu piesa ..Cei şapte spânzuraţi“ de L. Andreew. ...y.'" * * * Conferinţele Ciclul „vieţilor interioare“ la Poesis, R. Cremieux, Frédéric Lefèvre, şi St. Zweig la Bucureşti Am anunţat înt’un număr trecut că gruparea ,,Poesis“ va orrganiza în cursul ternei acesteia marele său ciclu de conferinţe. Suntem astăzi în măsură a completa informaţiunile noastre cu numele conferenţiarilor şi al subiectelor ce vor face obiectul, discuţiilor de o oră, între 9 şi 10 seara. . .„Poesis“,,va,,oferi ,anul acesta ,„Ciclul vieţilor interioare”. Până în preepnt, s-au înscris pe liste rî-lui Ion Marin Sadoveanu, managerul grupării „Poesis“ următorii conferenţiari: d-nii Emanoil Bucuţa,Tudor Viand, Oscar Walter Cisek, Nichifor Crainic, prof. Em. Panaitescu-Cluj, Mihail Balea, Ion Marin Sadoveanu, Ştefan Neniţescu, Dragoş Protopopescu, Al. Marcu şi Al. Busuioceanu. Lista subiectelor de tratat în „Ciclul vieţilor, interioare“ ,cere următoarea: despre Flaubert, despre Denis Amiei, despre Kykrkegaard, despre Jacques Elviére, despre Barret Browning, despre Tolstoi, despre N. lorga. despre Vasile Párra n, despre Doateiewsky, despre Jean Jacques Rousseau, despre August Sstrrudberg, despre Proust, etc... , Considerând numele conferenţiarilor încercaţi precum şi extrem de interesanta listă a subiectelor din anul aceste ale grupării „Poesis“, stagiunea promite să fie una dintre cele mai interesante. D. Liviu Rebreanu a plecat eri la, Paris tinde va sta, până la sfârşitul lunei Noembrie. Cu colaborarea d-lui Marcu Beza, d. Liviu". Rebreanu va organiza, în acest timp un ciclu de conferinţe , ale câtorva intelectuali străini de mare renume european. Până astăzi se ştie că.pri. conferenţia Frederic Lefèvre, Benjamin Cremieux, reprezentând Franţa intelectuală, Ştefan Zweig, Austria, Mario Puccini, Italia. Vom putea anunţa mai târziu şi numele conferenţiarului englez. Conferenţele vor avea loc în luna Martie. , KEP. * RAMPA Cine e mai important ? O anchetă inumea Ulmului Acţionaril, (cu o havană îngură, cu mâinile, împodobita de briliante, frumos încrucişate pe un pântece bine hrănit): „Mai încape vorba!! E da la sine înţeles. Nimeni nu înseamnă mai mult pentru film decât nune. Cine plăteşte personalul technic şi artistici Cu banii cui se fac ateliere, decoruri, efec.?... Cu, ai mei. Sufletul filmului nu poate fi decât acţionarul care clădeşte şi fondează“. Directorul general (gesticulând, frângându-şi mâinile, cu receptorul la ureche, refuzând primirea vizitatorilor): „Cum, cum? Ce-a spus acţionarul? El, cea mai importantă figură a filmului !?... E de-a dreptul ridicol. Ah! Dumnezeule, iarăşi telefonul, e a treizeci şi treia convorbire... nu, nu. primesc pe nimeni... să revie... nu, nu există nici un motiv serios... Da!... Despre ce vorbeam? ...A da! Cine e mai important... dacă s’ar putea desfiinţa telefonul ăsta... Iar au căzut acţiunile, ruşinos... Cine e mai important, să facem un bilanţ. Cine e punctul principal, polul în jurul căruia se învârteşte totul, care închee contracte, asigură prosperitatea întreprinderii, se îngrijește de bursă“.. Institutul de Arte Grafice ,,RAMPA”, Strada Sărindar Nr. 7. Telefon 159 . ) Cu drumul briânul“in Sanatoriul Central Transfuzie de sânge... sală de operaţie... sanatoriu... chirurg... sunt lucruri care îngrozesc pe orice om cât de puţin sensibil. De aceea, când regisorul Brunn, mă înştiinţa că „mâine, la nouă, ne întâlnim la Sanatoriul Central” am răspuns, puţin intimidat, că voi fi acolo.„Ei, e doar o jucărie, îmi ziceam pe drum, nu trebue să se sperie nimeni. D./f.t LEAT CALEB Cu acesta şi alte gânduri încurajatoare în minte, pătrund în hall-ul elegant,, primitor ca, al uniui hotel, al sanatoriului. Dar primirea ce mi se făcu nu era deloc de natura a-mi da" curaj. Dintr’un fotoliu, doamna Bulfinsky, scruta , cu strămoşescu-i lornion încăperea. O privii surprins. Ştiam la ce să mă aştept. Dacă doamna Măgureanu, spiritul trupii, consolatoarea în clipe de deznădejde, anrmatoarea scenelor le viaţă, mă priveşte cu un rece „Bine-ai venit, domnule , şi nici una din tradiţionalele-i glume, atunci ce să-i mai cer domnului Buffinsky ? Grav, domnia sa se plimba asemenea unui Holofern coborât brusc din războinica-i înălţime, şi, nu-mi venea să cred, nu răspunse felicitărilor mele,era după premiera „Altul la rând .„Ei, dar d-șoară Leny*,’ eram cu cât pe-aci să izbucnesc, căci „sărmana fiică” era mai mâhnită decât toți. Căutam sa înfiripez o discuție. Zadarnic! încercam să plasez o glumă. Râdea portarul. Atunci, luându-mi inima ’n dinții îndrăznesc s’o spun pe şleau. „Dar, la urma urmei, prea vă luaţi în serios nişte simple roluri. Mai lăsaţi-o”. Imposibil să-mi termin fraza. D. Buifinsky fixa asupra-mi ochii săi de general, doamna Buifinsky mă ţintea, ironică, d-scăra Leny Caler era să izbucnească în plâns şi, colac peste pupăza, în minutul acela, uşa sălii de operaţie se deschise iar chirurgul, cu glas marţial, îşi pofti pacientul.. Ca din pământ ne apărură în faţă trei figuri surâzătoare: operatorul, regisorul şi Pierre, vagabondul. „Entrez, je vous prie”, „lutraţi” adăugai eu pe româneşte. „ După o ezitare uşoară d. Buffinsky intră. „Stelele se mulţumiră să arunce o privire fugitivă şi se retraseră, respinse de rigiditatea alba, a zidurilor sălii. ‘ Ordine, curăţenie... un mic ideal al gospodinei. Dar aci, orice cuvânt izbindu-se de pereţii refractari, ochii orbiţi de atâta lumină, picioarele alunecând pe parchetul lucitor, liniştea profundă din prefier, imensul vid ce înconjura masa de operaţie, izolată ca o insulă în mijlocul întinsului oceanului... „C’est commode, cest commode, mais bon Dieu , que East laid!” îmi spusei în gând, amintindu-mi de Romain Rolland şi de una din frumoasele-i pagini unde vorbeşte despre ordine. Ah ! Ordinea, curăţenia aceasta, atât de artificială... Pierdut în reflexii, nu dădusem atenţie la ce se petrecea în jura-mi. * Cu faţa congestionată de bandajul ce-i strângea puternic capul, moşierul Măgureanu întins pe masa de operaţie, fără să-şi dea bine şeaua de ce se petrecea în juru-i, aştepta... Aştepta şi el, cum aşteptam şi eu cum aşteptau şi doamnele, afară, în curte. Se 'ncepu repetiţia. Vagabondul Pierre, cules prin Azilul de noapte de filantropul Măggreanu, avea să-i împrumute acestuia sângele său. Se mai făcu o repetiţie. Chirurgul, prins şi el în joc, nu-şi dădea seama că timpul trecea. Fu foarte mâhnit când asistentul îşi permise să observe că, o operaţie adevărată» aşteaptă să fie făcută. Lui, doctorului, obişnuit cu asprele realităţi, îi face plăcere repetiţia noastră, jucăria menita distracţiei. In fine, Pierre, care şi sub masca de vagabond, cu obrajii sco-D. ti. EOIF1NSK1 făleiţi, pali, rămase tot Roşea, atent la orice mişcare, comandă „On tourne”. f sr » » . * - i . .? „C’est bien”... îşi exprimă Roşea mulţumirea. După ce se mai luară in curte două scene, arătând mama şi fiica în aşteptarea înfrigurată a rezultatului, pornirăm spre o cârciumă. Pierre, inimosul pierdevară, trebuia, răsplătit. Dar perfecţia celor două scene de aşteptare mă izbiseră. „Ce bine-i, mă gândeam, când întrebuinţezi în film chiar soţul şi soţia”. La cârciumă. : „Acesta... e Roşea ?” am exclamat, nu în gând, ci tare de asta dată. Roşea înţelese mixarea mea. Marele regizor şi actor Fernand Gabriel Roşea, mânca şuncă cu mână, care, cel puţin, nici spălată nul era, şi, cu o foame care- i făcea cinste* M am intors» le:)Kimintii tur na. SlfCÎAiCLClE CAWIAltl SPECTACOLELE SAPT AM AN EI DKÎ.V 1 iVOEMBRIE - 6 NOEMBRIE se repre *intă OPERA ROMANA Piata Walter Maraciineanu Ora 8.So seara MANON , Operă în , 4 acte de, Massenet Manon d.na Florica Cristoforeanu Popsette d.na Nina Bolly Roset,te: Vi d.ră A. Eleftereicu Javotte ' d.ra Tanna- Nemeseu t>es Grieux ' d. A, Georgswsky Contele des- Grieux d, A. Lupescu GesciUt d. Gr. Petrovicescu Brétigft’ay . d. Sp. Dumitrescu Í, Gard d, Grigorescu- II Gard i. I. Manolescu Portarul d. M. Sachelarie Servitoarea d.na A. Dragomirescu Cruillot d, G. Oprişan Conducerea music.,f. A. Alessandrescu Sutler d, C. Vermont SUBIECTUL Des Grieux întâlneşte la un han pe Manon Lescault care venise cu intenţia de a se călugări. Se iubesc şi pleacă la Paris. Tatăl lui des Grieux îi desparte însă, şi des Grieux,fiul intră într'un seminar. Manon îi revede şi îl face să părăsească viaţa religioasă. Pentru a-şi procura bani, des Grieux trişează la cărţi şi e arestat, iar Manon e dusă la Saint Lazare, dar pe drum, moare în braţele lui des Grieux. TEATRU!, NATIONAI, Piaţa Unirii Tel. 3/13 . Ora 8.30 seara OMUL CU MARTOAGA Tragicomedie In 4 acte de G. Ciprian 7 DISTRIBUŢIA : .Chîrică d. G. Galboreanu Valiam d. G. Ciprian Alexandru, Nichita dr. A. Athanasescu Ana, d.natanţi Bogdan Stăpânul calului d.. Cfir. Duţulescu Proprietarul casei M. N.. Săvulescu Firadina N. Sonia FILM I*CINEMA Roşca-mi făcu cu ochiul. „Acuma tot de artă să fie însufleţitoare ? mă gândii eu. Ca un răspuns prompt la obraznica mea necuviinţa, filmarea fiind sfârşită, Roşca îmi refuză invitaţia de a prânzi împreună. „Non, Monsieur, croyez-vous que j’avais fáim ? Nu ? Atunci.... Sunt sigur că, dacă scenariul i-ar prescrie lui Roşea sa moară, ar muri. Dar în lumea cealaltă, mi-ar răspunde cu siguranţă: „Non, Monsieur, croyez-vous que j’avais envie de înourir B. CEHAN 1 a t O femee bătrână d.na O. Ţăranu Un aprod d. V. Romana Director de scenă: d. V. Enescu Regisor: d. N. Kirilov SUBIECTUL Arhivarul Chirică, înfruptând batjocura familiei şi societăţii îşi îngrijeşte cu devotament o mârţoagă părăsită de toţi şi ajunge în cele din urmă să fie câştigătorul cursei. TEATRUL REGINA MARIA ■ Pasagiul Comoedîa Compania dramatică Bulandra . Manolescu J Maxîmian.Si prin orele 9 seara TAINA (Le bonheur du jour) . piesă in h acte de E. Guiraud DISTRIBUȚIA Doctorul Plessiers d. Ion .Manolescu Jean Plessiers d. A. Finii Restauratorul d. I. TUrianu Agenor d. Demetrescu Doamna. Plessiers d.na. Lucia Sturza.Bulandra Germaine Plesaiers d.la Sarmisa Cocărtescu SUBIECTUL Taina constă în secretul unui soţ, care deşi ştie că a fost înşelat de soţie nu i o spune. Secretul e aliat, de fiul său care vrea să-şi lase părinţii. E înduplecat însă de logodnica sa şi renunţă la plecare. TEATRUL MNIC Piaţa Palatului Regal Compania dramatică R. Bulinsky.M. Fotino Orele 9 seara ALTUL LA RAND Telefonul suna pentru a treizeci şi patra oară. „Tratativele începute de d. director general cu străinătatea fiind întrerupte din ordinul aceluiaşi domn director general, acţiunile noastre au scăzut cu 20 la sută“. Regisorul, (aleargă ca un tigru, zbiară de parcă şi-ar avea interpreţii in faţă): —-'..Ha, ha, ha şi asta-i o întrebare. Mi-e ruşine să răspund. Dar vă daţi dvs. seama ce’nseamnă regia? Nu, cu siguranţă. Altminteri nu m’aţi întreba astfel. Numai eu...“ Cu două săptămâni în urmă cazaseră două din „monumentele“ lui cinematografice. Operatorul (dealtfel un burghez foarte cum se cade): „Cum, ce? Ce-a spus regisorul? El cel mai important ! Ua’ Ha! Hă! „Ala“, dar ştie „ăla“ cura să obţie „efecte“ cum să fotografieze mai bine? film înseamnă fotografie. Prin urmare nimeni altul decât operatorul nu poate cere titlul de cel mai însemnat Şi notează-ţi asta, odată pentru totdeauna!“ Merreur-ul en scene (şiroaie )de apă îi curg de pe frunte, căci e înconjurat de numai 45 de actori de ambele sexe): „D-şoară Meyer — crede-mă, n’am nimic pentru dumneata... ce vroiai sa ştii ? —• întreabă pe oamenii aceştia şi-au să-ţi spună dacă sunt sau nu cea mai importantă personalitate din film“. Diva (din veacul trecut): „Pe vremea când eram şcolăriţă filmul nu luase avântul de astăzi când eu am ajuns printre primele personalităţi din lume, când prezenţa mea este neapărat necesară reuşitei unui film, când eu...“ Am auzit pe ea. E de-ajuns. • Primul amorez (bonvivantuî) îmi şopteşte la ureche: „Natural că sunt mai important eu...“ Am fugit. Nenorocul mă urmă- reşte căci dau peste electrician -„Dacă n’aşi fi eu, n’ar fi toată comedia asta de cinematograf. Eu sunt^celmai important.“Basta ! Şi să ştii că nu mai fac ore suplimentare“. D.na Raymonde Favieres M. Mohor Lysiane des Essients Mar teta Rareş Dma Roumerons CharliUe Brodler Gadule Bércéé Annie Marietta Sylvin Dumitrescu O clienta Stancovlcl Manecureza 'Fina Ra-du SUBIECTUL' Cu ocazia unei deraieri de cale ferata Armand Favieres îşi pierde cunoştinţa şi pleacă în lume purtând un alt nume. Soţia lui crezândul, mort se recăsătoreşte. Armand revine la fosta lui soţie sub forma unui coafor de dame Hipnotizat, el se dă de gol şi se recăsătoreşte cu fosta lui soţie. TEATRUL CARACEALE Strada Sărindaru Direcţia: Dida Solomon Orele 9 seara RATAŢII Dramă în 11 tabouri de H. R. Lenotmand DISTRIBUŢIA’ El d.Al. Crickova d.na Dida Solomon Mondredott d. N, Chirii Lamandy st. A, Matei Muzicantul d. C. Barcaroiu Saint Galiet d., Damian Un băiat de viaţă d. M. Gingulescu Duenă d.na M. Ignătetm Ingenua. d.na Elena Rada Garderobiera d.na SuzUna Munte Un chelner d. Locatelli Preşedintele Trib. 11 Micaelo Soţia bibliotecarului d.na camelia Mihail Un farmacist: d. Florescu Un caporal d. Atanasiu Fandoma d. Emilian Bufetiera d.ra Ionescu SUBIECTUL! Rataţii sunt o ceată de actori de avantgarda.. _ care.şi trăesc existenţi prin tumeuri neproductive.: Unii din ei nu pot rezista mediului si se sinucid Viitoarele concerte: Duminica 6 Noembrie. Concert «imfonic dirijat de Herman» Seherehen. Luni ? Noembrie. Concert al violonistului Mischa Elman. Joi 10 Noembrie. Al doilea concert al violonistului Mischa Elmann. Sâmbătă 12 Noembrie. Concertul pianistului Arthur Rubinstein-Mary! 15 Noembrie, al doilea concert A. Rubinstein. Sâmbăta 19 Noembrie. Teatrul Liric, ora 3 d. a. Concertul Asociaţiei de muzică de cameră. Duminică 20 Noembrie. Concert simfonic dirijat de Hermann Scherchen. Miercuri 50 Noembrie. Ateneu Român: Concertul pianistei Ani,şoara Martac. Joi, 1 Decembrie: Concert Mauya Botez şi Al. Teodorescu. Cinematografe CINEMA CAPITOL : „Casanova.’' cu Ivan Mosjoukine. CINEMA. SCALA: „Când marea de an* cu cerul“ cu John Barrymore. CINEMA ODEON : „Puntea. Pisicii* . (Der Katzensteg). CINEMA LIPSCANI : „Casanova” d Ivan Mosjoukine. BULEVARDPALACE : „La Vestale du Gange” cu Bernard Guetzke. CINEMA EFORIA: „Cei trei draci” cu Lon Chaney.' CINEMA M. VOICULESU : „O c’ast Paris" cu Marcela Albani. Sanda Ni. Iowandf'f. Werner Kraus și Charles Vaner. CINEMA" FRASCATI :' l;Calvarul, umii tânări’ CINEMA SELECT: „La Vestale du Gange” cu Bernard Goetzke. CINEMA RAHOVA :La Foile Du Jour“ (Domnişoara de la Folies Bei gere). CINEMA MARCONI: „Prizoniera" cv Henry Krauss. ’ , VOLTA BUZESTI: „Prima dragoste prima durere". CINEMA PARIS : Pat, Patachou şi Patachoneţ. CINEMA MODEL: „Piratul Negru“ cu Douglas Fairbanks CINEMA CENTRAL: „ ..Dragoste de Toreador" cu Ricardo Cortez. CINEMA ROMA : „Piraţii Chinei” şi trupa. Tomescu CINEMA TRIUMF: „Sub mii de puicejdii." CINEMA EDISON: „Parada cea Mare" cu John Gilbert CINEMA JUPITER: „Viena râde — Vit na plânge“. CINEMA GLORIA: „Două Lumi”. Sgnduitoare drană în 9 acte din viaţa trudită a emigranţilor evrei din America cu celebrul Rudolf Schildkrant de Yves Mirande Mişu Fotino Romeo Lăzărescu- Gl, Cherinel ■N, Stroe B, Bulfinsky Antoniu N, Velculescu G, Z, Lascu ZILELE OPERA Teatrul Naţional Teatrul Reg. Maria Teatrul Mic Teatrul Caragiale Teatrul Central Teatrul Nostru Luni Marţ! Mason Omul cu miliţoaga Taina Altul la rând Rataţii Mercuri Samson şi Danla Păpuşile Familia BlissAltul la rând Rataţii Cei şapte spânzuraţi Jon Ebreea conf. Feriari Omul cu mîlrtoaga Taina Altul la rând Rataţii Cei şapte spânzuraţi Vineri Tosca Păpuşile Familia BlissAltul la rând Rataţii Cei şapte spânzuraţi Sâmbătă Bărbierul din Sevilla Cont. iericirii Corani de M8rgerac Familia Bliss Taina Altul la rând Rataţii Cei şapte spânzuraţi Duminecă Regele Ysului Omar cu Mârţoaga Taina Altul la rând Rataţii Cei şapte spânzuraţi Traviata Păpuşile Familia Bliss Altul la rând Rataţii AZI Inspectorul d. I. Dresariu Ideologul or. I. Manu Un om din provincie d. I. BUdmin Directorul şcoalei d. C. Ortndy Ajutorulde arhivar di, V. Creţonu Liceanul d I. N. Vulpescu Un slujbaş d?. Al. Marina Un delegat d. G. Conabie Comedie în 3 acte Armandi Favieres Roger Lenchian« Jasmin Doctorul Un client Ceajisaroi Un client A. T. F.